<  Index mesaje de la Cristos


Lucrul cu emoţiile

Capitolul 19, "Lucrul cu emoţiile", din cartea dictată Ginei Lake de către Spiritul lui Isus Cristos „Jesus Speaking: On Embodying Christ Consciousness" (Isus vorbeşte: Despre întruchiparea Conştiinţei Cristice). Mediumul Gina Lake citeşte mesajul în limba engleză, cu subtitrarea în româneşte (videoclipul este încorporat şi la sfârşitul acestui articol). Traducerea de mai jos provine din varianta originală în engleză, publicată la 7 octombrie 2018.

R.P.

Jesus

Capitolul 19: LUCRUL CU EMOŢIILE

«Deşi am scris deja destul despre cum să lucrezi cu emoţiile, acesta este un subiect atât de important, încât aş dori să-l abordez şi astăzi. Când simţi furie sau orice altă emoţie neplăcută, pur şi simplu, asta e şi gata. Asta apare în acest moment. A fi prezent sau a trăi în Prezenţă înseamnă să accepţi orice apare, iar dacă este o emoţie, datoria ta este să o recunoşti şi să o accepţi.

Acceptarea nu înseamnă că trebuie să îţi placă furia, de exemplu, sau supărarea; trebuie doar să accepţi că aşa te simţi acum. Prin acceptare înţeleg să recunoşti adevărul despre cum te simţi şi să laşi emoţia să stea acolo cât va sta, timp în care tu fie investighezi gândurile care au contribuit la apariţia ei, fie îţi vezi de treburi, lăsând-o în pace.

Recunoaşterea unei emoţii, acceptarea ei şi lăsarea ei în pace, îi permite emoţiei să se relaxeze şi să se estompeze, în loc să avanseze şi să crească. O emoţie este alimentată când continui să repeţi gândurile care au creat-o şi când aduni mai multe gânduri, lucru pe care mintea îl va face în mod firesc, dacă o vei lăsa. Când faci asta, emoţia va căpăta forţă şi va părea mai reală şi mai adevărată, deoarece mintea caută şi găseşte justificări de ce te simţi aşa. Atunci, emoţia va fi mai greu de calmat, mai elocventă şi mai probabil să se manifeste în moduri dăunătoare.

Pe de altă parte, dacă reprimi o emoţie împotrivindu-i-te sau prefăcându-te că nu este acolo, ea poate dispărea pentru o vreme, dar se va întoarce şi va fi la fel de puternică ori de câte ori repeţi aceleaşi gânduri sau ori de câte ori este declanşat complexul inconştient din care ea face parte. Problema cu reprimarea emoţiilor este că nu le vindecă, deoarece nu se face nicio investigaţie care le-ar vlăgui. Doar stau pitite până la următoarea ocazie care le declanşează.

Mulţi oameni nu ştiu că, pentru a vindeca o emoţie, metoda este să o înţelegi cu blândeţe, iubire şi curiozitate. Până de curând în istoria voastră, oamenii nu au înţeles această metodă simplă pentru a face faţă emoţiilor, şi mulţi încă nu au auzit nici până astăzi despre ea. Aşadar, o să vă explic mai detaliat.

Dragostea vindecă. Vă vindecă relaţiile, vă vindecă corpul, vă vindecă mintea şi vă vindecă emoţiile. Când oferi dragoste la orice – unei persoane, corpului tău, unui gând sau unei emoţii – se relaxează şi se întoarce la Întreg, la iubire şi pace. Împotrivirea, pe de altă parte, perpetuează aspectul căruia îi rezişti şi te blochează în lumea ego-ului, pe tărâmul mental.

Iubirea nu aparţine tărâmului mental, ci tărâmului subtil al sinelui divin. Iubirea este balsamul care poate vindeca mintea şi tot stresul, lupta, confuzia şi emoţiile negative pe care le provoacă mintea. Iubirea vindecă, pentru că este în afară şi dincolo de minte. Iubirea vindecă, pentru că este adevărată şi reală, în timp ce gândurile şi emoţiile tale nu au realitate decât în cadrul iluziei. Nu au adevăr în ele însele.

Dragostea anulează sau neutralizează gândurile şi emoţiile, deoarece iubirea este mai puternică decât gândurile şi emoţiile, căci iubirea este mai adevărată. Iubirea străpunge prin iluzia născocită de gânduri şi emoţii, pentru că iubirea este Adevărul. Iubirea este antidotul pentru tot ceea ce vă distruge ca indivizi, ca societate şi ca lume.

Oricât de misterioasă ar fi dragostea, toată lumea ştie să iubească. A dărui dragoste înseamnă, în esenţă, să acorzi atenţie deplină – fără gânduri – la ceva sau cuiva. Când faci asta, iubirea curge în mod natural din interiorul tău spre lucrul la care eşti atent.

Acest fapt poate să nu fie evident, dar numai pentru că, de obicei, gândurile se amestecă în acest flux natural. Iată un motiv pentru care meditaţia este atât de importantă pentru pacea ta şi a lumii: Dacă nu înveţi să fii pe deplin prezent la ceva sau cu cineva fără gânduri sau ţinându-ţi gândurile în fundal, iubirea nu va curge sau nu va curge într-o măsură completă. Gândurile împiedică fluxul iubirii în viaţă.

Aşa se explică de ce iubirea curge atât de uşor între voi şi animalele de companie. De cele mai multe ori, gândurile lor nu se amestecă în modul cum ele rămân în prezent şi în largul lor. În parte, ele sunt atât de uşor de iubit pentru că sunt atât de sincere, de inocente, căci nu au gânduri complexe. Atunci când vă eliberaţi de gânduri, şi voi sunteţi uşor de iubit şi vă este uşor să iubiţi.

