Isus, pictat de Akiane
< Index "40 de zile şi 40 de nopţi cu Isus"
Mesajul din ziua 12, dimineaţa, din seria de transmisii live "40 de zile şi 40 de nopţi cu Isus". Mediumul Tina Spalding se pune la dispoziţia marelui Spirit al lui Isus, care ne vorbeşte prin vocea ei. Mesajul în limba engleză este subtitrat în româneşte, iar videoclipul este încorporat la sfârşitul acestei transcrieri.
Isus, pictat de Akiane
ISUS:
«Cu adevărat, sunteţi fiinţe binecuvântate. Eu sunt cel pe care-l ştiţi ca Isus.
Mai mulţi dintre voi vă împiedicaţi de această idee de suveranitate.
Suveranitatea este starea voastră naturală, cu suveranitatea vă naşteţi. Ea înseamnă că sunteţi o fiinţă creativă liberă şi plină de iubire. Când v-aţi pierdut suveranitatea, înseamnă că voi căutaţi îndrumare în afara voastră, nu căutaţi îndrumare în interior, ci permiteţi altora să vă conducă, permiteţi altora să vă pretindă lucruri, permiteţi altora să stabilească ce este bine pentru voi. Întotdeauna veţi avea un fel de rezistenţă faţă de o autoritate externă care vă spune ce să faceţi, deoarece aceasta este natura voastră. Sunteţi o fiinţă care caută libertate.
Deci aceasta este suveranitatea, şi mulţi dintre voi tocmai aprofundaţi această idee, înseamnă să ştiţi când sunteţi pe drumul cel bun şi să ştiţi când n-ar trebui să faceţi ceva.
Suveranitatea înseamnă că vă întoarceţi la starea voastră naturală, iar aceste învăţături sunt, din acest punct de vedere, o dezvăţare a imensului proces de învăţare prin care aţi trecut.
Pentru a trăi în societatea occidentală e nevoie de multă instruire. Când intri într-o cafenea, te comporţi într-un anumit mod, stai la coadă, nu te apropii prea mult de oameni, nu îţi mişti corpul în moduri ciudate, toate aceste lucruri le-ai învăţat. Dar iată că intră în cafenea un copilaş de 1 an şi jumătate sau 2 ani împreună cu mama şi tata, se aşază pe podea, se trage de tricou, ţipă, plânge, are un comportament prin care îşi demonstrează suveranitatea. În societatea voastră numiţi aceasta “teribila vârstă de 2 ani”, când, prima dată în viaţa acelui copil, în loc să fie alăptat şi alintat şi iubit şi să i se ofere tot ce are nevoie ori de câte ori vrea, acum începe programul de formare. La 2 ani, începi să le spui copiilor: „Nu mai eşti un bebeluş, nu poţi avea orice vrei oricând vrei” şi începi să primeşti mustrări din priviri de la alţi părinţi când copilul tău aleargă după tine dacă vrea neapărat să capete ceva.
Desigur, când locuiţi într-un mediu urban, pare o necesitate de a instrui copiii să devină mai puţin expansivi. Acest proces de urbanizare, această industrializare şi exodul în masă al oamenilor de la ţară la oraş se desfăşoară de câteva sute de ani, este relativ recent, să zicem, în dezvoltarea voastră evolutivă, aşa că aveţi în voi informaţia şi capacitatea şi dorinţa de a fi liberi. Aşa aţi evoluat, să zicem, în comunităţile indigene înainte de colonizare. Erau fiinţe care trăiau în nenumărate moduri diferite şi au existat tot felul de experimente pe care micro-culturile individualiste le-au dezvoltat ca o modalitate de a învăţa şi de a creşte şi de a gestiona mediul înconjurător şi pe ei înşişi şi unii pe alţii.
Ceea ce aveţi acum este un sistem de îndoctrinare în masă care vă face să vă încadraţi în pătrăţica muncii voastre care va aduce beneficii sistemului. Iar când adolescenţii încep să fie turbulenţi, o fac pentru că încep să realizeze că sunt mânaţi spre un viitor pe care nu-l doresc. Şi încep să se răzvrătească şi încep să ia droguri şi alcool, pentru că nu ştiu încotro s-o ia.
Multe dintre problemele voastre sociale apar din această pierdere a libertăţii. Iar această recuperare a suveranităţii care se întâmplă acum se datorează faptului că există un ciclu evolutiv al societăţilor, când clasele conducătoare încep să răpească prea multe libertăţi oamenilor. Şi asta s-a mai întâmplat. Când încep să răpească prea multe libertăţi oamenilor, atunci Spiritul uman – care este puternic şi este ceea ce vă determină, literalmente, capacitatea de a trăi aici pe această planetă, este forţa vitală din voi – Spiritul începe să spună: „Ia stai puţin, viaţa devine atât de constrângătoare încât nu mai putem să trăim experienţele pe care vrem să le avem şi bucuriile, emoţia şi explorările pe care le dorim”. În acest punct a ajuns societatea voastră anul acesta.
