<  Înapoi la Pagina de KARMĂ,DESTIN, REÎNCARNARE

KARMA - punte peste veacuri

O definiţie scurtă, clară, dar extrem de consistentă. Ea reprezintă sinteza imensei suferinţe umane, veche de mii şi mii de ani, suferinţă considerată de majoritatea oamenilor ca venind nu se ştie de unde, nu se ştie pentru ce, într-un cuvânt, nemeritată. Atunci când mânia lui Dumnezeu ne ajunge în mod dureros, ne întrebăm cu groază: ale cui păcate le ispăşim? Ce vină avem noi pentru greşelile altora? Răspunsul este stupefiant: suferim pentru greşelile acestei vieţi, pentru păcatele părinţilor şi ale rudelor noastre, dar patimile ce le suportăm nu ne sunt de ajuns spre a ieşi, într-un târziu, curaţi ca lacrima în faţa Celui de Sus. Scânteia de viaţă ce o purtăm în noi, de când ne-am cuibărit în pântecul mamei şi până în clipa trecerii spre veşnicie, a avut multe înfăţişări trupeşti de-a lungul istoriei omenirii. Acestora le-am putea spune pe nume: sunt încarnările spiritului nostru. Predecesorii noştri spirituali reprezintă zecile, sutele, miile de fiinţe umane ce au adăpostit în trupurile lor aceeaşi scânteie de viaţă, acelaşi spirit. Dacă a greşi este omenesc, atunci câte greşeli nepedepsite au avut strămoşii noştri spirituali? Câte recompense neprimite în timpul fiecărei vieţi zac în seiful memoriei astrale? Multe, extrem de multe, nici nu ne imaginăm cât de multe sunt! Ele trec peste veacuri de la o fiinţă la alta, lasându-şi amprenta pe fiecare dintre noi, dar şi pe mulţi alţii ce vor intra în focul vieţii pământene...

În cei 16 ani de practică spirituală am întâlnit o mulţime de situaţii în care acţiunea legilor karmei a fost mai mult decât evidentă: unora le-a adus noroc, fericire, putere financiară, respectul celor din jur; altora, tristeţe, boli grave, familii destrămate, sărăcie, însingurare...

Nina Petre, 2010

Exemple preluate din studii karmice realizate de NINA PETRE
 

KARMĂ DE FEMEIE

     Nefericita LI MIN s-a născut în China şi a locuit în primii ani de viaţă la ţară, într-un cătun modest, din vecinătatea marelui oraş Shanghai. A trăit între anii 1816-1842. Fata a văzut lumina zilei într-o familie de agricultori, cultivatori de legume şi cafea. Deosebit de deşteaptă şi curajoasă, de mică a simţit nevoia de a se apropia de Divinitate, dorind nespus de mult să devină preoteasă într-un templu budist. La vârsta adolescenţei, părinţii au dus-o la o mânăstire pentru femei, unde a fost primită şi iniţiată în tainele celor sfinte. La vârsta de 26 de ani s-a îndrăgostit de un călugăr, care venea săptămânal pentru a le aduce hrană şi alte lucruri necesare. Pentru că iubirea a fost reciprocă, s-au înţeles să fugă împreună din China, salvându-şi astfel viaţa de răzbunarea celor care conduceau cele două mânăstiri. S-au îmbarcat pe un vas, pentru a trece în Taiwan, dar o furtună iscată din senin a scufundat nava, ucigând toţi pasagerii şi echipajul. LI MIN şi iubitul ei au sperat până la ultima suflare că zeii îi vor salva de la moarte. Dar nu a fost aşa. Rugăciunile de pedeapsă ale colegelor şi colegilor din cele două mânăstiri i-au umplut de nenoroc.

După sărmana chinezoaică LI MIN, a apărut pe lume, în România, frumoasa şi inteligenta ANDREEA. Ea poartă în destin urmările păcatului săvârşit de LI MIN, prin părăsirea unui lăcaş sfânt, pentru o viaţă plină de satisfacţii lumeşti. Tinerei ANDREEA îi este predestinat să aibă multe suferinţe din iubire, până când blestemul cu care s-a născut se va destrăma.

