<  Înapoi la Pagina Răzvan Petre


ECOURI la mesajele lui ISUS prin Tina S. (1)

Războiul dintre cele două paradigme

reflecţii de Răzvan-Alexandru Petre

ORCHESTRATORII PANDEMIEI  floare  SUVERANIŞTI vs OBEDIENŢI  floare  DESPRINDEREA DE TRECUT  floare  ÎNCLEŞTAREA MONŞTRILOR  floare  EGOUL, CA OUL  floare  PROFEŢII DESPRE PREZENT


În mesajele transmise recent (2020) prin mediumul Tina Spalding (seria de lecţii „40 de zile şi 40 de nopţi cu Isus”), spiritul marelui învăţător caută să capteze minţile oamenilor revoltaţi de ceea ce se întâmplă acum pe planetă şi în fiecare ţară, dar care nu ştiu cum şi împotriva cui să se răscoale. Isus îi îndeamnă să se revolte împotriva propriilor minţi dresate de sistemele care conduc omenirea de mii de ani, să-şi recucerească suveranitatea propriei gândiri şi simţiri.

ORCHESTRATORII PANDEMIEI

Când Isus vorbeşte despre „orchestratorii” acestor restricţii, carantine, controale, obligaţii etc., eu înţeleg că aici ar fi vorba, mai ales, despre iniţiatorii non-fizici ai acestei pandemii. Ei au adus cumva virusul, care a obligat autorităţile să ia măsuri drastice.

Există şi opinia că virusul a fost creat în laborator de savanţi umani, dar se uită că natura este mai inteligentă decât omul. Poate fi o colaborare între toţi aceşti factori. Lucrurile au fost pornite cumva şi deocamdată merg de la sine din rău în mai rău. Dictatura medicală se instaurează de la sine, dar ea nu se va putea menţine, căci epidemia va avea un sfârşit.

Ştiind acest lucru, conform teoriei conspiraţiei, „orchestratorii” se grăbesc cu al doilea set de măsuri, de data aceasta pregătite minuţios, privind instaurarea unei dictaturi politice şi tehnologice mondiale. Ea se bazează pe degradarea economiei mondiale şi nemulţumirea populaţiei, pentru ca ei să ofere „soluţia salvatoare”: un guvern mondial croit după mintea lor bolnavă, care va gestiona averea mondială, fiecare om trebuind să renunţe la orice proprietate personală.

S-ar putea ca orchestratorii să aibă ceva succes la început cu ideile lor nebuneşti. De ce? Pentru că situaţia mondială se va fi agravat destul ca oamenii să intre în panică. Dar nu vor intra în panică toţi, ci tot mai mulţi se vor trezi din somnul manipulării milenare.

Încă de acum, este clar că nimic nu va mai fi ca înainte. Nostalgicii după „vremurile bune” speră degeaba. Dar asta nu înseamnă că ce urmează va fi neapărat rău, ci doar deranjant pentru ego, care vrea întotdeauna păstrarea ordinii existente. Numai că revoluţiile se fac cu zbucium, niciodată nu s-au făcut în linişte şi pace.

Guvernul mondial totalitar este ceva monstruos, dar el nu ar fi putut conceput dacă omenirea ar fi fost mai trezită. Elitele au un mare dispreţ faţă de prostime. Prin urmare, dacă acest plan a apărut, a apărut pentru că oamenii „îl meritau”. Este o exprimare cam dură. Am putea-o înlocui cu alta: A apărut pentru a trezi oamenii. În confortul lor de până acum, s-au complăcut în această paradigmă nonspirituală, cu ego-ul în centru.

Paradigma materialistă va avea ca apogeu guvernul mondial, care abia în acest moment istoric are instrumentele să poată funcţiona: tehnologia BigData în simbioză cu inteligenţa artificială AI, bazate pe dependenţa oamenilor de tehnologia cibernetică.

Guvernul mondial înseamnă supremul control al întregii omeniri. Este un ideal care i-a îmbătat pe mulţi lideri de-a lungul istoriei. Ce poate fi mai înalt decât asta pentru o minte egotică?! Iar câţiva paranoici chiar speră că îl vor realiza în viitorul apropiat sau mediu.

