<  Cuprins "Credinţă, fapte şi ficţiuni"


Păşind pe cale prea devreme

Capitolul 4, "Păşind pe calea spirituală", subcapitolul b, "Păşind pe cale prea devreme", din cartea dictată Ginei Lake de către Spiritul lui Isus Cristos „Faith, Facts & Fiction” (Credinţă, fapte şi ficţiuni).

Notă: Acest subcapitol nu a fost lecturat audio de autoarea Gina Lake.

Jesus

4b. Păşind pe cale prea devreme

«Oamenii ajung să fie dezamăgiţi de căile ego-ului numai după multe vieţi în care, deşi şi-au atins obiectivele, totuşi, nu sunt mulţumiţi. Este important să trăiască această experienţă din plin înainte de a păşi pe calea spirituală. Dacă păşesc pe cale prea devreme, vor aduce cu ei dorinţele ego-ului şi vor încerca să le îndeplinească prin mijloace spirituale, în loc să le îndeplinească în modurile obişnuite. De exemplu, ei pot încerca să obţină putere sau admiraţie dezvoltând puteri paranormale sau avansând spiritual.

Este posibil să avanseze spiritual, dar să se comporte în continuare urât şi egoist, ceea ce provoacă o mare confuzie în rândul căutătorilor spirituali din jurul lor. Această lipsă de integrare sau lipsă de întruchipare, aşa cum se numeşte adesea, are ca rezultat acele abuzuri de putere pe care le vedeţi în grupările spirituale. Acest lucru este posibil, fiindcă există mijloace oculte pentru a trezi Kundalini înainte de a-i veni vremea.

Astfel de indivizi vor folosi ceea ce se câştigă pe calea spirituală pentru a-i manipula pe ceilalţi ca să obţină ceea ce ego-ul şi-a dorit dintotdeauna, inclusiv bogăţie, dar şi putere, respect, atenţie, sex sau orice altceva şi-ar dori ei. Sunt suflete tinere cele care fac asta. Ele păşesc pe calea spirituală prea devreme, înainte de a fi suficient de purificate de poftele egotice.

Astfel de indivizi pot câştiga destul de multă putere şi control asupra celorlalţi înainte de a fi demascaţi ca impostori spirituali. Este posibil să fi câştigat realmente o anumită putere spirituală, adică o abilitate de a atrage oamenii cu Adevărul, şi chiar puteri parapsihice. Dar, din cauză că nu sunt suficient de avansaţi pentru a gestiona această putere, vor cădea la un moment dat de pe piedestal. Mulţi lideri de secte sunt exemple de acest gen. Unii au o viziune autentică asupra Adevărului şi o folosesc pentru a atrage oamenii şi a-i fascina cu un intelect strălucitor, o exprimare verbală convingătoare sau abilităţi paranormale.

Există, de asemenea, guru-şi şi învăţători spirituali care abuzează de puterea lor. Totuşi, cei care au devenit guru-şi sau învăţători spirituali au început, în general, ca aspiranţi spirituali sinceri, dar puterea pe care o câştigă pe parcurs îi corupe şi le opreşte progresul spiritual. Aceştia vor trebui să se întoarcă într-o altă viaţă sau alte vieţi şi să încerce din nou să-şi folosească mai înţelept realizarea spirituală. Pentru unii, această încercare durează vieţi la rândul.

Calea spirituală este plină de capcane chiar şi pentru căutătorii sinceri, dar este de-a dreptul periculoasă pentru cei care nu sunt curaţi la inimă şi pregătiţi să meargă pe această cale. Asta păţesc multe suflete tinere, în special cele care se ocupă cu dezvoltarea paranormală şi cu ocultismul. Cei care caută aceste lucruri caută adesea puterea şi vor fi obligaţi să urmeze lecţiile legate de lipsa integrităţii morale, ce ar trebui să însoţească puterea.

Integritatea morală, ca şi discriminarea, se dezvoltă treptat de-a lungul mai multor vieţi şi se dezvoltă complet abia în ultimele vieţi de om. Drept urmare, în arena spirituală vor exista întotdeauna dintr-aceia care vor încerca să câştige puterea în mod incorect, precum şi dintr-aceia care le vor cădea pradă, din cauză că nu vor să-şi asume responsabilitatea pentru propria lor viaţă. Mulţi aflaţi pe cale caută pe cineva care să le spună ce să facă, ce să creadă şi cum să-şi trăiască viaţa.