12 septembrie 2007

KARMĂ DE MAFIOT

     Sicilianul ROBERTO a trăit între anii 1873-1934. S-a ocupat cu comerţul de produse cosmetice şi diverse dulciuri. A fost un om cumsecade, harnic, gospodar, mai ales foarte bun cofetar şi patiser. Veniturile obţinute din vânzarea mărfurilor i-au asigurat o existenţă liniştită din punct de vedere financiar. Totuşi, după ce a împlinit 40 de ani, a avut unele ocupaţii "colaterale", fiind racolat de o bandă mafiotă siciliană. ROBERTO locuia în sudul Siciliei. Camarazii de afaceri necurate, în special comerţul cu arme interzise plus cosmetice de provenienţă dubioasă, l-au şantajat în repetate rânduri, pentru a-l constrânge să vândă în dugheana sa şi astfel de mărfuri. Expunându-se unui permanent pericol de a fi trădat de cineva şi de a lua calea ocnei, ROBERTO a devenit, în ultimii ani ai vieţii, un individ suspicios, aspru cu toată lumea şi deosebit de periculos. Avea tot timpul lângă el o armă de foc şi o bâtă. Le-a folosit de câteva ori, împotriva unor iscoade ale carabinierilor, care l-au încolţit şi l-au şantajat, pentru a le da bani în schimbul tăcerii lor. Astfel, timp de câţiva ani, ROBERTO a făcut victime umane. De familia lui numeroasă - părinţi, bunici, nevastă şi cei 7 copii - s-a ocupat pe apucate, ferindu-se de comiterea unor acte de violenţă printre cei dragi. I-au plăcut mult femeile, bucurându-se de ele atât cât i-au permis frumoasele locului.

A fost sănătos tun până în clipa morţii sale timpurii. Dacă nu-l înjunghia o iscoadă lacomă de bani, ar fi trăit, ca şi bunicul său din partea mamei, adică 101 ani.

MARIA, cea de astăzi, a moştenit, pe cale spirituală, simţul corectitudinii şi al dreptăţii, care la sicilianul ROBERTO au fost înnăbuşite odată ce a ajuns la vârsta maturităţii. Mediul social, îmbâcsit de violenţă şi acte împotriva legii, l-au determinat pe sicilian să lupte cu propria fire (cinstită, de altfel) pentru a nu fi ucis de către bandiţii din zonă. Din acest motiv, MARIA s-a născut cu predestinarea de a deveni juristă, lucru deosebit de îmbucurător. De ce? Pentru că, în condiţiile actuale de viaţă şi în viitor (cu siguranţă) ea va avea ocazia să corecteze ceea ce a greşit italianul. Viaţa MARIA trebuie să fie dedicată răspândirii dreptăţii în lume. Având o zestre karmică dificilă, datorată activităţilor subversive ale italianului, eforturile MARIA, spre promovarea corectitudinii sociale, se izbesc de nenumărate piedici.

10 septembrie 2007

KARMĂ DE PESCAR

     Predecesorul său spiritual a fost o femeie! Huhana a trăit în Noua Zeelandă, la sfârşitul secolului 18 şi începutul secolului 19. De meserie pescar la mare adâncime, ea se scufunda în apă, unde prindea vietăţi marine foarte mult cerute pe piaţă. A avut o viaţă de martiră: mamă a 10 copii şi soţie a unui beţivan, care nu se trezea niciodată din aburii alcoolului, şi-a distrus sănătatea muncind în adâncuri pe orice fel de vreme... Prin eforturile ei, adesea supraomeneşti, a reuşit să câştige banii necesari pentru a-şi creşte cu bine copiii. După ce i-a văzut pe toţi maturi, cu meserii bune şi familii reuşite, a închis ochii într-o zi de sărbătoare, mulţumită că şi-a făcut datoria de om cu credinţă în Dumnezeu...

Dorin, cel de astăzi, s-a născut cu predestinarea de a deveni sportiv. Încă din fragedă copilărie a ştiut că va practica boxul. Mai târziu acesta i-a adus multă bucurie, dar şi nenumărate suferinţe. De la neo-zeelandeza Huhana i s-au transmis peste veacuri simţul primejdiei, tenacitatea în situaţii limită, dorinţa de a lupta până la capăt pentru a-şi atinge idealurile.

După ce îşi va încheia cariera sportivă, ar fi bine să o înceapă pe cea de politician. În el sălăşluieşte un mare talent oratoric şi o abilitate a gândirii demnă de invidiat de către mulţi oameni politici ai zilei. Va trăi toată viaţa în cinste şi demnitate, iar poporul său îl va iubi la fel ca şi până acum...

