<  Înapoi la Pagina de Educatie prin paranormal


DICTIONAR DE PARAPSIHOLOGIE

Nina Petre

Termeni: CLARVIZIUNEADETECTIVUL MEDIUMKARMATELEPATIA

STUDIU PERSONALIZAT AL KARMEI SI DESTINULUI

oferit de Clarvăzător NINA PETRE
Medium de investigatie

 

       Investigarea unor vieti anterioare ale spiritului. (exemple)

        Analiza problemelor karmice preluate pe cale spirituală.

        Atentionări si sfaturi.

        Analiza elementelor de bază ale destinului.

        Analiza problemelor vietii actuale si găsirea unor modalităti pentru rezolvarea lor.

        Aflarea profesiei predestinate si a sanselor de reusită pe plan profesional.

        Neîntelegerile dintre prieteni, colegi, dusmani sau membri de familie.

        Sfaturi pentru persoanele care prezintă aptitudini paranormale.

        Interpretarea viselor.


Înregistrări video cu doamna prof. NINA PETRE

 

CLARVIZIUNEA

 Termenul de clarviziune provine din cuvântul francez clairvoyance, care se traduce prin "vedere clară". Aceasta înseamnă capacitatea unor oameni de a percepe evenimente din trecut, prezent sau viitor ce nu pot fi văzute cu ochii fizici. Se spune că un clarvăzător vede "cu ochii mintii". În loc de clarviziune se folosesc si expresiile: viziune limpede, perceptie ascutită, intuitie pătrunzătoare, cunoasterea viitorului. Cuvântul "clairvoyance" a apărut în anul 1829. În prezent, acesta desemnează toate fenomenele de Perceptie Extrasenzorială (E.S.P., lb. engleză).

Există mai multe tipuri de clarviziune:

-    Psihometria (obtinerea de informatii prin atingerea obiectelor)

-    Criptoscopia (vederea prin corpuri opace)

-    Divinatia (ghicitul în palmă, globul de cristal, cafea, cărti de joc etc)

-    Autoscopia (vederea propriilor organe interne)

-    Telestezia sau vederea la distantă (perceperea evenimentelor îndepărtate în spatiu)

-    Radiestezia (descoperirea unor obiecte îngropate, a surselor de apă subterane, a unor minerale etc)

-    Retrocognitia (cunoasterea trecutului)

-    Clarviziunea în actualitate (perceperea fenomenelor care se derulează în prezent)

-    Precognitia (previziunea, premonitia, profetia), care se referă la ghicirea unor fapte viitoare

-    Paradiagnoza (stabilirea diagnosticului prin metode paranormale)

 Persoanele înzestrate cu clarviziune au capacitatea de a vedea diverse scene care se petrec la mare distantă fată de ele, fără a-si utiliza organele de simt. Din acest motiv, unii dintre cei care posedă o astfel de abilitate sunt folositi în activitatea diverselor servicii de spionaj.

Clarvăzătorii contemporani reusesc să descrie anumite obiecte ascunse de ochii lor, să citească în cărti sau plicuri închise, să vadă fiinte din lumea de dincolo de pragul mortii. Imaginile primite pe ecranul mental pot să fie concrete sau simbolice. Imaginile simbolice necesită o interpretare din partea clarvăzătorului. Expresia "ochii mintii" se referă la ceea ce yoghinii denumesc "cel de-al treilea ochi" sau "Ajna Chakra", care este de fapt sediul clarviziunii. Situat în centrul fruntii, el este "ecranul" pe care apar imaginile numite "viziuni". Datorită capacitătii de clarviziune, unii oameni reusesc să vadă chiar si energia pură (subtilă). Clarviziunea aurică reprezintă abilitatea de a vizualiza aura energetică (energia emisă de toate corpurile, însufletite sau neînsufletite).

Clarviziunea poate fi:

-    subiectivă, atunci când imaginile apar numai în mintea omului, sau

-    obiectivă, atunci când sunt receptionate fapte, fenomene sau obiecte concrete.

 Clarvăzătorul percepe gândurile, stările de spirit ale altora, desfăsurarea unor evenimente în timp si spatiu. El vede în interiorul oamenilor, animalelor, obiectelor etc. Viziunile se pot produce în stare de veghe ori hipnotică, sau în timpul somnului, prin aparitia viselor. Sunt capabili de clarviziune nu numai paranormalii, ci si oamenii obisnuiti. Adeseori, oamenii de stiintă găsesc solutii la problemele lor stiintifice sub forma unor viziuni care le apar în vis.