Lumea de până acum a fost ahtiată după control, nu numai elitele conducătoare. Ego-ul din fiecare om doreşte controlul. De aceea, aproape toţi oamenii au aprobat şi încurajat tacit apariţia acestui monstruos sistem de control mondial. Este un produs legic al evoluţiei ideologiei materialiste.

Ego-ul vrea un control cât mai mare asupra vieţii, vrea să limiteze libertatea vieţii de a fi cum vrea ea. Ca răspuns, Viaţa îi dă acum ego-ului controale peste controale, un tot mai mare control exterior. Când omul se va sătura şi va dori libertatea ca pe aer, acceptând imprevizibilitatea şi nesiguranţa vieţii, atunci i se va reda libertatea, se va ilumina şi elibera.

Vechea paradigmă s-a uzat şi trebuie schimbată. Poate fi schimbată numai printr-un şoc. Acest şoc s-a întâmplat să fie pandemia. Elitele îşi arogă lor înşile meritul conceperii unei Noi Ordini mondiale. dar asta-i doar în mintea lor. De fapt, ei sunt doar instrumentele trezirii puse la cale de Dumnezeu.

< Sus >

SUVERANIŞTI vs OBEDIENŢI

Virusul există, lasă sechele şi face victime. Ştiinţa materialistă spune că purtatul măştii împiedică răspândirea virusului şi a bolii. Dacă credem această afirmaţie, este normal să purtăm mască medicală, să aprobăm şi alte măsuri coercitive.

- Dar dacă există alte legi necunoscute omului care se aplică aici, de tip energetic-subtil? De ce virusul îi infectează pe unii, dar nu şi pe alţii?! Este o loterie sau imunitatea are legile ei, pe care nu prea le respectăm?!

- Dar dacă cei care mor de Covid-19 erau deja programaţi de Spirit sau Dumnezeu să moară cumva în acest moment? Ar trebui făcută o comparaţie statistică între numărul de decese din anul 2019 şi cel din anul 2020 şi să vedem: există vreo diferenţă drastică ce ne poate convinge că-i vorba de o „pandemie”? Sau este, pur şi simplu, prilejul oferit unor spirite de a se întoarce Acasă? Atunci înseamnă că e vorba mai degrabă de o autentică pandemie de stres. Frica de a muri sufocat, după zile de chinuri. Dacă te gândeşti mereu la asta, eşti deja vlăguit de stres şi chiar că poţi muri. Iar televiziunile pompează neîncetat frica de moarte în populaţie. Ştiriştii sunt complici, volens-nolens, cu scăderea imunităţii oamenilor şi creşterea riscului de infectare.

Pandemia a venit peste omenirea deja setată pe vechea paradigmă. Nu se putea reacţiona altfel decât au făcut autorităţile până acum. Purtatul măştii era normal să se generalizeze, ca şi celelalte măsuri. Şi la fel de normal a fost ca el să creeze o contrareacţie, sub forma unor Gică-contra, numiţi suveranişti. Ei se opun obligaţiilor impuse, dintre care unele au fost declarate neconstituţionale în unele ţări. Desigur, se poate replica că fondatorii constituţiilor nu s-au gândit la stări atipice, precum pandemia. Sau că oricum, legile le fac oamenii, deci pot fi schimbate după cum au interesul.

Unii suvernişti afirmă că e nevoie acum de o rebeliune, de manifestaţii de stradă, de nesupunere civică. Dacă asemenea expresii apar (şi chiar au apărut!), nu e de mirare, dar ele nu sunt soluţia de fond. Fiindcă o mult mai mare parte a populaţiei este de acord cu autorităţile, deocamdată. Miza trebuie deci să fie trezirea populaţiei. Şi asta nu se poate face aruncând pe foc câteva măşti medicale, în mod demonstrativ. Nu negând virusul şi boala putem ajunge la adevăr.

