<  Index mesaje de la Cristos


CRISTOS: Karma şi crearea propriei realităţi

Partea a 1-a din capitolul 6, "Ce semeni aceea vei culege", din cartea dictată Ginei Lake de către Spiritul lui Isus Cristos „Awakening Love: How to Love Your Neighbor as Yourself" (Trezirea iubirii: Cum să-ţi iubeşti aproapele ca pe tine însuţi). Mediumul Gina Lake este channel pentru Spiritul lui Cristos, care se adresează celor interesaţi de spiritualitate. Ascultaţi mesajul în limba engleză, cu subtitrarea în româneşte (videoclipul este încorporat şi la sfârşitul acestui articol). Am transcris mesajul mai jos pentru studiu (traducerea provine din varianta originală în engleză, publicată în 5 iulie 2020).

R.P.

Jesus

KARMA ŞI CREAREA PROPRIEI REALITĂŢI (1/2)

«Titlul acestui capitol, „Ce semeni aceea vei culege”, reprezintă un adevăr spiritual de bază care a fost predat de-a lungul veacurilor. Acţiunile şi vorbirea ta, care decurg din gândurile tale, au anumite consecinţe şi provoacă anumite reacţii ale altora, adesea, destul de imediate. La asta face referire legea karmei: Ceea ce ai trimis în lume se întoarce la tine. Ce faci celorlalţi, este probabil să-ţi facă şi ei ţie, fie că fapta respectivă este una bună sau nu aşa de bună.

În consecinţă, cel mai bine este să te comporţi faţă de ceilalţi aşa cum ai dori ca ceilalţi să se comporte faţă de tine. „Nu judeca şi nu vei fi judecat; nu condamna şi nu vei fi condamnat; iartă şi vei fi iertat; dă şi ţi se va da." Ne întoarcem la Regula de Aur: „Faceţi altora după cum vreţi să vă facă şi ei vouă.”

Motivaţia Regulei de Aur este legea karmei. De aceea este important să urmăm Regula de Aur. Urmând Regula de Aur vom ajunge la rezultate bune, iar neurmând-o, vom fi conduşi la contrariul. Ceea ce gândiţi, spuneţi şi faceţi este important şi are consecinţe, dacă nu imediat, atunci la un moment dat. Legea karmei ne învaţă acest lucru şi, mai ales, ne învaţă iubirea.

Legea karmei îi învaţă pe oameni cum să se comporte şi cum să nu se comporte, iar forţa călăuzitoare din spatele acesteia este iubirea. Karma este Marele Învăţător şi modelatorul destinului. Comportamentul tău îţi modelează destinul – ceea ce probabil vei trăi, în special din partea celorlalţi.

Viaţa nu este haotică, ci funcţionează conform legii spirituale: Există consecinţe pentru gândurile, cuvintele şi faptele tale. Legea karmei este fundamentul moralităţii şi comportamentului etic. Faptul că anumite acţiuni produc rezultate bune, iar altele produc rezultate rele se observă constant de-a lungul istoriei şi culturilor. Această lege, ca toate legile naturale, este imuabilă.

Cu toate acestea, funcţionarea legii karmei nu este întotdeauna evidentă, deoarece rezultatele sau reacţiile pe care le-aţi „semănat” nu apar neapărat imediat şi nici măcar în aceeaşi viaţă sau într-o formă pe care să o puteţi recunoaşte. Deci, adesea, se pare că cei care le fac rău celorlalţi scapă nepedepsiţi pentru nedreptăţile lor şi cei care respectă moralitatea nu sunt întotdeauna răsplătiţi.

Totuşi, bunătatea este propria sa recompensă, iar cei care se comportă rău sau îi rănesc pe alţii suferă când fac acest lucru. Doare să fii separat de dragoste şi acea suferinţă este un posibil factor de descurajare a comportamentului rău, dacă acorzi atenţie semnalelor de acest fel.