13 august 2004

KARMĂ DE NEGUSTOR

     Are 30 de ani. La această vârstă minunată, se consideră o fiinţă nefericită. Se întreabă adeseori de ce este dispreţuită de cei pe care îi iubeşte din toată inima şi pentru care a făcut nenumărate sacrificii. Este un om incredibil de generos, afectuos, înţelegător faţă de cei din jur. Cu toate acestea, ea mereu trebuie să le demonstreze altora că este inteligentă, bine intenţionată, harnică etc. Parcă s-ar afla într-o competiţie permanentă cu cineva, pentru un scop anume. Cei din jur o acuză pentru nişte culpe nelămurite. Despre bani, nimic bun: oricât ar munci, de ei nu are parte atât cât îi trebuie. Mihaela se simte străină oriunde s-ar afla. Nu a avut niciodată o casă a ei. Uneori îşi doreşte să adoarmă şi să nu se mai trezească. Până acum a avut parte numai de zbucium. Orice ar încerca să facă, se alege praful de toate. De ce se întâmplă aşa, nu ştie. La vârsta de 5 ani a suferit o moarte clincă prelungită. În casa părintească s-a simţit captivă. În prezent, printre multe alte afecţiuni grave, suferă şi de un cancer ganglionar. Se întreabă ce crime oribile a putut săvârşi într-o altă viaţă, suferind acum o pedeapsă atât de gravă pe care, totuşi, o consideră venită de la Dumnezeu...

Din punct de vedere karmic, situaţia Mihaelei nu este deloc de invidiat. Hassan, sirianul negustor de cămile, a dus o viaţă zbuciumată, plină de pericole. Aflându-se mereu pe drumuri, a avut relaţii cu tot felul de femei, neglijându-şi numeroasa familie. Cele două neveste şi cele câteva amante i-au adus pe lume foarte mulţi copii. Aceştia au crescut ca nişte bălării, beneficiind doar de mângâierea mamelor şi experienţa vieţii. Hassan a fost un om deştept, dar fără ştiinţă de carte. S-a descurcat în viaţă bazându-se pe mintea sa pătrunzătoare şi iscoditoare, la care s-a adăugat educaţia severă primită de la tatăl său. Mihaela, devenind contabilă, a împlinit prin studii dorinţa sirianului de a avea mai multă ştiinţă de carte şi pricepere în socotelile negoţului. Dar patima pentru femei a lui Hassan i s-a transims peste veacuri ca o mare pedeapsă; ea trebuie să sufere din cauza bărbaţilor.

11 iulie 2005

KARMĂ DE FEMEIE

     Alena a trăit în Palestina, a fost foarte săracă şi lovită de soartă. Bărbatul i-a murit de tânăr, ucis într-o încăierare, ea rămânând cu cinci copii mici, pe care i-a crescut cu preţul unor sacrificii imense. Avea simţul dreptăţii. Tocmai de aceea nu a vrut să se prostitueze pentru bani şi nici să se recăsătorească din interes cu un bărbat bătrân şi bogat, care a vrut-o de soţie. A muncit pe la casele celor avuţi, reuşind astfel să-şi întreţină familia numeroasă. A fost o femeie inteligentă, dar fără noroc în viaţă. Într-un târziu, Alena a obosit din cauza luptei neîncetate pentru existenţă, oboseala ei transmiţându-se pe cale spirituală lui Gabriel.

Băiatul are în destin profesia de jurist. Este dotat cu inteligenţa necesară unei astfel de profesiuni, dar îi lipsesc voinţa şi curajul de a înfrunta greutăţile vieţii. Existenţa sa de până acum nu justifică prăbuşirea psihică în care se află. A moştenit de la Alena isteţimea minţii, dorinţa de adevăr şi sensibilitatea sufletească aproape feminină. Totuşi, Gabriel este deja istovit de viaţă şi are mare nevoie de sprijinul sufletesc al celor din jur pentru a-şi continua cu bine traiul. Din nefericire pentru el, şi-a constituit un anturaj de prieteni şi prietene care încearcă să-l îndepărteze de la evoluţia sa profesională. I s-au introdus în minte idei nesănătoase, cum ar fi: absurditatea prezentării la examenul de licenţă; necesitatea consumului de alcool; tendinţa de a-şi considera părinţii cicălitori şi incapabili să înţeleagă problemele sufleteşti ale propriului copil. Contradicţia dintre firea cinstită a lui Gabriel şi influenţele nefaste ale anturajului său au provocat în sufletul lui un conflict major, care îl poate arunca într-un spital de psihiatrie. La aceste neplăceri se adaugă şi o recentă decepţie sentimentală, care l-a scos din echilibrul său obişnuit. Băiatul ar trebui să ştie că are în destin o singură cununie. Va trebui să-şi aleagă cu grijă mireasa, pentru a nu-şi rata căsnicia.