Ambele tipuri de oameni învaţă lecţii importante, pe care fiecare suflet trebuie să le înveţe. Fiecare fiinţă umană ia puterea de la alţii în unele momente ale evoluţiei sale şi le dă altora propria putere în alte momente. Durează multe vieţi tot făcând aceste lucruri până ca lecţiile să fie învăţate temeinic.

Unora le ia un timp extrem de lung pentru a învăţa aceste lecţii. Viaţă după viaţă, fac aceleaşi alegeri. Când se întâmplă acest lucru, îşi formează o identitate puternică fie ca individ ce preia puterea de la alţii, fie ca unul ce îşi cedează puterea altora, iar această identitate este dusă în viaţa următoare.

De exemplu, dacă ţi-ai dat puterea iar şi iar, aceasta devine a doua natură pentru tine. Te gândeşti la tine ca fiind slab, neajutorat, având nevoie de ceilalţi să-ţi spună ce să faci sau că ai fi o victimă. Odată ce s-a format o asemenea identitate puternică, va trebui concepută o viaţă sau o serie de vieţi pentru a contracara această tendinţă, pentru a învăţa ceea ce trebuie învăţat într-un mod mai dramatic, din cauză că nu s-a învăţat lecţia iniţială.

Acelaşi lucru este valabil dacă ţi-ai consolidat o identitate de lider carismatic şi te-ai obişnuit ca alţii să te asculte şi să te trateze cu respect. Când aceasta a devenit identitatea ta, sufletul trebuie să te umilească într-o viaţă sau mai multe pentru a te dezlega de această identitate.

Cei despre care se spune că au carismă şi-au dezvoltat-o de-a lungul multor vieţi. Carisma este un fel de talent. Este o combinaţie între o mare încredere în sine şi o ştiinţă naturală de a-i manipula pe alţii folosind farmecul personal şi alte tehnici. Oamenii învaţă să fie mari şarlatani şi şefi carismatici de-a lungul mai multor vieţi. Când se întâmplă acest lucru, sufletul va trebui să echilibreze această tendinţă – să o dezveţe – până ce persoana va deveni suficient de umilă pentru a progresa spiritual.

Un narcisist este un exemplu de suflet tânăr cu farmec personal care a învăţat să-i manipuleze pe alţii în propriul interes. Dacă un narcisist dă întâmplător peste Adevăr şi devine un învăţător al Adevărului, aşa se naşte un lider de sectă. Adevărul este puternic şi uşor de recunoscut ca înţelepciune de către cei aflaţi pe cale. Se presupune că un lider care este capabil să rostească Adevărul este şi înţelept, ceea ce îl face să câştige respectul şi încrederea celorlalţi.

Din păcate, cei de pe calea spirituală nu au neapărat suficient discernământ pentru a-şi da seama că cineva nedezvoltat spiritual poate folosi Adevărul pentru a-i atrage către propriile scopuri egoiste. Narcisiştii şi alţi escroci amestecă cu destulă pricepere adevărul cu minciunile pentru a-şi atrage adepţi. De exemplu, liderii de secte mint adesea în privinţa trecutului lor personal şi înfrumuseţează sau îşi mistifică realizările. Sau pretind că au abilităţi sau o dezvoltare spirituală pe care nu le au sau inventează poveşti despre experienţe sau iniţieri spirituale care nu au avut loc niciodată. Sau pot spune că au primit informaţii de la entităţi non-fizice, deşi nu le-au primit.

Aceşti indivizi care îi mint pe alţii o fac cu atâta îndrăzneală şi încredere în sine, încât oamenii îi cred. Încrederea în sine pe care o etalează este extrem de atractivă şi datorită ei pot deveni şarlatani de succes. Ei emană o încredere în ei înşişi şi în ceea ce oferă într-o măsură atât de puternică şi de completă, încât şi alţii capătă încredere. Mizează pe încrederea, compasiunea, naivitatea, sinceritatea, dorinţa de a sluji sau dorinţa de a fi special a căutătorilor spirituali, ca să le ia banii, timpul şi, uneori, chiar viaţa.

Majoritatea oamenilor sunt încrezători şi cinstiţi şi o pradă uşoară pentru cei care nu sunt deloc preocupaţi de a fi oneşti sau de nădejde. Aceşti şarlatani sunt imorali într-un grad atât de aberant şi patologic, încât majoritatea oamenilor nici nu-şi pot imagina că cineva ar putea face aşa ceva pentru a obţine ceea ce îşi doreşte. Cu cât mint cu mai multă îndrăzneală şi obrăznicie, cu atât li se par mai credibili celorlalţi, care se gândesc: „Nimeni n-ar putea născoci aşa ceva!”»

traducere de Răzvan A. Petre
22 iunie 2021

< Sus >