Dar poziţia suveraniştilor vizionari are bătaie mai lungă în viitor. Ei vizează viitorul omenirii, nu prezentul. Va mai trece nişte timp şi conspiraţioniştii spun că autorităţile vor trece la etapa de control generalizat, dincolo de limitele medicale. Abia atunci vor înţelege oamenii adevăratele scopuri. Cât timp ne aflăm într-o criză medicală evidentă, orice măsuri dure nu vor fi contestate prea mult. Dar dacă oamenii vor începe să sărăcească în masă, lucrurile se vor schimba dramatic. Nu vor mai ţine cont de virus, ci de stomac. Şi atunci se vor agrava lucrurile, din frica de foamete. Se spune că foamea te face mai atent... Dar pe mulţi îi face doar mai supuşi şi manevrabili.

Deocamdată, domină frica de infectare. Unii suveranişti spun că „cine are credinţă nu se teme de virus”. Doar că lumea trăieşte în paradigma materialistă, care implică frica. Când te consideri a fi doar un corp fizic distructibil, este firesc să te temi de distrugere. Au murit şi destule feţe bisericeşti din cauza acestui virus.

N-ar trebui să-l ispitim pe Domnul cu o atitudine de bravadă. Ego-ul se poate da mare că el are „credinţă”, dar credinţa ego-ului este doar dorinţă de mărire, de faimă, de superioritate. Şi va fi repede pus la punct prin căpătarea unei boli sau alt gen de pedeapsă.

Da, este adevărat că frica ne coboară vibraţiile şi ne scade răspunsul imunitar, dar putem oare scăpa de frică negând sursa ei exterioară?! Nu cred că e aşa de simplu, mai ales că suntem bombardaţi cu statistici sumbre. Unii spun să nu mai urmărim ştirile alarmiste şi să rămânem în coconul nostru zen.

Există însă o soluţie de nivel mai înalt. Nu datele medicale trebuie contestate, ci propria mentalitate. Pe aceasta e nevoie să o analizăm serios. Iar Isus ne dă, prin mediumii săi, nişte metode spirituale incontestabile şi cu adevărat eficiente împotriva fricii. Frica vine de la ego, deci ca să scăpăm de ea, trebuie să ne detaşăm de ego. Asta e soluţia adevărată, dar mai greu de înţeles şi aplicat.

Poţi avea o clipă de Graţie, când Îl simţi pe Dumnezeu. Dar imediat după ce se dezmeticeşte, ego-ul va acapara această stare, ca pe o achiziţie personală. De acum înainte, va spune că el are o relaţie specială cu Dumnezeu, că este „ales”, că Dumnezeu îl va proteja de toate problemele oamenilor obişnuiţi. Ego-ul devine „spiritual”.

În concluzie, credinţa poate avea două forme complet diferite: bravada făţarnică egotică şi paradigma spiritualistă. Dar câţi oameni trăiesc cu adevărat paradigma nondualistă?! Suntem la hotarul dintre cele două paradigme şi lucrurile sunt confuze.

colivie libertate

< Sus >

DESPRINDEREA DE TRECUT

Înţelepţii spun că pandemia a venit ca să ne scadă orgoliul şi să ne desprindă de lume. Şi aşa este. Orgoliul savanţilor a suferit mari pierderi prin neputinţa lor de a ne scăpa de un duşman atât de minuscul. Orgoliul politicienilor a suferit prin faptul că iau măsuri contradictorii, de fapt, ei neştiind ce să facă. Orgoliul medicilor a suferit prin faptul că se simt neputincioşi de a salva multe vieţi. Orgoliul fiecăruia dintre noi a suferit prin faptul că vedem cât de puţin control individual avem. Şi aşa mai departe.

Desprinderea de lume vine prin faptul că ne pierdem ataşamentele faţă de lucrurile pe care le credeam sigure şi previzibile. Acum se dovedeşte că trăiam într-o bulă a iluziilor.

De pildă, se ştie de mult că sistemul financiar mondial este o bulă a iluziilor, dar nimeni nu s-a sinchisit de asta. Acum se tipăresc bani în neştire, ceea ce va duce la o inflaţie mondială galopantă nu peste mult timp. Se ştie de mult că nivelul oceanului va creşte, dar nimeni nu-şi mută oraşele de coastă. Şi aşa mai departe.