10 Iunie 1997

KARMĂ DE PESCAR

     Ajuns la venerabila vârstă de 70 de ani, Virgil tot holtei a rămas. Se consideră un om normal din toate punctele de vedere, dar ştie că a fost urmărit de ghinion toată viaţa. Cu sănătatea, în general, a dus-o bine. Meseria învăţată l-a ajutat să câştige un ban, iar relaţiile amoroase nu i-au lipsit de când a devenit bărbat în toată firea. Totuşi, este un mare perdant în lupta cu viaţa. Nu i-au ajuns niciodată banii pentru a-şi cumpăra o locuinţă. Chiar şi acum, moşneag fiind, locuieşte cu chirie într-o odaie modestă.

De unde i se trage nenorocul? Poate că de la turcul din viaţa sa anterioară...

Ali, pescar de meserie, tată a 7 copii, s-a ocupat mai mult de pescuit şi de numeroasele sale amante decât de familie. Şi-a minţit amantele, ascunzându-le faptul că era căsătorit şi avea casa plină cu copii. Şi-a bătut joc de bunăvoinţa iubitelor şi de seriozitatea soţiei sale. Pedeapsa pentru aceste păcate i s-a transmis lui Virgil pe cale spirituală. Astfel, s-a născut cu predestinarea de a nu avea noroc nici în dragoste şi nici la bani. Unele dintre fostele iubite i-au făcut vrăji, înconjurându-l cu ghinioane, luându-i sporul din casă. Prin faptul că Ali, predecesorul său spiritual, a fost un om risipitor, pedeapsa karmică îl împiedică pe Virgil să câştige bani mulţi, aşa cum a dorit toată viaţa. Iar în privinţa femeilor, norocul l-a ocolit întotdeauna.

17 iulie 2005

KARMĂ DE LUPTĂTOR (JUDOKA)

     Încarnarea precedentă a spiritului său a fost un maestru de arte marţiale originar din Japonia secolului 18. Akira s-a bucurat de o isteţime a minţii extraordinară şi o agilitate a mişcărilor de-a dreptul uimitoare.

Între Vladimir şi maestrul Akira există numeroase asemănări, cum ar fi:

• Abilitatea deosebită în gândire.

• Şiretenia vulpii în caz de primejdie.

• Ferocitatea tigrului atunci când este atacat.

• Lipsa de îngăduinţă faţă de criminali.

• Tenacitatea în luarea unor decizii majore.

• Predestinarea unei vieţi foarte lungi, plină de evenimente şocante.

• Alegerea Orientului pentru a-şi duce traiul, renunţând la tentaţiile Occidentului.

Zestrea karmică a lui Vladimir provine din mai multe vieţi anterioare. Astfel, începând cu vârsta maturităţii, el s-a aflat zi de zi în pericolul de a fi ucis. Îi place să se joace cu primejdia, sfidând pericolele care îl pândesc din toate părţile. Are o dorinţă aprigă de a fi credincios familiei sale, respingând avansurile unor admiratoare. Îl macină setea de mărire, obsesia urcării pe cea mai înaltă treaptă a ierarhiei sociale. Din păcate pentru el, nutreşte falsa impresie că nu va fi doborât niciodată de duşmanii săi.

18 sept 2004

KARMĂ DE SOLDAT

     John Derek, originar din sudul Marii Britanii, a trăit între anii 1913-1945. S-a ocupat cu vânzarea blănurilor. A murit spre sfârşitul războiului, ucis de un glonte rătăcit printre arborii unei păduri. A fost un om viteaz, dornic să lupte pentru ţara şi onoarea poporului său. Printre "faptele sale de vitejie" în război s-au numărat câteva mutilări şi ucideri.

Liliana, cea de astăzi, suportă consecinţele eroismului şi devotamentului pe câmpul de luptă al sărmanului John. Sănătatea delicată, permanenta senzaţie de culpabilitate, neînţelegerea celor din jur, la care se adaugă suspiciunile multor semeni de-ai săi, au transformat-o pe Liliana într-o victimă a propriului destin. Curajoasă din fire, energică şi bărbătoasă (ca un soldat), mai ales în tinereţe, a înfruntat greutăţile vieţii ani la rândul, fără să-şi piardă speranţa că norii din calea sa se vor risipi, lăsând să apară soarele bucuriei şi al succesului. Nici acum, la vârsta maturităţii pline de înţelepciune, femeia nu are linişte în suflet şi sănătatea mult dorită.