Clarviziunea nu se identifică cu telepatia. Telepatul trimite un mesaj, prin puterea gândului, către o persoană aflată la distantă, sau preia un astfel de mesaj în mintea sa. Clarvăzătorul vede imaginea unui eveniment, a unei persoane sau "filmul" unei situatii din trecut, prezent sau viitor.

< Sus >


 

DETECTIVUL MEDIUM

 Detectivul medium se mai numeste detectiv psihic, detectiv psi, detectiv paranormal. Uneori, un astfel de medium poate avea preocupări în domeniul spionajului, primind astfel denumirea de spion psi. Mediumul este o persoană care poate să comunice cu spiritele. Perceptia sa extrasenzorială este atât de fină, încât el îsi modifică nivelurile energetice pentru a se acorda la vibratia înaltă a lumii spirituale. Abilitătile mediumice se dezvoltă de-a lungul unei anumite perioade de timp. Această perioadă de "perfectionare" în comunicarea cu entitătile astrale diferă de la un medium la altul. Mediumii sunt înzestrati, fără îndoială, cu aptitudini paranormale, dar nu toti paranormalii sunt si mediumi în acelasi timp. Mediumul este un individ dotat cu o functie telepatică iesită din comun. El se manifestă ca un detectiv atunci când reuseste să obtină diverse informatii, cu ajutorul spiritelor, în situatii de genul următor:

-   obtinerea de informatii despre starea unor persoane dispărute: dacă se mai află în viată sau dacă au decedat;

-   descoperirea cadavrelor unor persoane dispărute, care nu au putut fi găsite prin metodele obisnuite de investigatie;

-   aflarea cauzelor si circumstantelor disparitiei unor persoane;

-   acordarea ajutorului către autoritătile politienesti si familiile victimelor în cazuri de răpiri sau asasinate;

-   cercetarea caselor bântuite de fantome;

-   elucidarea unor cazuri de spionaj;

-   clarificarea unor probleme de viată;

-   stabilirea unor diagnostice, prescrierea de tratamente sau efectuarea operatiilor sub îndrumarea unor spirite;

-   găsirea unor obiecte sau animale dispărute.

Mediumii obtin adeseori informatii cunoscute doar de către cei decedati, nu si de cei aflati în viată.

În multe lucrări stiintifice se mentionează că este posibilă comunicarea între un medium si spiritul unui mort. Se aduc si dovezi în aces sens.

În SUA, există grupări de mediumi care ajută autoritătile politienesti si familiile victimelor în cazuri de răpire sau asasinat. O astfel de grupare este PSI SQUAD, înfiintată de Beverly Jaegers.

< Sus >


 

KARMA

Karma este una dintre cele mai importante legi ale Naturii. Ea reprezintă doctrina fundamentală a religiilor din India, în viziunea cărora destinul omului este dependent de faptele săvârsite în vietile sale anterioare.

Prin karmă putem întelege fenomenul actiunii si reactiunii, al cauzei si efectului.

Karma vine din trecutul nostru spiritual. Datorită ei, suportăm diverse pedepse pentru greselile săvârsite în vietile anterioare. Karma înseamnă că fiecare dintre noi răspunde pentru propria fericire sau nenorocire. Ea ne însoteste până în clipa mortii. Din cauza ei are loc fenomenul reîncarnării spiritului. Toate gândurile si faptele noastre determină reactii care au consecinte într-o viată sau alta.

Prin karmă se mai poate întelege Legea Dragostei Divine. În virtutea acesteia, oamenii trebuie să învete ce este iubirea. Legea karmică este dură, dar, în esentă, ea înseamnă dragoste si dreptate.

Karma este independentă de timp. Omul poate suporta oricând consecintele unor fapte săvârsite în alte vieti. De legea karmei nu scapă nimeni. Faptele bune îsi primesc recompensa în această viată sau într-o viată viitoare. Putem recolta chiar acum roadele unor gesturi nobile săvârsite anterior.

Copilul care vine pe lume poartă în fiinta sa un bagaj karmic, rezultat din faptele bune si cele rele acumulate în alte vieti. Se spune că un om care posedă un talent special l-ar fi mostenit dintr-o viată trecută. Copiii au amintiri din vietile anterioare până la vârsta de 6 ani.