Apropo de creşterea nivelului mării. "Apocalipsa, intrarea în centura fotonică, translatarea în 5D" – sunt diverse nume pentru cauza subtilă a acestei crize mondiale complexe. Ea se poate asemăna cu ridicarea nivelului mării şi intrarea apei peste un oraş, cum ar fi New York (care chiar este în pericol!). Deocamdată, apa a inundat doar subsolurile, dar deja asta pune probleme la deversarea apei menajere. În curând, apa va ajunge la nivelul străzii, dar se va putea circula cu cizme în picioare. Însă cât timp va mai putea funcţiona oraşul? E clar că vine o schimbare majoră, dar nimeni nu ştie ce va fi şi nici nu se îndură să părăsească oraşele trecutului.

Se mai spune că această criză doar ne pune oglinda în faţă, să ne arate cum suntem de fapt: egoişti, conformişti, manipulaţi, iluzionaţi de diverse promisiuni ale lumii.

Da, ego-ul nostru doreşte controlul, fiindcă se teme de imprevizibil. Şi atunci, restricţiile ne fac pe plac, aduc mai mult control în lume. Dar oamenii încep să vadă că este neputincios şi excesiv. Acest control guvernamental devine foarte supărător, dar deocamdată oamenii nu-şi dau seama cu ce ar trebui înlocuit. Sunt prea obişnuiţi cu ideea de control, disciplină. Ei cred că numai aşa poate funcţiona societatea – societatea oamenilor cu ego. Dar iată că vine o nouă paradigmă, care va mătura dominaţia ego-ului în lume.

Da, suntem conformişti, pentru că aşa am fost educaţi şi aşa funcţionează paradigma materialistă. Fără disciplină, fără control, considerăm că lumea nu poate fi ordonată şi s-ar instaura haosul. Haosul şi anarhia este bau-baul cu care suntem ameninţaţi dacă ne pretindem suverani. De frica haosului, oamenii acceptă orice limitări.

Dimpotrivă, în paradigma spiritualistă, imprevizibilul nu este considerat ceva rău. Fiecare om este condus direct de Dumnezeu, iar de la El nu poate veni nimic rău. Oamenii sunt încurajaţi să-şi manifeste unicitatea lor divină, care vine la pachet cu iubire pentru semeni, deci lipsa oricărui pericol. O cu totul altă lume se naşte din paradigma spiritualistă, fundamental diferită.

«Tu eşti cel care creează şi proiectează realitatea în care trăieşti…»

Dacă am fi trăit în acea lume spiritualistă, nu ar fi venit nicio pandemie peste noi. Nimeni nu s-ar fi gândit s-o producă, neavând niciun interes, fiindcă oamenii nu s-ar fi temut de boală. De asemenea, nici natura nu ar fi produs acest virus, fiindcă n-ar fi avut niciun rost – oamenii ar fi fost deja treziţi, n-ar fi avut nevoie de acest şoc.

Aşadar, putem spune că totul este aşa cum trebuie. Toate acestea trebuiau să vină. Dumnezeu le permite pentru a tria conştiinţele. O asemenea criză generală provoacă şi crize individuale de conştiinţă. Pentru asta, pandemia este „folositoare”. Altfel, oamenii ar fi dormit în continuare. În sufletele multora a îmbobocit compasiunea, cu toţii am început să valorizăm lucrurile simple şi gratuite, cum ar fi apropierea fizică, îmbrăţişarea, feţele nemascate ale oamenilor, posibilitatea de a ne aduna direct, nu virtual, statul în natură. Da, este neplăcut ce se întâmplă pe planetă, dar orice trezire este dureroasă, pentru că-ţi tulbură dulcele somn. În loc de pandemie, putea fi un război, aşa că încă e bine.

După ce trec printr-un război, oamenii sunt dornici de linişte şi pace, ordine şi siguranţă. Dar după un timp, încep să fie excesiv obsedaţi de ordine şi siguranţă, încât îşi văd vecinii ca surse de dezordine şi instabilitate, care le ameninţă resursele vitale. Şi aşa începe un nou război. Din frică şi neîncredere în semeni. Astea sunt atributele ego-ului.

Iar acum, ne aflăm în apropierea unui deznodământ istoric. Din teama ego-ului de boală şi moarte, din dorinţa lui de control, se iau tot felul de măsuri draconice la nivel statal şi mondial, care însă nu prea au efectul scontat, ci dimpotrivă, s-ar putea să ducă la crize şi sărăcie, în final la haos.