Lui John i-au plăcut femeile. Le-a iubit, le-a respectat, dar le-a minţit frumos. Soţia şi cei trei copii s-au descurcat cu greu în lipsa lui. Puţina avere dinainte de război s-a risipit în câţiva ani. John a murit cu regretul că nu s-a putut întoarce la familia sa pentru a-şi spori averea şi a le lăsa copiilor o moştenire satisfăcătoare. Liliana s-a născut cu predestinarea de a vedea mereu fericirea de la distanţă, ca un miraj. Crimele săvârşite de John ca fapte de vitejie sub stindardul patriei s-au întors cu înverşunare împotriva urmaşei sale pe cale spirituală, sub forma unor permanente probleme de sănătate, neînţelegeri cu partenerul de viaţă, la care se adaugă predispoziţia de a deveni victima unor intrigi absurde sau de a fi acuzată pe nedrept pentru multe fapte pe care nu le-a comis.

Ce este de făcut pentru a-şi anula măcar o parte din problemele karmice cu care s-a născut? Unele dintre acestea au dispărut, ca urmare a strădaniilor sale de a obţine iertarea Divină. Liliana s-a rugat ani de zile, cu lumânarea aprinsă în mână, în sfinte lăcaşuri bisericeşti şi monahale, pentru iertarea păcatelor strămoşilor săi, atât pe linie de neam, cât şi pe linie spirituală. Ar mai trebui să renunţe la tot ceea ce i-ar atrage ura şi răzbunarea unor persoane.

26 ianuarie 2007

KARMĂ DE BUCĂTAR

     Italianul Ruggiero s-a născut în anul 1803 şi a murit în 1876. Excelent bucătar, a lucrat numai la boieri. Cu familia lui s-a comportat corect, dar femeile i-au plăcut peste măsură. A ştiut să profite de iubirea multora, fără ca soţia lui să devină bănuitoare.

Valentina, cea de acum, a moştenit pe cale spirituală gustul pentru arta culinară. Însă bucătarul cu pricina, Ruggiero, şi-a servit stăpânii cu prea multe dulciuri excelent preparate, contribuind astfel la suferinţele lor provocate de dantura stricată. Din acest motiv, Valentina s-a născut cu predestinarea de a deveni medic stomatolog.

O altă problemă karmică: în relaţiile sentimentale, ea trebuie să manifeste prudenţă. Dacă italianul a cucerit multe femei cu minciuni frumoase, faptele sale păcătoase pot oricând să se întoarcă împotriva Valentinei sub formă de pedeapsă. Nu trebuie să se lase păcălită de bărbaţi!

Încă un avertisment: Ruggiero s-a îmbolnăvit de diabet din cauza consumului exagerat de dulciuri. Valentina trebuie să consume dulciurile cu multă cumpătare şi să îşi controleze glicemia din când în când.

Italianul a visat toată viaţa la călătorii îndepărtate. Din nefericire pentru el, nu a reuşit să părăsească Italia, din cauza lipsei banilor. Valentinei îi este predestinat să călătorească mult în străinătate, dacă va reuşi să se mărite cu un bărbat înstărit.

19 februarie 2007

KARMĂ DE DICTATOR

     Mingh a trăit în Filipine, între anii 1816-1889. Cucerind prin forţă o întreagă insulă, a stăpânit-o până la uciderea lui, ca urmare a unui complot bine pus la cale de către adversarii din preajma sa. A fost un despot sângeros, având pe conştiinţă câteva mii de suflete. Budist fanatic, a distrus toate lăcaşurile de cult din zonă aparţinând altor religii. A avut un harem numeros, cu sclave aduse de pe toate continentele. Spiritul său de independenţă şi dominaţie absolută l-a îndemnat să ducă o viaţă cu mult deosebită de a celorlalţi despoţi din zona Pacificului şi a Oceanului Indian. Avea stări de delir mistic, urmate de setea de a vedea sânge omenesc curgând în şiroaie. Cuşca sa cu lei devoratori de sclavi a intrat în legendele acelor vremuri. Mamele îşi speriau copiii neascultători spunându-le că îi bagă în "cuşca lui Mingh, stăpânul". Complotul prin care i s-au luat viaţa şi puterea despotică a reuşit datorită uneia dintre sclavele sale, Luila, în care Mingh avea încredere deplină. Luila a reuşit să-l adoarmă şi să-i taie beregata. Slujitorii care pândeau în spatele perdelelor l-au decapitat, iar trupul său ciuntit a fost aruncat în groapa cu lei.

