< Înapoi la Partea întâi a interviului << Înapoi la Pagina de Spiritism
PARTEA A DOUA
- Laila, fetiţa mea, Laila, fetiţa mea...!
- Da, doamnă ! Laila, fetiţa ta.
- Îţi aminteşti de mine ? Sunt Nina din România.
- Da, îmi amintesc de tine.
- Unde te afli acum ?
- Mă aflu tot la armată, cu doamna Mary.
- Nu te-au dus în altă parte ?
- Nu, nu m-au dus în altă parte.
- Vrei să stăm de vorbă ?
- Da, vreau să stăm de vorbă.
- Spune-mi,ce culoare au ochii tăi?
- Ochii mei sunt verzi.
- Dar pielea ta ?
- Pielea mea are o culoare un fel de roşu mai închis, aproape maro.
- Ce făceai tu pe Uraniada ?
- Eu pe Uraniada eram foarte fericită. Mă jucam cu copiii, strângeam iarbă roşie, o mâncam toată ziua şi beam apă din adâncime.
- Ce făceau părinţii tăi, fratele tău ?
- Părinţii mei făceau nave şi case. Fratele meu se juca cu mine, dar şi cu alţi copii mai mari. Era mai mare ca mine.
- Mai ai şi alţi fraţi rămaşi pe Uraniada ?
- Nu mai am alţi fraţi.
- Cei de pe Uraniada ştiu să râdă ?
- Ce înseamnă să "râdă" ?
- Înseamnă să te bucuri şi să deschizi gura mare.
- A, da ! Ştiu să râd, m-a învăţat doamna Mary, deschid gura mare şi mă bucur.
- Pe Uraniada se ascultă muzică ?
- Noi pe Uraniada nu ascultăm muzică la fel ca aici. Avem nişte maşini care scot sunete singure. Ne uităm la ele, şi ele cântă.
- Aveţi animale pe Uraniada ?
- Animale pe Uraniada nu sunt, numai oameni.
- Oamenii voştri se îmbracă cu ceva ?
- Noi acolo nu ne îmbrăcăm, este foarte cald.
- De unde vin copiii pe Uraniada ?
- Pe Uraniada copiii vin din nişte case unde intră mamele noastre. Mamele noastre sunt foarte grase când intră acolo. După ce ies, au copiii lângă ele şi sunt mai slabe.
- Cum se construiesc navele voastre ?
- La noi, toţi oamenii construiesc maşini de zbor. Toţi de acolo vor să zboare. Toată viaţa lor construiesc şi vor să zboare cu maşinile.
- Voi credeţi în Dumnezeu, Creatorul Universului ?
- Nu ştiu ce este "Dumnezeu".
- Dar voi vă rugaţi,vă faceţi cruce?
- Noi nu ne facem cruce ca pe Pământ. Ne rugăm cu ochii la cer şi cu mâinile în sus. Privim cerul şi ne rugăm să ne fie mai bine.
- Pe Uraniada nu dormeai. Dar pe Pământ de ce dormi ?
- Pe Uraniada nu dormeam pentru că acolo nu doarme nimeni. Noi acolo nu obosim. Apa albastră şi apa verde ne dau puteri şi nu avem nevoie să dormim. Aici, pe Pământ, este aerul greu, obositor, şi mâncarea oboseşte foarte mult. De aceea oamenii trebuie să se odihnească.
- Tu câţi ani ai ?
- Nu pot să-ţi spun câţi ani am pe Uraniada.
- Cum măsuraţi voi timpul ?
- Noi nu măsurăm timpul. Noi măsurăm felul cum cresc oamenii.
- Pe Uraniada tot "oameni" vă spuneţi ?
- Noi pe Uraniada nu ne spunem "oameni", dar eu folosesc cuvântul de pe Pământ.
-Ce cuvânt folosiţi în loc de "om"?
- Noi acolo în loc de "om" folosim cuvântul "tik-tik". "Tin-tik" înseamnă "om mare" şi "tik-tik" înseamnă "copil".
- Cine ţi-a dat numele de "Laila" ?
- Doamna Mary mi-a spus "Laila".
- Ai mai discutat cu cineva aşa cum discuţi cu mine pe Pământ ?
- A mai încercat cineva să discute aşa cum discuţi tu, dar nu m-am înţeles prea bine cu el.
- Tu ce făceai pe navă ? Dar părinţii şi fratele tău ?
- Eu stăteam în navă lângă mama mea. Tata privea maşinile şi mesele din navă şi nava mergea sau stătea. Mama privea şi ea cu mare atenţie unde nu privea tata. Fratele meu se juca cu mine.
- Câte fiinţe eraţi în navă, patru sau cinci ?
- Eram noi patru din familia noastră şi mai era un prieten, un "tin-tik" care privea motoarele, ca şi tata.
- Unde pleacă navele voastre de pe Uraniada ?
- De la noi pleacă navele peste tot. Unele se întorc, aduc "tin-tik" din alte părţi, care nu seamănă cu noi, dar multe nave nu se întorc.
- Au venit mai multe nave de la voi spre Pământ ?
- Spre Pământ au venit încă două maşini lângă a noastră. Celelalte două s-au îndepărtat de noi şi nu au coborât pe Pământ. Una a luat foc înainte de a ajunge noi aici.
- Ce vroia nava voastră să facă pe Pământ ?
- Nava noastră vroia să vadă ce este pe Pământ şi să ia nişte "tin-tik" cu noi, ca să-i ducem pe Uraniada.
- Vrei să te întorci pe Uraniada ?
- Vreau să mă întorc pe Uraniada ! Aici aerul îmi este greu, nu-mi face bine, şi mâncarea este prea grea la stomac.
- Ţii legătura cu cei de pe Uraniada ?
- Da, eu am anunţat cu capul meu o navă de pe Uraniada care stă în apropierea Pământului. A venit ca să vadă ce s-a întâmplat cu noi. Nava se teme să coboare pe Pământ, dar eu totuşi cred că va veni să mă salveze.
- Vrei să te întorci pe Uraniada ?
- Aici nu mai vreau să rămân, nu-mi place pe Pământ, nu am loc de joacă cum aveam pe Uraniada şi nu mă pot înţelege prea bine cu cei de aici.
- Cum vorbeaţi voi pe Uraniada ?
- Pe Uraniada noi vorbeam cu ochii, aici trebuie să vorbesc cu gura. Îmi este foarte greu şi sunt tot timpul obosită.
- Ai observat că degetele tale nu seamănă cu ale oamenilor ?
- Degetele mele nu seamănă cu degetele oamenilor, am văzut, dar nu ştiu de ce.
- Vrei să-mi mai spui ceva ?
- Vreau să-ţi spun "Rămas bun" pe limba mea din Uraniada : "TORORON TON TIKI !".
Parapsiholog NINA PETRE
Anul 1995 ...
< Înapoi la Partea întâi a interviuluii << Înapoi la Pagina de Spiritism