Moralitatea este inclusă în viaţă prin legea karmei. Karma te învaţă îndemnându-te să stai departe de josnicie, meschinărie, egoism, reavoinţă, nerăbdare, nepăsare şi orice altă calitate negativă. Şi te învaţă îndrumându-te către un comportament virtuos, care se bazează în esenţă pe iubire: bunătate, iertare, compasiune, răbdare, acceptare, toleranţă, smerenie, generozitate şi aşa mai departe.

Chestia este că ştii ce este „obraznic” şi ce este „drăguţ”; ştii ce este virtuos şi ce nu. Cum asta? Te-ai născut ştiind sau ai aflat asta? Răspunsul este că toţi se nasc buni şi cu dorinţa de a fi buni şi ştiind ce este binele. Oamenii se nasc şi cu o busolă interioară care îi îndreaptă spre bunătate, spre iubire, clipă de clipă. Totuşi, această busolă este ignorată sau nesocotită într-o anumită măsură de către ego sau când sunteţi abuzaţi de alte ego-uri.

Această busolă morală vă ghidează clipă de clipă prin semnale energetice. Simţind energia corpului tău, îţi poţi da seama când te comporţi prost şi când nu. Când manifeşti un comportament fără iubire, simţi o contracţie a energiei tale, iar când eşti aliniat cu iubirea simţi o relaxare energetică.

Senzaţia de „ahhh” reprezintă sentimentul de expansiune, relaxare şi pace care apare când nu mai eşti sub stăpânirea ego-ului. Ce uşurare! Experienţa opusă, a tensiunii şi a strânsorii reprezintă starea egotică a conştiinţei. Acest sistem de ghidare clipă-de-clipă îţi spune cu ce eşti aliniat şi ce transmiţi în lume.

De asemenea, mai aveţi un sistem intuitiv de orientare, care este mai mult intelectual decât energetic. De-a lungul zilei, sinele tău divin comunică cu tine, deşi mulţi nu sunt conştienţi de aceste comunicări, deoarece atenţia lor este la vocea din capul lor. Dacă mintea tace sau nu o foloseşti, vei observa aceste comunicări sau intuiţii, care se simt ca o descărcare de informaţii, o cunoaştere bruscă sau un „a-ha!”. Clipă de clipă, vi se oferă intuiţiile, inspiraţia, ideile creative, motivaţia, memento-urile, avertismentele, înţelepciunea sau informaţiile de care aveţi nevoie.

Toţi sunteţi călăuziţi către bunătate, iubire şi îndeplinirea scopului vieţii. Sunteţi ghidaţi spre o viaţă fericită! Aceste comunicări intuitive sunt adesea numite Duhul Sfânt sau „mica voce liniştită din interior”. Alţii le atribuie îngerilor păzitori. Astfel de „îngeri” nu sunt o imaginaţie, ci un fenomen real. Intervenţiile metafizice ale fiinţelor angelice şi altor fiinţe non-fizice sunt un fapt evident pentru cei senzitivi.

Harul este această îndrumare iubitoare, precum şi alte forme mai tangibile de ajutor. De-a lungul acestei vieţi omeneşti adesea dificile, vi se oferă atât de mult har, deşi este posibil să nu recunoaşteţi întotdeauna mâna Providenţei. Graţia vine nu numai sub formă de intuiţii, îndrumări şi inspiraţii creative, ci şi ca iubire, vindecare, oameni binevoitori, oportunităţi, daruri şi orice altceva aveţi nevoie pentru a face faţă încercărilor vieţii şi a învăţa din ele.

Viaţa poate fi o experienţă frumoasă, în ciuda provocărilor, sau chiar datorită lor, deoarece provocările conferă bogăţie şi profunzime vieţii, dacă sunteţi capabili să creşteţi în curaj, compasiune, răbdare, acceptare şi iubire ca urmare a lor. Aşa este menit să fie. Încercările nu sunt menite să vă transforme în victime, ci în eroi. Sunteţi meniţi să deveniţi fiinţe umane mai bune ca urmare a lor – mai aliniate cu divinitatea interioară. Provocările sunt menite să vă îndrepte spre Acasă şi să vă dezvoltaţi calităţile necesare pentru a deveni un om Cristic. Sunteţi modelaţi în acest creuzet al vieţii.

