<  Cuprins "Despre a trăi în lume"


20. Cui îi sunteţi loiali?

Capitolul 20, "Cui îi sunteţi loiali?", din cartea dictată mediumului Gina Lake de către Spiritul lui Isus Cristos „Jesus Speaking – On Being in the World” (Isus ne vorbeşte – Despre a trăi în lume) – şi audiobook. Mediumul Gina Lake citeşte mesajul în limba engleză, cu subtitrarea în româneşte (videoclipul este încorporat la sfârşitul acestui articol).

Jesus

20. Cui îi sunteţi loiali?

«Mă voi focaliza astăzi asupra unei întrebări care vă va ajuta să descoperiţi ce contează cu adevărat pentru voi. Iar întrebarea este: cui îi sunteţi loiali?

S-ar putea să nu fie o chestiune la care vă gândiţi des, ceea ce o face chiar o întrebare bună. Dacă nu examinaţi această chestiune, este posibil să recădeţi în vechile obiceiuri şi tipare de alegeri care nu vă aduc niciun folos.

Loialitatea, aşa cum folosesc eu acest termen, înseamnă atenţie plus energie şi timp. Când vă acordaţi atenţia, energia şi timpul la ceva, îi sunteţi loiali acelui ceva.

Ar fi util să faceţi un bilanţ la ce sunteţi loiali în majoritatea timpului. Acel lucru determină cum vă trăiţi viaţa, precum şi ce anume creaţi, spre binele sau în detrimentul vostru. Alegerile pe care le faceţi în fiecare zi contează, ele determină experienţa voastră din orice moment şi vă modelează viaţa. Ele pun bazele pentru ceea ce veţi trăi mai departe.

Să vă dau un exemplu. Dacă obişnuiţi să faceţi exerciţii fizice, ele fac parte din experienţa zilei respective şi vă ajută să vă creaţi un corp sănătos şi puternic. Dacă nu alegeţi să faceţi exerciţii fizice în mod regulat, vă rămâne timp pentru alte lucruri, care vă definesc ziua şi, într-o anumită măsură, viitorul. De pildă, poate că, în loc de exerciţii fizice, preferaţi să citiţi cărţi. Înseamnă că acele cărţi vor constitui experienţa voastră de viaţă şi vă vor influenţa pe mai departe.

Felul în care vă petreceţi timpul contează. Orice alegere are nişte consecinţe.

Ceea ce vreau să spun este că voi vă creaţi trăirea prezentă şi viitoare prin fiecare alegere. În esenţă, singura diferenţă dintre voi şi o altă persoană sunt alegerile pe care le faceţi zilnic, inclusiv ceea ce alegeţi să credeţi şi cum vă raportaţi la vocea din capul vostru.

Acestea sunt unele dintre cele mai importante alegeri. Ceea ce alegeţi să credeţi determină, cu siguranţă, trăirea voastră actuală şi viitoare. Observaţi că am spus că credinţele vă determină trăirea din prezent şi trăirile viitoare. Asta fac credinţele în primul rând, ele determină modul cum trăiţi sau percepeţi realitatea, dacă sunteţi fericiţi sau nu, pentru că ele aleg lentila prin care priviţi viaţa.

Iar această percepţie, la rândul ei, determină şi, posibil, limitează ce fel de oportunităţi vă va oferi viaţa şi dacă veţi profita sau nu de ele. De aceea se spune că “credinţele vă creează realitatea”.

Totuşi, ar fi mai corect să spunem că convingerile vă creează percepţia realităţii, trăirea interioară, iar aceasta vă influenţează alegerile, care vor ajuta la modelarea realităţii concrete. Spun “ajută la modelarea realităţii” pentru că mai există şi o altă forţă care modelează realitatea, iar aceasta este Graţia, voinţa Tatălui.

Ceea ce credeţi este cu adevărat important şi, totuşi, mulţi oameni nu sunt atât de conştienţi de ce anume cred sau ei nu aleg în mod conştient ce să creadă. Majoritatea oamenilor acceptă anumite credinţe fără să le pună la îndoială, deşi sunt atât de importante pentru ei. Parcă nici n-ar crede că convingerile sunt importante. Dar este destul de uşor de observat cât de foarte importante sunt.

Mulţi oameni merg ca nişte somnambuli prin viaţă, cred lucruri fără să le pună la îndoială şi iau decizii fără să cugete. Ei funcţionează pe pilot automat, ceea ce înseamnă că-şi lasă programarea lor implicită să aleagă în locul lor.

