<  Înapoi la Pagina Răzvan Petre


FORUM DE PSIHOLOGIE TRANSPERSONALĂ

Pe internet, un forum cu schimburi de idei interesante este groups.yahoo.com/group/transpersonalRO/. Unele conversaţii prin e-mail între membrii acestui grup au legătură cu tematica site-ului pe care îl citiţi acum. Vă redau câteva schimburi de mesaje, din perioada iunie 2005 – martie 2006, pe următoarele teme:

CE ESTE PSIHOLOGIA TRANSPERSONALĂ?
Este considerată cea de-a patra forţă în psihologie, ca o evoluţie naturală a psihologiei umaniste, înglobând şi câteva elemente din precursorii umanismului: psihanaliza şi cognitivism-behaviorismul. Între domeniile studiate de ea sunt: stările de conştienţă modificată; practici şi experienţe din religiile lumii şi tradiţiile esoterice; procesul de împlinire a Sinelui; transformările şi evoluţia conştiinţei; arta transpersonală - simboluri şi arhetipuri; maturizarea şi optimizarea personalităţii; psihoterapia transpersonală şi consilierea spirituală; abordări transpersonale în educaţie; creativitatea, empatia şi intuiţia spirituală; experienţele mistice şi arhetipale; psihologia meditaţiei. Modelele şi teoriile psihologiei transpersonale nu rezultă din cercetarea bolilor psihice, ci pun accent pe experienţele omului sănătos, matur, care doreşte să îşi activeze toate capacităţile latente ale fiinţei sale. Pentru această orientare psihologică Eul obişnuit, format prin interacţiunea cu elementele sociale şi culturale, reprezintă doar o manifestare a "ceva" mult mai larg şi profund, care constituie de fapt esenţa fiinţei umane (Sine, Self, Atman, Lumina, Spirit).

Despre această nouă ramură a psihologiei puteţi citi mai multe pe site-ul Asociaţiei Române de Psihologie Transpersonală, www.arpt.ro.

 

SECTELE ŞI PSIHOLOGIA TRANSPERSONALĂ

Răzvan Petre a scris:

Aparută din nevoia de recunoaştere ştiinţifică a stărilor modificate de conştiinţă şi altor fenomene conexe, psihologia transpersonală ajută la integrarea "paranormalului" în sfera "aproape normalului". Spre deosebire de grupările religioase, ea lasă libertate totală individului, în acelaşi timp informându-l complet şi obiectiv despre domeniul delicat al spiritului. Dacă psihologia transpersonală ar deţine un corp iniţiatic, ar transforma-o în cea mai prestigioasă organizaţie spirituală, putând chiar deveni precursoarea unei religii universale. "Slăbiciunea" ei provine tocmai din faptul că nu se doreşte o religie, nici măcar o sectă... Sectele au initiativă şi creativitate în atragerea căutătorilor spirituali. Ele continuă să fie o sursă importantă de informaţii primare, de trăiri mistice, paranormale, preluate ulterior de "intelighenţia" transpersonalistă. Psihologia transpersonală nu poate face abstracţie de sectele zilei. Ele îi sufocă personalitatea, îi subminează importanţa şi o penetrează prin membrii lor, mulţi şi fanatici...

 

Camelia Keren Izsak a scris:

Petre,
De multe ori am avut impresia că pe acest forum mai mult se susţin anumite convingeri religioase, cu îndemnuri la aderare, decât se dezbat în termeni psihologici anumite subiecte, evenimente etc. Psihologia transpersonală nu are un limbaj specific prin care toţi membrii să se înţeleagă şi să înţeleagă ce se comunică, indiferent din ce comunitate religioasă fac parte ? Dacă poţi să mă lămureşti îţi sunt recunoscătoare !  
Camelia Izsak  

 

Răzvan Petre a scris:

Puneţi doi adepţi din secte sau orientări religioase diferite să discute despre spirit şi veţi vedea că, deşi pot fi de acord, în principiu, cu noţiuni esenţiale spirituale, nu se vor înţelege unul cu altul, iar dialogul lor va deveni curând fie unul al surzilor, fie o ceartă în toată legea. Abordarea raţională, obiectivă a subiectelor spirituale este un lucru rar, iar şcoala de gândire transpersonalistă este un podium pe care pot urca împreună toţi cei interesaţi, în armonie intelectuală. Dar domeniul spiritual implică, chiar în mai mare măsură, latura psiho-afectivă, subiectivă. Chiar tehnicile meditative sunt profund subiective. Oare cum ai putea contrazice pe cineva care mărturiseşte că a atins iluminarea, că a avut o revelaţie, o trăire beatifică etc?! Ne aflăm pe un teren alunecos şi plin de capcane.