Viaţa te face puternic. Dacă încercările nu au acest efect, trebuie să priveşti în interior şi să descoperi cum de îl împiedici. Ce credinţe te împiedică să devii eroul vieţii tale? Pe cine dai vina pentru dificultăţile tale? Eroul învaţă şi progresează prin dificultăţi. Ce gânduri te împiedică să accepţi sau să înveţi din ceea ce ţi se întâmplă? Aceasta este munca ta spirituală.

Unele dintre dificultăţile tale sunt create de karmă: de propriile gânduri, cuvinte şi fapte. Cum de ai creat, atras sau permis situaţia provocatoare în care te găseşti? Care a fost rolul tău? Cum ai putea învăţa din asta?

Alte dificultăţi sunt alese de suflet, înainte de întrupare sau în mijlocul vieţii, cu scopul de a evolua. Este întotdeauna cel mai bine să presupui că trăieşti experienţa potrivită, de care ai nevoie fie din motive karmice, fie pentru evoluţia sufletului. Asta, dacă te va ajuta să vă accepţi circumstanţele. Din acea poziţie, poţi începe treptat să remediezi situaţia şi să înveţi din ea.

Acceptarea este întotdeauna posibilă, pentru că sinele tău divin acceptă întotdeauna. Cel care nu acceptă o situaţie este ego-ul. Doar observă acest lucru şi respinge neîngăduinţa ego-ului. Găseşte cât mai multă acceptare în inimă şi nu te bloca în neacceptarea ego-ului. Acela este un punct mort. Neaccepând ceva, nu mai poţi să intervii cu nimic, în timp ce acceptarea te eliberează pentru a merge mai departe. Acceptarea este primul pas pentru vindecare şi schimbarea lucrurilor ce nu-ţi plac.

Pentru a reuşi în viaţă în cel mai adevărat sens al cuvântului, trebuie să fii puternic. Prin asta înţeleg că nu trebuie să cazi pradă negativităţii, victimizării, plângerii de milă, furiei, resentimentelor, urii, răzbunării sau fricii. Acestea sunt răspunsurile ego-ului la dificultăţi şi sunt disfuncţionale. Te paralizează sau creează karmă, şi nu vor avea ca rezultat decât mai multe sentimente rele şi mai multe dificultăţi.

Mulţi ajung într-o spirală negativă pe care singuri şi-o provoacă: Se întâmplă ceva rău şi ei reacţionează negativ, în loc de cum ar face-o un erou. Apoi, asta creează mai multă negativitate, care creează şi mai multă negativitate. Ieşirea din acea spirală negativă poate fi dificilă, deoarece viaţa pare atunci să fie cu adevărat împotriva ta. Chiar crezi versiunea despre realitate furnizată de ego-ului tău, când de fapt tu ai creat situaţia cu propria ta negativitate. Lecţia ta este să înţelegi acest lucru.

Cu cât vă adânciţi în negativitate, cu atât este mai dificil să descoperiţi acest lucru, deoarece experienţele voastre negative au consolidat punctul de vedere al ego-ului. Percepţiile voastre false au devenit profeţii auto-împlinite, dar nu vă daţi seama de acest lucru şi poate că nu sunteţi deschişi să vedeţi asta. Viaţa este dificilă, într-adevăr, în aceste condiţii.

Neacceptarea şi învinuirea altora te menţin scufundat în negativitate. Atâta timp cât îi acuzi pe ceilalţi pentru sentimentele şi situaţia ta, nu îţi vei învăţa lecţiile şi nu vei deveni eroul vieţii tale. Învinuirea altora te împiedică să-ţi asumi responsabilitatea pentru ceea ce ai creat sau, cel puţin, co-creat. Odată ce îţi vezi partea ta de responsabilitate, poţi începe să faci alegeri mai bune, dar dacă nu ţi-o vezi, de ce ai alege altfel?!