Şi uite aşa se pedepseşte lumea ego-ului, singură. Din cauza dorinţei de control, paradoxal, civilizaţia ar putea imploda în haos. Ceva similar s-a întâmplat periodic în istorie, iar acum ar fi un dezastru global, care va atinge miezul civilizaţiei. Dar din cenuşa acesteia se va ridica Noul Pământ prevăzut în profeţiile planetare.

< Sus >

ÎNCLEŞTAREA MONŞTRILOR

Cei doi monştri gata să se lupte acum sunt capitalismul sălbatic şi totalitarismul digital, post-capitalist.

Capitalismul n-ar fi fost atât de rău dacă n-ar fi fost corupt de ego imediat ce a apărut. De aceea, adevărată nu este decât sintagma „capitalism sălbatic”, bazată pe LĂCOMIA ego-ului. Nu există nicăieri un „capitalism cu faţă umană”, ci doar iniţiative umanitare personale şi ocazionale.

Celălalt monstru care stă să iasă la iveală este totalitarismul digital, bazat pe tendinţa ego-ului de CONTROL TOTAL. Poate că unii dintre noi nu iau încă seama la acest nou monstru, dar deja i-au mijit mustăţile.

Aceste două sisteme încep să se înfrunte şi se vor distruge reciproc, pentru că ambele sunt produse de EGO. Se va dovedi în final că ego-ul este incapabil de soluţii reale. Divinitatea plănuieşte distrugerea dominaţiei ego-ului în fiecare fiinţă umană. Dacă toţi oamenii ar renunţa în secunda următoare la propriul ego, marele război dintre cei doi monştri nu ar mai fi necesar şi am intra imediat într-o epocă de aur. Dar aceasta este un scenariu improbabil...

Destul de curând, toate semnele arată că totalitarismul digital se va implementa prin internet, tehnologia 5G, smartphone, credite sociale, cipuri subcutanate, cardul unic, moneda digitală şi, bomboana pe colivă, inteligenţa artificială (AI). Toate aceste mijloace tehnologice servesc inteligenţa artificială, căci ea are nevoie de mari baze de date, colectabile prin metodele amintite. Populaţia va ajuta şi ea prin folosirea continuă a telefoanelor inteligente, conformism până la aberaţie, delaţiune (spionajul vecinilor) etc.

Democraţiile actuale sunt tarate de corupţie şi incompetenţa autorităţilor şi politicienilor. Ei bine, inteligenţa artificială îi va înlocui prin competenţă şi lipsă de corupţie. Iar populaţia va saluta asta, la început. Dar apoi vom înţelege că am căzut într-o capcană şi mai cumplită. Şi vom invoca vremurile bune când, cu un cadou, puteai să-ţi rezolvi o problemă imposibilă. Atunci nimeni nu va mai controla nimic, ci totul va fi automatizat.

Niciun om, niciun grup şi nicio instituţie nu poate gestiona toată cantitatea imensă de date de la populaţia lumii, care deja există, dar nu poate fi folosită eficient. Numai AI poate s-o facă.

Acest sistem este deja implementat în China, unde oamenii primesc credite sociale în funcţie de ceea ce fac. Dacă fac lucruri nedorite de guvern, sunt depunctaţi, iar dacă fac fapte lăudabile, primesc puncte în plus. Sistemul este total automatizat şi nu ai cui să te plângi dacă apar erori. Ţi se spune că sistemul nu poate greşi şi că trebuie să te supui, să nu tulburi liniştea socială. Cei care nu adună destule puncte sociale nu mai au dreptul să meargă cu trenul sau avionul, aşadar, sunt izolaţi în locul de domiciliu. Aşa este acum, dar experimentul abia a început.

Elitele globaliste vor să implementeze un sistem comunist draconic la nivelul întregii planete. Neomarxismul are rolul de a pregăti minţile oamenilor pentru ce doresc aceste elite. Oamenii trebuie prostiţi încă din pruncie, pentru a deveni nişte servi la maturitate. Populaţia trebuie dezrădăcinată de familie (copiii aparţin statului, nu familiei), de ţară (imigraţie masivă şi amestec populaţional), de cultură şi tradiţii (cultura globalistă), ca să devină o simplă masă de manevră, incapabilă de revolte, fricoasă, incapabilă să se adune împreună pentru scopuri mai presus de interesele de supravieţuire imediată (consumerism).

