<  Înapoi la index BRACO


BRACO - Despre tentaţii

Maestrul BRACO ne atrage atenţia că ispitele vin sub forma unor plăceri urmate de suferinţă. Tentaţiile sunt inevitabile cât timp ne aflăm într-un corp fizic şi singura cale de reuşită este lupta cu ele, clipă de clipă. Secretul este să alungăm gândurile şi emoţiile care ne picură întuneric în minte, iar pentru controlul gândurilor ar fi minunat să apelăm la ajutorul Divin. 

Ascultaţi mesajul în limba croată, cu traducerea în româneşte derulându-se pe ecran (ca variantă, am încorporat videoclipul la sfârşitul textului). Am preluat mesajul şi îl public mai jos pentru studiu aprofundat (traducerea provine din varianta în engleză).

Răzvan-Alexandru Petre

Muzica oficială a transmisiei energetice a lui Braco

 

DESPRE TENTAŢII

[Inspiraţii oferite lui Braco de Spiritele Superioare]

* * *

Tentaţia este o provocare pentru mintea umană, la care este supusă de Satana, o minte puternică, ce găseşte o abordare aproape pentru fiecare suflet. Numai adepţii adevăratei credinţe - doar aceia care sunt conştienţi de lumea invizibilă plină de viaţă - nu îi cad victime, spre deosebire de cei care posedă o credinţă oarbă. Prin ispitirea oamenilor, Satana încearcă să facă predominantă latura lor sinistră şi să stingă strălucirea din sufletele lor. Satana mulţumeşte în nenumărate feluri acestor oameni prinşi de el. Darurile sale sunt: nenorocire, boli şi moarte fără nicio pace ulterioară.

Tentaţia invadează sufletul, ademenindu-l să se abată de la calea îngustă a ascensiunii, presărată cu pietre ascuţite, şi să aleagă calea pavată cu plăcerile lumeşti. Dumnezeu nu ne poate forţa să urmăm calea îngustă, iar Satana ştie cum să înşele. Vasta sa cunoaştere a slăbiciunilor omeneşti îi dă o putere nemaipomenită asupra oamenilor şi reuşeşte să prindă sufletele slabe.

Ispita este ceea ce o persoană percepe ca plăcere, dar nu înţelege cât de dubios este preţul unei astfel de plăceri pentru suflet. Haideţi să ne întrebăm fiecare dintre noi: “Ce mă atrage? Cum se va înălţa spiritul meu? Asta îmi va face mai scurtă calea spre Lumină?” Răspunsurile ne vor ajuta să înţelegem dacă această plăcere este autentică sau dacă ea ne va îndepărta de căile ascensiunii spirituale. Domnul se află dincolo de înţelegerea noastră şi doar sufletul simte diferenţa, dar dacă el este întunecat, confundă vocea lui Satana cu vocea Tatălui său Ceresc. Şi vai de sufletul care a luat calea greşită: înţelepciunea lui este înţelepciunea lui Satana.

Este imposibil să scapi de ispită, deoarece se manifestă natura fizică a corpului, care conţine vibraţii joase. Şi astfel, nu există altă cale decât să ne opunem în fiecare zi şi în fiecare moment încercărilor Puterilor Întunericului de a ne ademeni şi abate de la calea cea dreaptă care duce la Domnul. Cu toate acestea, Răul este inteligent şi arsenalul efectelor sale asupra naturii umane, slabe şi imperfecte, este mare. Trebuie să ne dezvoltăm abilitatea de a ne proteja în mod constant şi fără a precupeţi niciun efort. Ar trebui să începem prin a rezista gândurilor întunecate. De câte ori ne-am surprins cu gânduri frivole şi răutăcioase roind în capul nostru! Şi, acceptându-le treptat, ele ne otrăvesc vieţile, stimulându-ne să comitem lucruri de care apoi ne va fi ruşine. Nu am reuşit să le ţinem departe, să le înăbuşim în faşă, permiţând astfel acestei scântei întunecate să declanşeze un foc mare. Oamenii trebuie să-şi controleze gândurile. Avem nevoie de un filtru. Şi cu cât este mai înalt nivelul de evoluţie spirituală a unei persoane, cu atât mai sigur va fi acest filtru.

Dar cum ar putea evolua sufletul cuiva dacă oamenii trăiesc în lumea frecvenţelor joase şi este în principal vina lor? Învăţând de la marile personalităţi care au servit pe deplin Lumina. Ele sunt suflete minunate şi au devenit mari cu preţul unor auto-restricţii la fel de mari. Nevoile trupeşti cumpătate şi aspiraţia către Rai incredibil de intensă i-au transformat în creaturi divine pe Pământ.

Un om integru ştia cât de întunecată şi plină de rău este lumea, în care Satana îşi găseşte slujitori credincioşi. “Ce ar trebui să fac, Doamne, pentru a evita să fiu prins în plasa lui?”, a întrebat omul cel virtuos. Şi Domnul i-a răspuns: “Tu nu ar trebui să ai gânduri întunecate, este foarte simplu.” Omul cel integru deveni morocănos: “Doamne, Tu spui «este foarte simplu», dar ăsta e cel mai dificil lucru, poate chiar imposibil pentru un om.” “Dar încearcă”, spuse Domnul. “Tu ştii că drumul spre Lumină nu este uşor. A fi stăpânul gândurilor tale înseamnă să aderi cu tot sufletul şi mintea ta la Domnul, ceea ce este o mare realizare, şi vei fi răsplătit cu Veşnicia plină de Lumină.”