Neacceptarea şi acuzele au ca rezultat că te simţi victimizat, iar acesta este un mare blocaj. Ego-ului îi place, de fapt, să fie victimă. Se simte îndreptăţit în acest rol şi nu vrea să-i scape ocazia. A fi martir are un anumit farmec. Pentru a te elibera, trebuie să găseşti acel ceva din interiorul tău care doreşte eliberarea de această suferinţă şi doreşte iubire şi pace mai mult decât să joace rolul martirului.

Curajul şi înţelepciunea sunt acolo, în interiorul vostru, ca să le folosiţi dacă le căutaţi şi sunteţi dispuşi să vă transformaţi trăirea. Dar trebuie să fiţi dispuşi să vedeţi că aţi jucat un rol în crearea acelei situaţii, chiar şi numai îngăduindu-vă să deveniţi victimă. Trebuie să vă asumaţi o anumită responsabilitate pentru această situaţie.

Deci, să vorbim despre responsabilitate. Vestea proastă este că eşti responsabil pentru experienţa ta interioară de viaţă şi pentru sentimentele şi acţiunile care decurg din asta. Vestea bună este că, întrucât eşti responsabil pentru acest lucru, ai, de asemenea, mijloacele de a-l schimba dacă nu-ţi plac rezultatele.

Iată cum funcţionează asta: Ai un gând de care nu eşti responsabil, deoarece, iniţial, nu l-ai provocat. Totuşi, ai posibilitatea de a alege să crezi acest gând sau nu, a alege să te gândeşti mai mult la acele gânduri sau nu, şi a alege de a acţiona conform acestor gânduri sau nu. Acestea sunt alegerile de care eşti responsabil, dacă ai suficientă conştiinţă-de-sine pentru a înţelege asta.

Această conştientizare se dezvoltă pe măsură ce avansezi spiritual. Înainte de asta, eşti în mare parte la mila programării pe care o ai. Dar chiar şi atunci, eşti întotdeauna liber să alegi împotriva programării; nimeni nu te obligă să-ţi urmezi programarea.

Gândurile tale îţi creează realitatea interioară sau ceea ce îmi place să numesc climatul tău interior: cum este vremea din interior. Este însorită, înnorată, furtunoasă, rece, caldă sau calmă? Gândurile pozitive creează sentimente pozitive, în timp ce gândurile negative creează sentimente negative. Credinţele şi poveştile la care ţii te fac să te simţi aşa cum te simţi. Nu alţi oameni te fac să te simţi rău sau altcumva; tu singur te faci să te simţi prost.

Acest lucru este important de înţeles, deoarece asta vă permite să creaţi o realitate interioară diferită, dacă nu vă place cum vă simţiţi. Puteţi alege ce gânduri veţi păstra drept adevărate şi la care veţi renunţa. Majoritatea gândurilor ego-ului sunt negative şi pot fi aruncate. Gândurile pozitive din minte vin probabil dintr-o educaţie pozitivă sau orice efort pe care l-aţi depus pentru a vă depăşi mintea negativă.

Până la urmă, ceea ce înţelegeţi, odată ce petreceţi nişte timp examinând vocea din capul vostru, este că nu trebuie să trăiţi după niciunul dintre aceste gânduri, cu excepţia celor câteva adevărate. În cea mai mare parte, vocea din capul tău este ca „o alamă sunătoare sau un talger zăngănitor”. Este golită de Adevăr, golită de dragoste şi înţelepciune. Climatul interior ideal este rezultatul unei minţi liniştite, a unei minţi care nu mai trăncăneşte şi nu i se mai dă atâta atenţie.»

< Sus >

traducere de Răzvan A. Petre
14 iulie 2020

Link-ul: https://www.youtube.com/watch?v=jDb9DAJPowk