Libertatea s-ar putea să devină un cuvânt învechit şi chiar reacţionar, find înlocuit cu obedienţa şi supunerea necondiţionată în faţa „binelui public”. De fapt, nimeni nu va fi fericit, nici „elitele”, nici „inutilii”, dar lucrul ăsta va părea să nu conteze în faţa nevoii obsesive de CONTROL şi comoditate, care va fi noul dumnezeu.

Atunci, însă doar speculez, mulţi oameni se vor revolta şi vor începe să submineze sistemul. Iar singurul mod eficient de a lupta va fi, presupun eu acum, sabotarea internetului şi a alimentării cu energie electrică. Numai aşa va putea fi blocat sistemul supercentralizat şi „infailibil”. Va fi o situaţie similară cu cea din al doilea război mondial, când partizanii aruncau în aer podurile de cale ferată pentru a împiedica transporturile naziste. De data aceasta, oameni vor renunţa de bunăvoie la beneficiile reale ale internetului pentru a putea redeveni liberi.

Chiar şi la ora actuală, gândiţi-vă câte nemulţumiri provoacă cardul de sănătate obligatoriu în rândul pacienţilor şi al medicilor de familie! Dar niciodată autorităţile nu vor mai renunţa la acest „progres tehnologic”. Dimpotrivă, se va introduce şi paşaportul de vaccinare, fără de care nu vom putea călători, poate, nici cu autobuzul.

Treptat, bucată cu bucată, toată viaţa oamenilor va depinde de sistemele cibernetice. Nu va mai rămâne nimic în afara bazelor de date. Se va şti şi de câte ori ai dus gunoiul la tomberon, totul, totul.

Unii spun „Nu mă deranjează să se ştie despre mine, nu am nimic de ascuns”. Numai că niciodată nu poţi şti cine şi cum va profita de informaţiile despre intimitatea ta. Pericolul va apare când nu te aştepţi, dacă ai încălcat vreo regulă sau ai supărat vreun sus-pus, ţi se va reteza orice drept la replică. Cine ştie totul despre tine, cine îţi deţine amprentele degetelor, poate inventa nişte poveşti despre tine pe care nu le va mai putea demonta nimeni, nici măcar în Justiţie. Înscenări se fac şi acum, dar atunci va fi floare la ureche.

* * *

Isus, în adresările sale prin Tina Spalding, vorbeşte despre importanţa suveranităţii individuale, dar acest subiect va fi înţeles de populaţie abia când se va apropia vremea comunismului digital. Suveranitatea nu înseamnă independenţă, fiindcă toţi suntem dependenţi unii de alţii şi de natură. Suveranitatea înseamnă libertatea de a acţiona aşa cum te îndeamnă Spiritul interior.

Isus a mai spus ceva care m-a pus pe gânduri şi m-a făcut să scriu aceste rânduri, anume că nu ne vom mai putea baza pe citirea cărţilor prin instrumentele electronice. Pentru a ajunge acolo, mi se pare logic că oamenii înşişi vor sabota internetul şi chiar transportul de curent electric, dacă nu vor putea bloca internetul. Asta, dacă nu cumva vom fi loviţi de nişte trâmbe solare care vor bloca marile transformatoare de electricitate, paralizând civilizaţia actuală. Sau dacă nu cumva sistemul cibernetic va fi blocat de nişte crackeri idealişti.

Şi tot Isus mai spune că societatea viitorului nu va fi nici capitalistă, dar nici comunistă, ci formată din comunităţi locale care se vor autoîntreţine. (Tragem concluzia că conspiraţia globalistă va eşua până la urmă. Bravo!) Şi alte mesaje converg către ideea traiului autosustenabil la ţară. Traiul în oraşe va deveni, probabil, complet dirijat, lipsit de suveranitate. Ajutoarele de subzistenţă vor fi pomana care va controla şi supune toată populaţia urbană. Numai oamenii de la ţară vor putea fi suverani, trăind pe cont propriu şi ajutorându-se reciproc. Civilizaţia tehnologică va decade, dar va apare atunci un alt fel de civilizaţie umană, mai naturală şi mai spirituală.