Iar cea mai mare capcană sunt aşa-zişii lideri spirituali, care actualmente au inundat lumea în căutare de glorie efemeră, de semeni creduli pe care să îi exploateze în interes personal (are balta peşte!), şi chiar de a deturna credinţa sinceră în divinitate către false imagini ale sfinţeniei. Îşi răspândesc în jur otrava intenţiilor maladive prin fiecare discipol, infestat la rândul sau, încât devine neclar dacă adeptul este o victimă sau un călău...

Revenind la începutul acestui mesaj... fiecare grupare spirituală îşi îmbracă adeptul într-un anume tip de energie psihică. Înainte de orice dialog verbal, întâi intră în contact aceste energii trans-umane, care pot fi compatibile sau nu. Nu mă refer la personalitatea sau la aura individuală, ci la "marca" energetică a grupului din care fac parte. Există procedee speciale de amprentare energetică a discipolilor unui grup ezoteric, folosite intens de liderii de culte. Poate că revine ca sarcină cercetătorilor independenţi de anvergură din şcoala transpersonalistă să demaşte aceste "secrete subtile morbide" prin studiul mărturiilor actualilor şi foştilor membri, sau folosind calităţile supramentale proprii. Ori, poate că nu e treaba lor?!

 

Răzvan Petre a scris:

Cătălin, am încercat să traduc materialul propus de tine, sperând că va folosi, poate, cuiva… (VEZI MAI JOS).

Cred însă că lucrurile sunt mai complicate. Cunosc un caz al unui tânăr, B., care se plânge de tulburări psihice. A mărturisit că urmează de câţiva ani nişte cursuri de meditaţie prin internet, de care este foarte încântat. Terapeutul i-a recomandat să facă sport, plimbări prin natură, să ducă o viaţă normală, fără obsesia evoluţiei spirituale, şi mai ales să renunţe la meditaţii, dar s-a lovit de refuzul hotărât al tânărului. E dispus să dea vina pe orice şi oricine pentru tulburările sale psihologice, numai pe acele meditaţii, nu.

Meditaţia nu este un panaceu universal, ci practicată îndelung poate fi o armă auto-distructivă. Sigur că uneori pot apare şi beneficii, dar nu la oricine şi în orice condiţii, cum se face reclamă. În principiu, e nevoie de o supervizare din partea unui psiholog neutru sau a unui învăţător autentic. Dar cine mai are astăzi timp de asemenea fineţuri? Părerea mea este că nu există nici o condiţionare reciprocă între tehnicile meditative şi evoluţia spirituală, din considerente medical-statistice şi conceptual-teologice (în sens larg), dar asta este o altă discuţie…

Analizând mai profund cazul tânărului B., terapeutul a ajuns la concluzia că acesta era agresat psihic de un grup de iniţiaţi care îi foloseau pe naivii cooptaţi prin internet pentru a-şi duce la îndeplinire obiective de influenţare malefică a societăţii. Îngrijorător este că bolnavul B. nu numai că nu bănuia şi nici n-a acceptat o asemenea idee, dar chiar era încântat de stările meditative "plăcute, energizante, de expansiune a conştiinţei, resimţite de fiecare dată când asculta o anumită casetă, într-un ambient relaxant şi eliberat de stres"… Iată deci că diavolul se pricepe foarte bine la inducerea stării de fericire iluzorie… Aş parafraza zicala "până la Dumnezeu, te mănâncă sfinţii" spunând că "până sus, la Sine, te mănâncă spiritele joase", însemnând că asupra minţii, devenite mult mai sensibile şi vulnerabile prin meditaţie, se exercită o mare presiune psihică din partea entităţilor inferioare, agitate şi perverse. Scapă cine poate…  

Următoarele semne de avertizare vă pot ajuta să decideţi dacă o sectă, grup, cult poate fi distructiv şi dacă ar trebui să vă faceţi griji în privinţa vreunui prieten, coleg, iubit care este implicat în aşa ceva. Tacticile sectare de mai jos sunt dăunătoare pentru individ şi societate întrucât ele scad discernământul şi empatia, care sunt indispensabile pentru a lua decizii personale şi sociale corecte.

