<  Înapoi la index BRACO


BRACO - Despre mânie

Maestrul BRACO ne lămureşte că furia nu este de dorit, pentru că ea este o manifestare demonică şi hrăneşte pe mai departe Forţele Întunericului. La fel, înjuratul şi cuvintele grele spuse la supărare.

Ascultaţi mesajul în limba croată, cu traducerea în româneşte derulându-se pe ecran (ca variantă, am încorporat videoclipul la sfârşitul textului). Am preluat mesajul şi îl public mai jos pentru studiu aprofundat (traducerea provine din varianta în engleză).

Răzvan-Alexandru Petre

Muzica oficială a transmisiei energetice a lui Braco

 

DESPRE MÂNIE

[Inspiraţii oferite lui Braco de Spiritele Superioare]

* * *

Ştim deja ca păcatul înseamnă o încălcare a legilor Universului. Înfrânarea păcatului dinăuntrul vostru este necesară pentru a nu crea mai mult Întuneric în Univers prin hrănirea lui Satana cu gelozia, tristeţea, dorinţa voastră de răzbunare sau cu alte dorinţe sordide. Pentru că voi nu doar că veţi face Lumină mai slabă, dar veţi atrage şi Puterile Întunericului, iar ele îi vor “răsplăti” generos pe donatorii lor cu boli şi suferinţe. Toate acţiunile noastre negative, chiar şi gândurile, reprezintă o trădare a Domnului. Gândiţi-vă la asta data viitoare când, de exemplu, aveţi un acces de furie. Ea va izbucni dintr-o dată, aşa cum apare de obicei, şi este foarte dificil s-o opriţi. Şi toate acestea se întâmplă pentru că omul supărat nu-şi poate stăpâni partea întunecată a naturii sale. Iar acea latură întunecată triumfă asupra lui şi îl duce spre Întuneric, căci acesta ce predomină în lume este creat cu contribuţia voastră. Devenind furioşi, contribuiţi la răspândirea Întunericului şi, în cele din urmă, veţi primi ceea ce meritaţi pentru asta.

Furia vi se pare o reacţie firească a minţii la ceva care v-a deranjat? Nu este adevărat. Furia este un dar din partea lui Satana. Nu-l lăsaţi pe Satana să vă transforme în ceva asemănător cu el însuşi. Opriţi impulsurile intunecate din voi, cel puţin cu această conştientizare, în cazul în care nu reuşiţi să vă rugaţi la momentul potrivit.

O persoană iluminată este întotdeauna calmă, dacă înţelege cum funcţionează mecanismele energiei din Univers. Ceva care a îngrozit-o îi provoacă mai degrabă o durere adâncă decât furie. Furia reprezintă dorinţa de a distruge persoană care face ceva contrar naturii voastre. Dacă vă gândiţi la Lumina din lume, nu vă lăsaţi cuprinşi de mânie. Să nu doriţi distrugerea celui care v-a enervat, insultat sau rănit: voi sunteţi cu toţii oameni, nu demoni! Iată o parabolă despre asta.

Un om înţelept i-a spus unui prost care voia să-şi umple mintea cu cunoaştere: “Dacă nu ai fi fost atât de agresiv, aş fi pus multă cunoaştere în tine.” “De ce te opreşte agresivitatea mea?”, a mârâit prostul. “Răul care fierbe în tine este acţiunea lui Satana”, a spus înţeleptul. “Şi dacă poţi accepta calm acest adevăr, atunci este posibil să te învăţ.” Nebunul l-a atacat pe omul înţelept şi l-a bătut. Omul înţelept a zâmbit: “Nu te pot ajuta în niciun fel, căci Satana, furios înlăuntrul tău, nu vrea să audă Cuvântul Domnului. Rămâi un prost, iar Satana va fi mulţumit de servitorul său.”

Morala pildei este că Adevărul vine numai într-o inimă smerită, gata să-L recunoască pe Dumnezeu în toate şi să audă Cuvântul Său. Agresiunea, darul lui Satana, îl face pe om orb şi surd, iar sufletul său se crispează de ură: Cuvântul Domnului îl arde ca un foc strălucitor şi tăcut, mai rău decât flăcările unui vulcan.

* * *

Vibraţiile joase puternice pe care le radiaţi atrag legiuni de entităţi cu frecvenţă joasă precum un incendiu şi se întâmplă adesea să deveniţi apoi victimele lor. Mânia este periculoasă atât pentru cine este adresată, cât şi pentru cine este sursa ei. Dacă sunteţi în stare să vă simţiţi furioşi, poate aţi observat o slăbiciune inexplicabilă care vă cuprinde când furia slăbeşte. Este ca şi cum aţi împins o piatră grea, punându-vă toată forţa în asta. Acesta este impactul pe care Puterile Întunecate îl au asupra voastră când nu primesc satisfacţie: v-au slăbit, luându-vă energia. Şi aceasta este doar cea mai slabă manifestare a impactului lor asupra voastră!