< Sus >

EGOUL, CA OUL

Sunt multe perspective filosofice prin care putem privi ce se întâmplă în lume. Încerc să rezum situaţia în alte câteva idei.

Conducătorii popoarelor au ţinut întotdeauna masele sub papuc şi ignoranţă, pentru a le putea controla şi manipula. Nu a dorit niciun lider iluminarea maselor, căci atunci, cine ar mai fi trudit pentru huzureala boierilor?!

În Occident, îndelungata perioadă de prosperitate postbelică a liniştit glasul nemulţumirii unora. Ego-ul s-a bucurat de stabilitate, siguranţă, prosperitate. Dar iată că acest virus a forţat autorităţile „să-şi arate adevărata faţă”, adică să pună restricţii intolerabile asupra populaţiei. De data aceasta, libertatea devine idealul pentru care oamenii se revoltă, mai ales că se clatină vizibil şi stabilitatea, siguranţa şi prosperitatea „garantate” de stat.

La prima vedere, ego-ul este cel nemulţumit şi se revoltă. Dar această revoltă este împinsă din subteran de forţe spirituale care vizează o schimbare de sistem foarte profundă, nu doar „un plus de 100 de lei la salariu”. Ciocnirile de suprafaţă par de-a dreptul absurde, de genul „mascaţi vs non-mascaţi”. Masca este simbolul făţărniciei, dar, acum, şi al obedienţei şi fricii. Însă conflictele dintre interesul ego-ului pentru control, pe de o parte, şi interesul ego-ului pentru prosperitate, pe de cealaltă parte, vor duce la deplasări masive, încă nebănuite, ale intereselor generale.

Acum, când sistemul nu mai este capabil să ofere nici oportunităţi, nici siguranţă, devine clar că oamenii s-au bazat prea mult pe stat, pe promisiunile autorităţilor că le vor oferi ce au nevoie. E timpul iniţiativei individuale, a gândirii libere, a intuiţiei puternice. Statul, autorităţile, sistemele sunt în impas, îşi arată limitele. Şi îşi arată şi colţii, când sunt contestate. Tot mai mulţi oameni nu mai au încredere în tătucul-stat, fiind ogligaţi să aibă încredere în propriile forţe. Ceea ce este o veste bună.

Să ne amintim celebrul slogan al anilor ’90 „Dormi liniştit, FNI lucrează pentru tine!”, care s-a transformat într-un coşmar pentru mulţi români dornici de înavuţire rapidă. Ego-ul cel lacom s-a faultat singur. Cam asta se petrece şi cu societatea planetară bazată pe ego. Cine se revoltă împotriva restricţiilor, de fapt îşi critică propria nevoie de a controla viaţa. E un cerc vicios, din care nu vom ieşi decât spărgând coaja ego-ului clocit şi eclozând din el, devenind fiinţe libere. Ce înseamnă a fi o fiinţă liberă, este o altă poveste, pe care trebuie să o învăţăm, ca nişte copii neştiutori.

< Sus >

PROFEŢII DESPRE PREZENT

Sunt toate aceste lucruri nişte simple speculaţii, un scenariu distopic, o simplă teorie a conspiraţiei? Mi-aş dori să fie aşa. Să avem parte numai de bucurii de acum înainte, iar lumea să devină mai grijulie cu semenii, să fie mai multă armonie pe Pământ! Ar fi posibil, dacă tot mai mulţi oameni ar deveni conştienţi de gândurile şi credinţele lor profunde, de la care pleacă totul...

Se spune că profeţiile date omenirii nu au alt rol decât a aduce conştientizarea puterii pe care oamenii o au de a schimba viitorul. Altminteri, de ce ne-ar necăji Dumnezeu cu veşti triste?! Dar multe din cele discutate nu sunt profeţii, ci seminţe deja plantate, ale căror roade amare am început să le gustăm.

Iată ce vede Marius Ghidel, un mistic nativ, ale cărui cuvinte au greutate spirituală, referitor la viitorul omenirii. Sunt câteva dintre postările sale dureroase din luna decembrie 2020.

< Sus >

Răzvan A. Petre
 27 decembrie 2020