Există mai multe feluri de karmă:

1) Karma pe care o trăim în prezent vine din vietile noastre anterioare, la ea adăugându-se faptele bune sau rele realizate în viata actuală .

2) Karma acumulată în această viată, pe care o vom plăti în vietile viitoare.

3) Karma acumulată în alte vieti, nesuportată încă, îsi va avea efectul în această viată sau în cele ce vor urma.

Karma îi protejează pe oamenii buni, dar îi pedepseste pe cei răi, pentru ca ei să îsi îndrepte greselile. Rolul karmei este acela de a mentine armonia absolută în lumea materială si în cea spirituală.

Există o karmă individuală si o karmă colectivă. Fiecare popor are o karmă colectivă, rezultată din ansamblul karmelor membrilor săi. Prin karma individuală, fiecare om suportă consecintele propriilor fapte.

Karma nu reprezintă doar un sistem de pedepse si recompense. Ea cuprinde si obligatia fiecărui om de a deveni mai bun, de a face fată greutătilor vietii, de a evolua pe plan profesional, financiar, familial, spiritual etc. Actiunea karmei ne oferă posibilitatea de a ne perfectiona fiinta. Îmbunătătindu-ne viata prezentă, o vom optimiza si pe cea viitoare.

Karma ne îndeamnă să ne corectăm faptele rele, să învătăm din propriile greseli si să ne recăpătăm echilibrul pe care l-am zdruncinat în vietile anterioare. Toate actiunile noastre pozitive si negative se acumulează în ceea ce numim Univers (Întregul cosmic). Doar prin karmă se poate face dreptate în Univers.

Fiecare om are o karmă spirituală, mentală, emotională si fizică.

Karma se manifestă atât prin fapte, cât si prin gânduri. Simplul gest de a râde de durerea unui om sau de a-l dispretui are o influentă negativă asupra karmei celui care se manifestă în acest mod. A dispretui un om înseamnă a umili demnitatea si divinitatea din sufletul său. Această mare greseală va fi plătită mai devreme sau mai târziu de către cel vinovat.

Faptele oamenilor pot fi bune, rele sau mixte. Consecintele faptelor bune sunt:

- eliberarea mintii de gândurile egoiste si grosiere;

- o stare de fericire lăuntrică pe toată durata vietii;

- dacă mintea omului a fost complet purificată în timpul vietii, spiritul său nu va mai fi obligat să se reîncarneze.

Faptele rele pot avea drept rezultate:

- degradarea calitătii mintii, care va deveni din ce în ce mai impură;

- accentuarea suferintelor spiritului în perioada Marii Judecăti Divine, cea de după moartea fizică;

- dacă omul care tocmai a decedat are o karmă foarte rea, spiritul se va reîncarna într-o fiintă de calitate inferioară din punct de vedere fizic, moral si spiritual. Ea va întâmpina în noua viată o multime de piedici si pericole, care o vor obliga să sufere pentru ispăsirea greselilor săvârsite în viata precedentă.

Faptele cu caracter mixt reprezintă un amalgam de bine si rău. Printre consecintele lor distingem:

- mintea omului este partial pură si partial impură;

- spiritul său este atras când de rai, când de iad;

- următoarea încarnare va fi într-o fiintă de calitate mediocră.

Omul trebuie să devină oglinda binelui din Natură: să comită numai fapte bune, să iubească, să ajute, să-i facă pe altii fericiti. Dacă prin actiunile sale va face oamenii să sufere, va culege la rândul său durere, provocându-si mereu circumstante nefavorabile. Omul întelept este atent si vigilent. Nu permite gândurilor rele să îi coplesească mintea. Discernământul său desparte binele de rău, adevărul de minciună. Astfel, omul întelept îsi creează un caracter nobil. El vorbeste putin, rostind numai cuvinte măsurate. Îsi dezvoltă răbdarea, spune adevărul, îsi controlează gesturile, evită violenta.

Calitatea omului si mediul în care trăieste sunt dependente de karma acumulată în vietile anterioare ale spiritului său. Totusi, omul îsi poate modela karma după bunul plac, dacă ea încă nu s-a manifestat. Trăind linistit si străduindu-se să realizeze tot ceea ce îsi doreste, el va observa, la un moment dat, că eforturile de fiecare zi vor da roadele asteptate. Starea de apatie, de indiferentă, lipsa de patriotism, ura reciprocă, suspiciunea, conflictele repetate la nesfârsit conduc spre agravarea karmei individuale, dar si a celei colective. Evenimentele tragice ale vremurilor noastre sunt un semnal de alarmă în această privintă.