Chiar şi cei care erau destul de ascultători, chiar şi cei care acceptau sistemele şcolare de stat şi programele de vaccinare, în acest punct îi vedeţi chiar şi pe aceştia revoltându-se lăuntric, deşi acum au ieşit şi pe străzi. Asistaţi la o revoluţie spirituală, o revoluţie fundamentală a forţei vitale din voi ca fiinţe spirituale, care începe să spună „Destul!”. Şi când priviţi ce şi cum se prezintă pe ecranele sistemelor mass-media, vrem să înţelegeţi că ei vor să transforme această poveste în altceva, în discriminare rasială şi tot felul de alte chestii.
Ca ucenici la această lucrare, vrem să înţelegeţi că vedeţi oameni care nu mai pot să-şi ţină spiritele închise, fiindcă le-a ajuns – fie că este închisoarea sărăciei, fie că este închisoarea apartamentului lor, blocaţi în oraşul pe care nu au voie să-l părăsească.
Deci ne-ar plăcea să priviţi haosul care începe să izbucnească şi care va continua anul acesta şi începutul anului viitor. Unele dintre aceste turbulenţe sunt orchestrate într-un efort de a doborî anumite sisteme, dar, ca ucenici spirituali, vrem să vă detaşaţi şi să spuneţi: „Aici este vorba de recuperarea suveranităţii noastre, este vorba că s-au impus prea multe reguli fiinţelor spirituale care simt nevoia să fie libere, la modul relativ, să poată lua decizii şi să trăiască experienţele încarnării cu senzaţia că viaţa are un scop”.
Dacă totul se petrece online şi nu ai voie să ieşi din casă şi trebuie să porţi mască şi nu poţi vorbi cu vecinii tăi şi nu-ţi poţi îmbrăţişa bunica, spiritul începe să spună „Este necesară o revoluţie”, spiritul începe să spună: „Dacă nu ne revoltăm, atunci vom pleca, pentru că nu putem evolua în aceste circumstanţe”.
Aşa că astăzi vrem să vă gândiţi la asta, vrem să vă gândiţi la libertatea voastră şi am vrea să vă luaţi o mică porţie de libertate astăzi. Dacă mergeţi la serviciu şi acolo sunteţi controlaţi, ieşiţi în pauza de masă, scoateţi-vă masca, dacă a trebuit să purtaţi una la muncă, şi fiţi liberi timp de o oră. Dacă aveţi program cu copiii acasă şi faceţi temele ori şcoala la domiciliu (această chestiune nouă care vă chinuie şi pe care încercaţi s-o învăţaţi), puneţi stop la 11 dimineaţa şi spuneţi „Bine copii, să mergem în parc, să mergem la joacă". Iar dacă nu puteţi merge într-un parc din oraş din cauza restricţiilor, căutaţi o parcelă cu arbori aproape de voi. Iar dacă nu aveţi niciun copac în apropiere, dacă nu aveţi niciun spaţiu verde în apropiere, este timpul să analizaţi treaba asta. Este timpul să analizaţi unde şi cum trăiţi şi să vă întrebaţi cum veţi funcţiona aşa în viitor. Puneţi-vă la îndoială deciziile, care acum cinci ani poate că au avut sens, dar oare mai au sens acum?!
Astăzi căutaţi puţină libertate.
Dacă faceţi o treabă de rutină, aşa cum am menţionat ieri, dacă faceţi o treabă de rutină pe care nu doriţi să o faceţi acasă, nu o faceţi astăzi, faceţi grevă, luaţi-vă puţină libertate, mergeţi la plimbare, mergeţi să înotaţi la piscină. Începeţi să puneţi în scenă propria revoluţie, reproiectându-vă viaţa cu paşi mici către ceea ce v-aţi dori. Deoarece, dacă nu faceţi acest lucru şi vă conformaţi sistemelor exterioare, indiferent dacă este vorba de regulile familiei sau de regulile partenerului sau de regulile angajatorului, atunci amplificaţi energia captivităţii. Şi, deşi este posibil să nu reuşiţi să vă eliberaţi total de ceea ce voi înşişi v-aţi pregătit să trăiţi, totuşi, puteţi începe să faceţi mici paşi către o viaţă mai aliniată cu spiritul vostru, cu sufletul şi cu suveranitatea voastră naturală.
Eu sunt cel pe care-l ştiţi ca Isus şi vă voi vorbi din nou mai târziu.»
< Sus >
traducere de Răzvan A. Petre
13 decembrie 2020