Sufletul sângerosului Mingh a stat la Judecata Îngerilor Domnului aproape o sută de ani, după care a rătăcit prin lume pentru a-şi găsi o fărâmă de copil căreia să-i dea viaţă.

George, poate că în adâncul sufletului său ar putea fi un om cumsecade. Însă problemele destinului, acutizate de greşelile vieţii anterioare, îi complică existenţa din ce în ce mai mult, pe măsură ce avansează în vârstă.

George simte o chemare permanentă către generozitate şi fapte bune.  Nimic grav în aceasta, până când autoritatea sa debordantă începe să-i creeze disensiuni în relaţiile cu oamenii. El crede că Dumnezeu l-a înzestrat cu un har anume, pentru a săvârşi cât mai multe fapte de omenie. În plus, George, în mod voluntar sau involuntar, se străduieşte să-şi menţină permanent un pact cu Dumnezeu: construieşte şi ajută lăcaşuri de cult religios, sperând că prin aceste fapte îşi va atrage asupra sa bunătatea divină până la sfârşitul vieţii. În ce scop? Pentru a-i merge bine, la nesfârşit, pe toate planurile!

Totuşi, un semnal deosebit de grav nu ajunge până la conştiinţa lui. Oare de ce intuiţia refuză să-l avertizeze asupra pericolului de a desfăşura o activitate politică susţinută? George ar trebui să se ferească de tot ceea ce se poate numi muncă de conducere. Oricât s-ar strădui să fie cinstit şi corect în relaţiile cu oamenii, amprenta destinului îl îndeamnă spre excese de autoritate, tendinţe reale de despotism, gafe repetate la nesfârşit, toate acestea având o influenţă nefavorabilă asupra activităţilor sale. Oricât de mult se va strădui, soarta nu-l va ajuta să devină conducătorul ţării sale. Iar cum soarta vine de la Dumnezeu, tocmai Divinitatea Supremă îl va împiedica să ajungă foarte sus în politică. Să fie posibilă o minune? Greu de crezut!

3 aprilie 2007

KARMĂ DE TOREADOR

     Carlos a trăit în Spania, între anii 1867-1914. De meserie toreador, a fost un om dur, mai ales cu animalele. A divorţat de cele două soţii. L-au părăsit amândouă, deoarece obişnuia să doarmă mai mult prin bordeluri decât acasă. A murit ucis de un coleg de-al lui, din cauza unei iubire comune. A avut doi copii care nu l-au iubit şi nu i-au cinstit memoria.

Anca, cea de astăzi, a moştenit de la Carlos o tenacitate neobişnuită în a suporta durerile fizice şi cele sufleteşti. Carlos credea că suferinţele vin de la Diavol şi obişnuia să sfideze tot ce se manifesta împotriva voinţei lui. Anca este la fel de puternică mental ca şi el, însă religia primită prin botez i-a modelat configuraţia psihică. În adâncul minţii Ancăi sălăşluieşte credinţa că durerile de orice fel vin de la Dumnezeu, ca lecţie pentru ispăşirea păcatelor. Poate că în realitate fata nu gândeşte chiar aşa, dar comportarea ei faţă de toată lumea demonstrează că se străduieşte să fie conciliantă şi docilă, ca orice bună creştină. Acest lucru îl speculează prietenul ei, Mircea. Dar oare până când? Într-o bună zi, Anca va pune capăt relaţiei lor. Cum? Îndrăgostindu-se de un alt bărbat!
 

Înţelegându-l pe Carlos, ne dăm seama cum vine karma peste om, ca o bucată de stâncă. Iar biata fiinţă omenească se comportă ca o insectă adăpostită într-o gaură a stâncii. Greu se mai arde karma! Spre deosebire de Carlos, care a fost un dur, Anca trebuie să fie bună, blândă, iertătoare. Dacă toreadorul din viaţa precedentă a Ancăi a fost un om needucat şi un ucigaş de tauri, Ancăi îi este predestinată o meserie pur umană (medic, psiholog, jurnalist, biolog) prin care să acţioneze spre binele oamenilor şi al animalelor, să lupte pentru dreptul la viaţă şi sănătatea lor.

15 noiembrie 2006