* * *

Domnul a dat cuvintele potrivite oamenilor care vor să-şi îndrepte sufletele spre Lumină: “Doamne, fereşte-mă de gândurile rele, iar asta este tot ce-Ţi cer. Amin!” Începeţi ziua cu această rugăciune şi, în cele din urmă, veţi fi capabili să realizaţi ceea ce părea imposibil de realizat. Şi, fiind ridicaţi la această înălţime, veţi fi luminaţi de Lumina voinţei Domnului. Iată o parabolă despre asta.

Un om nu ştia cum să scape de necazurile care îl urmăreau. El nu era aşa de inteligent, astfel de Domnul i-a trimis un înţelept. Şi înţeleptul a spus: “Trezeşte-te şi roagă-te: Doamne, izbăveşte-mă de gânduri rele!” “Asta-i tot?”, întrebă omul singur şi nefericit. “Da, asta e tot”, a spus înţeleptul. Bietul om nu mai avea nimic de pierdut, aşa că a început să se roage în fiecare dimineaţă şi, în curând, acest lucru a devenit necesar pentru el. Gândurile rele l-au părăsit, la fel ca demonii hrăniţi de aceste gânduri. Iar Lumina cerească strălucea în sufletul omului, nu-l mai puteai numi nefericit, căci viaţa lui adevărată începuse.

* * *

Sentimentele sunt un dar generos pentru om: ele ajută la perceperea vieţii în toată bogăţia şi diversitatea ei. Dar ele sunt şi un dar foarte periculos. Cum îşi poate controla cineva sentimentele? Da, este posibil să se înăbuşe emoţiile negative în faşă. Cum? Luptaţi cu demonii unor astfel de sentimente dinlăuntrul voastru cu o rugăciune. Gândiţi-vă la rugăciune ca la un auto-tuner universal pentru a regla frecvenţa, ca la un scut impenetrabil împotriva tuturor relelor. Şi acest scut va fi întotdeauna cu voi.

Unui om i s-au dat gânduri rele ca să-l chinuie. Şi acel om nu a înţeles că, scăpând de acele gânduri, el ar scăpa de agonie. Suferinţele Lui nu s-au terminat decât atunci când acest lucru i-a devenit clar. El se întreba: “Cum am putut fi aşa de prost?” Însă i-a luat toată viaţa pentru a deveni mai înţelept. Pentru alţi oameni, chiar şi astfel de chinuri ar putea să nu aducă o înţelegere a cauzelor lor. Aşadar, Domnul ne spune: “Alungaţi gândurile rele şi sufletul vostru va deveni luminos şi liniştit”

* * *

Ar trebui să ne amintim, de asemenea, că gândurile rele sunt fluxurile de energie întunecată distructivă care ameninţă purtătorul lor. Şi, prin urmare, este necesar să luptăm împotriva gândurilor întunecate din noi înşine, deoarece multe dintre bolile noastre fizice sunt legate direct de lipsa noastră de rezistenţă la tentaţii. Iată o parabolă despre asta.

“Vindecă-ne!” strigau infirmii din jurul lui Isus. El i-a vindecat şi ei au crezut. Dar credinţa lor nu a durat mult. Ei nu şi-au schimbat vieţile şi au fost prinşi din nou de Satana, iar acesta le-a întors suferinţele. “Ce fel de Fiu al Domnului eşti Tu?” au strigat ei, blamându-l pe Isus. “Puterea ta nu este puterea Domnului, ci doar o înşelăciune, un truc inteligent.” Isus a oftat şi a răspuns: “Dacă v-aţi îndrepta sufletele către Domnul şi I-aţi mulţumi pentru vindecare, suferinţele voastre nu s-ar întoarce la voi, căci ele sunt rezultatul gândurilor voastre rele, iar gândurile rele sunt lucrarea lui Satana. Nedorind să vă despărţiţi de el, voi aţi recăpătat darurile sale. De ce mă învinuiţi atunci? Sănătatea voastră este rezultatul gândurilor voastre, iar Eu am vrut doar să vă arăt de ce este capabilă Lumină Divină din Mine. Însă de gândurile rele se poate scăpa doar cu propriul consimţământ. Nici chiar Tatăl nostru Ceresc nu vă poate scăpa de ele.”

* * *

Iubirea este o trăsătură a unui suflet înflorit, iar ura este un atribut inerent al sufletelor care nu cunosc Lumina. Întristarea pentru cineva care s-a depărtat de Lumină fără să-şi dea seama sau care a respins-o conştient, este singurul lucru pe care vi-l puteţi permite. Cunoscând acest lucru, este mult mai uşor să instalaţi filtrul pentru gândurile întunecate în sinea voastră. Dacă simţiţi invidie, ură, durere profundă, trebuie să vă luminaţi sufletul cu o rugăciune pentru a scăpa de sentimentul amar, deoarece acest sentiment înseamnă că aţi acceptat măsura acestei lumi în locul măsurii lumii adevărate, înalte, cea principală. Doar acolo fiecare este răsplătit pentru ceea ce merită. Dar aici, în lumea terestră, oamenii au recunoscut supremaţia lui Satana. Aici cunoaşterea incorectă este recunoscută ca adevăr, generozitatea – ca prostie, iar pofta trupească este numită dragoste. Astfel a devenit din ce în ce mai important, în această lume plină de Întuneric, să aprindeţi în fiinţa voastră o scânteie divină. Rezistenţa neobosită a minţii la ispite este o cale dureroasă, dar singura cale adevărată care conduce către Lumină.

* * *

< Sus >

Răzvan A. Petre
  1 aprilie 2019

Link-ul: https://www.youtube.com/watch?v=Dl9soaL5mc0