Animalele de companie vă aduc în momentul prezent şi vă scot din gândurile despre ce aveţi de făcut, cine sunteţi şi unde vă duceţi. Doar sunteţi acolo, cu ele, iubindu-le, fără identitatea voastră obişnuită. Animalele de companie sunt unii dintre cei mai mari învăţători ai iubirii. Ele îndeplinesc acest serviciu pentru omenire. Ele sunt vindecătorii voştri.

Să-ţi iubeşti emoţiile nu înseamnă altceva decât să le observi, să le recunoşti, să accepţi că există şi să le laşi acolo. Apoi, aşa cum am spus, fie poţi merge mai departe şi să dai atenţie, iubirea ta, la altceva, fapt care întrerupe tendinţa de a îngrămădi alte gânduri peste cele care există deja; fie poţi rămâne cu senzaţia emoţiei din corp, observând cum este ea, fără să o analizezi sau să încerci s-o remediezi. Fii curios despre ea: Cum simţi această emoţie? Este densă? Grea? Intensă? Mută? Mare? Mică? Unde este în corp? Dacă ai putea să o desenezi, ce culoare ar avea? Ce formă ar avea?

Poţi merge şi mai în profunzime în această investigaţie întrebându-te: „La ce m-am gândit de mi-a provocat această emoţie?” Pune pe hârtie acele gânduri. Uită-te bine la ele. Întreabă: „Este întotdeauna adevărat acest lucru?” Când priveşti emoţiile şi gândurile drept în faţă, vei constata că iluzia pe care o inventează nu poate să reziste.

De asemenea, poţi, pur şi simplu, să stai în linişte alături de acea emoţie şi să inviţi fluxul intuiţiei să-ţi comunice de ce a apărut. În loc să analizezi mental emoţia, treci într-o stare deschisă de receptivitate, în care intuiţiile pot fi primite mai uşor. Aceste intuiţii apar adesea sub forma unui „A-ha!” Chiar dacă nu vine nimic, doar rămânând alături de emoţie fără gânduri este adesea suficient pentru ca emoţia să se relaxeze, să se destrame şi să se ducă. Ca un copil supărat, emoţiile tale au nevoie doar de recunoaştere şi puţină atenţie iubitoare, apoi se potolesc.

Modul în care oamenii îşi tratează, de obicei, emoţiile este contraproductiv, motiv pentru care emoţiile par a fi atât de problematice, când n-ar trebui să fie aşa. Odată ce ştii să te descurci cu emoţiile, nu sunt dificil de abordat. Dar dacă faci cum fac oamenii în mod natural, adică se învârt printre gânduri şi se enervează să simt ceea ce simt, asta doar agravează emoţia şi o menţine mai mult decât este necesar.

Durata de viaţă a unei emoţii este foarte scurtă. Emoţiile vin şi pleacă în mod natural, ca orice altceva în viaţă. Deci, dacă laşi, pur şi simplu, o emoţie să vină şi să plece fără să o alimentezi cu mai multe gânduri şi fără să-ţi doreşti să nu fi apărut, se va retrage mai repede. Iar dacă, totuşi, descoperi că o alimentezi cu gânduri sau îţi doreşti să nu fi apărut, este în regulă şi aşa. Doar observă că ai aceste gânduri.

Observarea este cea mai bună apărare în privinţa gândurilor şi emoţiilor. Doar observă gândurile şi emoţiile, şi observă şi gândurile de respingere a acelor gânduri şi emoţii. Observarea este adesea tot ce trebuie să faci pentru a te detaşa de vocea din cap şi de emoţiile pe care le produce. Observarea emoţiilor este adesea suficientă pentru a le dezamorsa şi a le putea lăsa să plece.

Dacă observarea şi acceptarea unei emoţii şi apoi acordarea atenţiei la altceva nu funcţionează, iar emoţia este persistentă sau revine, atunci petrece un pic mai mult timp cu emoţia, dă-i atenţia, iubirea ta. Stai cu ea. Poţi chiar să vorbeşti cu ea. Mulţi consideră că dialogul cu o emoţie, aşa cum ai face cu un copil mic pe care încerci să îl mângâi, poate ajuta la calmarea ei.

Invită-ţi emoţia în poală, ca şi cum ar fi un copilaş supărat. Imaginează-te că o îmbrăţişezi şi stai liniştit cu ea, legănând-o sau spunându-i: „Aşa, aşa. Va fi bine.” sau altceva liniştitor. Poţi chiar să întrebi emoţia de ce se simte aşa şi ce are nevoie de la tine, şi este posibil să primeşti nişte intuiţii.

Să fii amabil în acest fel cu emoţiile tale – să fi bun cu tine însuţi – este un mod sănătos de a-ţi trata emoţiile. Ele fac parte din umanitatea ta şi trebuie tratate cu înţelepciune şi dragoste.

Sper ca aceste sugestii să vă fie de folos. Este atât de important să vă vindecaţi emoţiile. Deşi emoţiile nu vor dispărea niciodată complet, ele pot fi limpezite, încât să nu mai provoace suferinţe nici vouă, nici altora.

Vă mulţumesc că aţi fost aici. Vă mulţumesc că sunteţi dispuşi să faceţi această muncă emoţională cu voi înşivă. Sunt mereu cu voi.»

< Sus >

traducere de Răzvan A. Petre
22 octombrie 2020

Link-ul: https://www.youtube.com/watch?v=j9BzvxCW7O8