Problema aici este că programarea are defecte. Iar să laşi ca setarea implicită să decidă pentru tine nu înseamnă libertate. Atât de mulţi oameni trăiesc ca şi cum ar fi prizonierii condiţionărilor lor, doar că nu realizează că sunt nişte prizonieri. Trăiesc ca şi cum nu ar avea de ales să se comporte altfel decât cum sunt programaţi. Condiţionările lor le determină modul cum percep viaţa şi ceea ce creează în viaţă, dar ei nici măcar nu-şi dau seama de acest lucru. Sunt liberi să aleagă şi altceva, dar nu îşi exercită această libertate.

Aici intervine chestiunea loialităţii. La ce eşti loial? Cu alte cuvinte, cărui lucru îi acorzi atenţia, energia şi timpul tău? Cu ce rezonezi? Ce anume urmăreşti?

Loialitatea se referă adesea la loialitatea faţă de un conducător sau faţă de un principiu. Ce lider urmezi? Ce principii, valori sau credinţe urmezi?

Fie că eşti conştient sau nu, tot urmezi ceva, aşa că este important să fii conştient ce anume este. Fără această conştientizare, eşti la mila condiţionărilor tale şi ai renunţat la puterea de a alege.

Unii oameni nu vor să facă efortul de a alege în mod conştient. Este nevoie de conştientizare şi de voinţă pentru a alege altceva decât setarea implicită. Ea este calea minimei rezistenţe şi, prin urmare, cea mai uşoară alegere. Totuşi, a urma ceea ce-i prestabilit este rareori cea mai bună alegere. Reflectaţi la ideea asta. A urma calea implicită este rareori cea mai bună alegere. Ce dilemă! Condiţia umană este de aşa natură încât ceea ce este prestabilit şi cel mai uşor de făcut nu este şi cea mai bună alegere. Nu e de mirare că oamenii duc o viaţă atât de nefericită. Ei iau decizii proaste. Sunt loiali unui fals maestru, unul mediocru. Iar motivul pentru care este atât de slab este că acest maestru, adică programarea voastră, este lipsită de înţelepciune, la fel cum un computer este lipsit de înţelepciune. Precum un computer, sunteţi programaţi cu informaţii. Dar, spre deosebire de un computer, o mare parte din programarea voastră nu este adecvată, în parte, pentru că este depăşită şi, în parte, pentru că aţi fost programaţi de alte fiinţe umane cărora le lipseşte înţelepciunea sau cunoştinţele de bază.

Un computer care a fost programat cu informaţii false nu este de mare folos. Iar dacă nu ştii că acel computer a fost programat cu informaţii false, este mai mult decât inutil, devine periculos. Poate provoca daune, suferinţă.

Programarea voastră defectuoasă este cauza suferinţei. Sau, mai degrabă, încrederea în această programare cu defecte este cauza suferinţei voastre.

Înţelepciunea rezidă în inimă, nu în cap. Acest lucru pare contraintuitiv, pentru că s-ar părea că tocmai capacitatea de a gândi este salvarea voastră. Vă bazaţi pe ea, vă diferenţiază de alte creaturi şi v-a permis să manipulaţi mediul în avantajul vostru. Capacitatea voastră de a gândi şi de a raţiona este extrem de utilă.

Cu toate acestea, intelectul este doar o unealtă, la fel cum şi corpul este o unealtă. Întrebarea importantă este cine sau ce foloseşte această unealtă? Ce anume se foloseşte de inteligenţa ta, de mintea ta raţională: ego-ul sau ceva mai înţelept?

Mintea raţională, abilitatea de a gândi şi a raţiona este un dar de la Dumnezeu. Este o oglindire a Inteligenţei mai ample care v-a creat. Această capacitate de a raţiona nu face însă parte din mintea programată. Condiţionările şi alte programări, inclusiv ego-ul, aparţin unui aspect mai primitiv al minţii, care nu este raţional, obiectiv sau înţelept. Această parte primitivă a creierului intră adesea în conflict cu partea raţională a creierului. Sunt sigur că acest lucru vă este destul de clar.

Deci am putea spune că există trei aspecte ale inteligenţei: mintea condiţionată sau programată, mintea raţională sau cugetătoare şi înţelepciunea sau cunoaşterea intuitivă.

Mintea condiţionată sau programată este domeniul ego-ului, iar ego-ul face parte el însuşi din această programare. Ego-ul este senzaţia programată de a fi separat şi aparte de Tot-ceea-ce-există.