Furia este acea armă teribilă de sinucidere pe care Satana v-a dat-o. Suicidul nu este iertat de Cer, însă voi purtaţi acest instrument psihologic în interiorul vostru, care este invizibil, inaudibil, intangibil, ca o modalitate de autodistrugere. Stăpâniţi-vă cele mai joase impulsuri şi veţi fi protejaţi.

Înjuratul înglobează, de asemenea, vibraţiile joase ale omului. Aşa este determinată firea lui: dacă înjuratul este prima lui reacţie la ceva neaşteptat şi neplăcut, atunci caracterul său abundă în astfel de trăsături, de care trebuie să scape. Oamenii spun că înjuratul este o modalitate de a se elibera de ceva care a căzut asupra lor din senin. Dar nu este adevărat. Înjuratul nu înseamnă eliberare, ci mai degrabă să fii prins în plasele Puterilor Întunecate care au fost întinse pentru a vă prinde. Merităm necazuri neaşteptate, deoarece nu Domnul ni le dă, ci acele entităţi cu frecvenţă joasă pe care le-am lăsat să se apropie de noi prin vibraţiile noastre de frică, invidie sau ură. Şi căzând într-o astfel de capcană, simţim un suflu de energie asupra sufletului, iar primul lucru pe care îl emitem în acel moment este ceea ce avem în exces. Cu cât este mai mult, cu atât se manifestă mai mult. Înjuratul de dragul manifestării nemulţumirii de ceva sau de cineva are semnificaţia că aveţi un surplus de vibraţii negative.

Vă întrebaţi cum să luptaţi împotriva lor în interiorul vostru. Există doar un singur răspuns: cu cât vă gândiţi mai des şi mai profund la Domnul ca la sursa de bunătate, cu cât mai sincer că rugaţi ca Lumina să prevaleze în voi şi cu cât sunteţi mai vigilenţi pentru a nu permite astfel de emisii “naturale” a propriilor voastre vibraţii joase în Întunericul de afară, cu atât mai repede veţi fi eliberaţi de emanaţiile dureroase din sufletul vostru, cu atât mai luminoşi veţi deveni şi mai aproape de Tatăl nostru Ceresc. Iată o pildă asupra căreia să reflectaţi.

Un ou înţelept i-a spus omului care urma să-l mănânce: “Înainte de a mă mânca, aruncă o privire la cât de paşnic cele două substanţe mute – gălbenuş şi albuş – coexistă în mine.” “ De ce trebuie să mă uit la ele?”, fu surprins omul. “Pentru a înţelege că două substanţe diferite pot coexista fără a se lupta una cu cealaltă, aşa cum te lupţi tu cu soţia ta”, spuse oul. “Probabil nu ne-am fi luptat dacă eram substanţe necuvântătoare, oftă omul. “Însă la cuvintele ei duşmănoase, eu găsesc imediat răspunsuri la fel de răutăcioase – şi o luăm de la capăt!”

Morala pildei este că oamenii trebuie să-şi aleagă cuvintele cu atenţie, căci ele pot fi ori produse ale inspiraţiei minţii, ori, dimpotrivă, ale întunecării raţiunii. Şi de aceea, cuvintele îl pot face pe destinatar fie mulţumit, fie furios. Cuvintele au aceeaşi influenţă asupra creierului ca impulsul care le-a generat. Ar fi fost mai bine dacă Domnul nu ne-ar fi dat darul vorbirii, dar din moment ce s-a întâmplat, ar trebui cel puţin să ne abţinem atunci când vrem să aruncăm un noian de cuvinte rele asupra unei alte persoane. Patima noastră va trece, dar ea va suferi dureros, ca după un şoc electric.

* * *

Cine nu poate controla şuvoiul de cuvinte rele ce îi iese din gură nu înţelege că aduce o mare ofensă Domnului. Căci doar un efort constant asupra caracterului său – ce este de natură duală, dar este capabil de a se lumina – conduce omul la o stare de divinitate. Să încercăm să ne stăpânim furia şi să ne abţinem de la înjurat pentru a nu provoca suferinţe inutile Tatălui nostru Ceresc care ne iubeşte.

* * *

< Sus >

Răzvan A. Petre
  15 mai 2019

Link-ul: https://www.youtube.com/watch?v=laPCqlBXYXg