< Sus >


 

TELEPATIA

Prin telepatie se întelege transmiterea gândurilor la distantă, a unor stări emotionale sau simptome fizice, dar si capacitatea de a le prelua din mediul înconjurător. Prin telepatie se poate comunica mental nu numai cu oameni, dar si cu animale, plante sau alte fiinte. De asemenea, se poate cerceta la distantă corpul unui om, se vizitează cu mintea locuri îndepărtate, pot fi contactate persoane cu ajutorul unor obiecte care le apartin. Telepatia face posibilă comunicarea unora dintre noi cu fiintele inteligente din lumea de dincolo de moartea fizică. Telepatia este nelipsită din viata noastră de zi cu zi. La toti oamenii, comunicarea telepatică are loc în mod spontan, fără a fi controlată de cineva. Prin telepatie primim o infinitate de informatii de la fiintele din jurul nostru. Unele persoane îsi pot folosi telepatia în mod constient. Acestea se numesc mediumi sau telepati. S-a constatat pe cale experimentală că un creier nu poate fi împiedicat să-si transmită gândurile pe cale telepatică. Persoana care actionează în felul acesta se numeste emitător. Cel care primeste (receptionează) mesajul emitătorului se numeste receptor. Există telepatie si în timpul somnului. Prin visul telepatic aflăm situatii trăite de diverse persoane, care ne sunt sau nu rude. Cazuri deosebite de telepatie se pot întâlni între părinti si copii, între frati (mai ales gemeni), între rude, prieteni, între medici si pacientii lor. Uneori putem comunica telepatic si cu persoane pe care nu le cunoastem.

Există telepatie si în perioada intrauterină. Femeia însărcinată discută mental cu foetusul din burtica sa. Acesta receptionează emotiile mamei, dragostea si gândurile ei. După nastere, legătura telepatică dintre mamă si copil devine deosebit de puternică. Copiii mici sunt foarte sensibili din punct de vedere extrasenzorial. Ei ghicesc gândurile părintilor, stiu lucruri care nu li s-au relatat niciodată, răspund uneori la întrebările încă nerostite de părintii lor. Până la 7 ani, telepatia copilului este foarte activă. După aceea scade, odată cu înaintarea în vârstă. Se spune că însusirea limbajului de către copii se produce cu ajutorul telepatiei. Din păcate, pe măsura ce îsi dezvoltă limbajul, copilul îsi diminuează treptat capacitatea de a comunica mental, adică telepatic. Persoanele în vârstă, la care auzul si văzul slăbesc în mod accentuat, mai ales bolnavii imobilizati la pat, pot să sufere o dezvoltare accentuată a aptitudinilor telepatice.

Toate fiintele posedă capacitatea de a comunica mental. Mai mult chiar, aceasta este înnăscută. Multi oameni îsi reprimă aptitudinile paranormale, inclusiv telepatia, din cauza presiunii sociale. Teama de nu fi etichetati drept anormali, nebuni sau demonizati, îi determină să se comporte ca si cum pentru ei astfel de aptitudini nici nu ar exista.

Peste tot în lume si dintotdeauna oamenii se folosesc de obiecte pentru a-i găsi pe cei dispăruti. Toti cei care ating un obiect lasă un fel de urmă pe acesta, urmă pe care persoanele sensibile, cu capacităti paranormale deosebite o pot percepe.

Obiectele ne transmit informatii despre povestea lor si despre oamenii care s-au aflat în posesia lor. Avem cu totii aptitudinea de a percepe evenimente produse în trecut când intrăm în contact cu un obiect, o încăpere, o clădire. Persoanele considerate mediumi, care posedă aptitudini paranormale puternic dezvoltate, pot să relateze experientele trăite în locuri necunoscute.

Termenul super-psi se referă la faptul că două persoane străine una de alta pot să comunice telepatic prin intermediul unei persoane cunoscute de amândouă. De exemplu, medicul poate să devină un medium prin care trec informatiile ce se transmit de la un pacient la altul.

Telepatia super-psi poate avea loc atât între persoane aflate în stare de trezie, cât si în timpul somnului, prin intermediul viselor.

< Sus >