Ego-ul este software-ul defectuos care v-a fost dat, iar vocea ego-ului este acea voce din capul vostru. El se bazează în mare parte pe frică, iar dorinţele pe care le generează şi acţiunile care decurg din aceste dorinţe sunt concepute pentru a linişti temerile ego-ului.

Mintea raţională este hardware-ul, computerul funcţional. Mintea raţională poate fi folosită de ego pentru a obţine satisfacerea dorinţelor sale sau poate fi folosită de Divin pentru a îndeplini intenţiile şi planul divin. Mintea raţională este neutră. Aşa cum am spus, este un instrument care poate fi folosit fie de ego, fie de Divin.

Înţelepciunea sau cunoaşterea intuitivă provine mai ales de dincolo de creier. Este vocea Divinului care încearcă să călăuzească viaţa omului, dar este negată uneori de dominaţia vocii din cap.

Ca să revenim la întrebarea noastră, cui îi sunteţi loiali? Ca întotdeauna, chestiunea este cine controlează corpul-minte? Este la cârmă ego-ul sau Sinele divin? Ego-ul este stăpânul vieţii majorităţii oamenilor, dar nu în totalitate. Sinele divin are şi el ceva de spus, adesea fără ca persoana să fie conştientă de acest lucru. Sinele divin reuşeşte să orienteze viaţa celor mai mulţi oameni în direcţia generală pe care o doreşte, în ciuda aderenţei lor la vocea din cap. Diferenţa este că cel care îşi urmează intuiţia acţionează în direcţia dorită de suflet cu mai puţin efort şi are parte, per ansamblu, de mai puţină suferinţă decât cel care urmează vocea din cap.

Deşi ego-ul nu îi împiedică pe cei mai mulţi oameni să îşi îndeplinească planurile sufletului, totuşi, el provoacă o mulţime de paşi greşiţi şi suferinţe inutile pe parcurs, chiar şi când omul are parte de abundenţă şi mult noroc în viaţă.

Pentru a fi liber şi fericit trebuie să devii conştient de unde îţi vin poruncile: de la vocea din capul tău sau de la înţelepciunea divină?

În măsura în care îi eşti loial vocii din cap, vei lua decizii proaste şi vei suferi. Iar în măsura în care îi eşti loial înţelepciunii tale divine, vei fi fericit şi nu vei suferi. Iată ce formulă frumoasă şi simplă: urmează-ţi înţelepciunea lăuntrică! Dar problema este că, pentru asta, trebuie să acţionezi contrar setării tale prestabilite şi mulţi nu înţeleg ce înseamnă să fie loiali înţelepciunii lor lăuntrice.

Cum să trăieşti astfel? Pare ceva misterios şi inacceptabil de vag, dar nu este. Fiecare dintre voi îşi urmează deja înţelepciunea lăuntrică. De fiecare dată când faceţi sau spuneţi ceva care vă face să vă simţiţi bine, înseamnă că vă urmaţi înţelepciunea lăuntrică. Asta se întâmplă foarte des, mai ales celor aflaţi pe o cale spirituală, care se străduiesc să facă nişte alegeri ceva mai conştiente. Mulţi dintre voi deja procedaţi astfel în mod natural şi automat. Din ce în ce mai mult, alegeţi în mod conştient ce să credeţi şi cum să vă comportaţi. Vă observaţi judecăţile şi gândurile negative, alegeţi să nu acţionaţi în baza lor şi faceţi o altă alegere. Atunci când faceţi asta, sunteţi loiali Adevărului, Divinului lăuntric.

Divinul din voi este bunătatea voastră naturală. Atunci când sunteţi loiali bunătăţii, vă simţiţi bine. Să alegeţi bunătatea ar putea fi considerată chiar o formulă de comportament.

Dar, ia staţi, oare nu aşa aţi fost învăţaţi: să fiţi buni?!

Ba da, aşa este, pentru că acea cunoaştere că bunătatea este bună şi că bunătatea este calea, este înscrisă în voi mai profund decât orice altă programare.

Vocea mică şi liniştită a Bunătăţii vă şopteşte mereu la ureche, dacă vreţi s-o ascultaţi. Fiţi-i loiali şi veţi fi cu adevărat fericiţi şi împăcaţi.

Vă doresc toată pacea şi fericirea naturii voastre divine. Eu sunt cu voi mereu.»

traducere de Răzvan A. Petre
18 februarie 2022

< Sus >

Link-ul: https://www.youtube.com/watch?v=taFgAf6skhk

Videoclipul subtitrat provine din varianta originală în engleză, publicată ca lectură audio în 5 ianuarie 2020.