CUM SĂ STABILEŞTI DACĂ O SECTĂ, GRUP, CULT CONTROLEAZĂ GÂNDIREA MEMBRILOR SĂI?

Iată atributele comune sectelor potenţial periculoase:

Dacă cunoşti pe cineva aparţinând unui grup ce prezintă un număr semnificativ din semnalele de alarmă de mai sus şi doreşti mai multe informaţii despre controlul minţii în sectele periculoase, caută în site-ul www.factnet.org

 

DIZOLVAREA EGO-ULUI

Cătălin Lazar a scris:

Despre meditaţie am o părere complexă. În general, nu e vorba numai de meditaţie ci de întreg sistemul de spălare a creierului şi condiţionare în care intră individul. El ajunge să adere manipulat fiind la un mod de gândire ce nu îi este firesc. Este o formă de "cultură" ce intră în contradicţie cu libertatea sa interioară, cu nevoile reale de progres interior, de care nu ţine nimeni cont, şi cu morala, cultura oficială, ce este asezată la un nivel mai profund al psihicului decât nişte lucruri auzite ieri. În felul acesta avem o sursă suplimentară de conflicte interioare.

Apoi, meditaţia presupune punerea în paranteză a ego-ului. Pe un model de inspiraţie orientală ego-ul trebuie dizolvat, ars, este “sursa suferinţelor”. Lucrul ăsta conduce la diminuarea stimei de sine a individului, depersonalizare, cu un disconfort esenţial.

Apoi, tehnic vorbind, omul rămâne fără apărare în faţa forţelor Inconştientului, care este un rezervor de trăiri de tot felul, unele periculoase, fascinante şi acaparatoare atunci când individul nu este pregătit şi nu are nici asistenţa pentru a le integra.

Meditaţia este şi ea o ştiinţă şi trebuie condusă cu atenţie, pricepere şi interes real faţă de cel îndrumat, feedbackul nu trebuie să lipsească şi trebuie să fie în cunoştinţă de cauză. Iar atunci când sunt semne că nu merge, procesul trebuie oprit la timp sau acordat un respiro necesar.

Problema noastră este că ne comportăm ca şi cum am şti ce există în inconştient şi, de fapt, nu prea avem habar, ne folosim de nişte teorii şi uităm să ţinem cont de diferenăele interpersonale.  

Nu toată lumea se ţăcăneşte obligatoriu într-o sectă, doar cei mai sensibili şi mai predispuşi. Ceilalţi pot deveni exponenţii unui mod de gândire mai bizar, împrumutat şi neconform cu societatea din care fac parte. Ca în cazul oricărui sistem de credinţe, o analiză a unui astfel de sistem de gândire poate identifica paralelisme inclusiv cu delirul psihotic, cu precizarea că, în cadrul religiilor, crezul respectiv beneficiază de o largă acceptare socială şi, astfel, se încadrează în sfera normalităţii. :))

C.

 

Răzvan Petre a scris:    

Despre dizolvarea ego-ului, cred că e vorba despre o neînţelegere în împrumutul concepţiilor orientale. Ego-ul nu poate fi dizolvat, fiindcă el reprezintă fiinţa noastră umană. Ego-ul poate fi doar purificat, pentru a intra mai uşor în rezonanţă cu centrul spiritual al fiinţei. EGO-UL NU POATE ŞI NICI NU TREBUIE SĂ FIE DISTRUS, CI DOAR PURIFICAT...! Cu alte cuvinte, este vorba de sporirea transparenţei structurilor mentale, de conexiunile ultrarapide şi neblocate dintre Spirit, minte astrală şi minte grosieră... Iar căi pentru a reuşi aceste lucru sunt nenumărate şi nu neapărat ascetice.

Am toată consideraţia pentru exemplele luminoase ale celor care au întrezărit o frântură din măreţia Spiritului. Ele sunt o oază de speranţă şi binecuvântare. Certitudinea paradisului interior este un cadou nepreţuit pentru noi de la acei semeni care au primit graţia extazului mistico-religios. Nu pot însă să nu separ experienţele sublime personale de pedagogia spirituală. Dacă e adevărat că starea de plenitudine şi dizolvarea barierelor individuale descriu veridic o astfel de experienţă metafizică, totuşi a prescrie imperativ "distrugerea ego-ului" ca metodă mi se pare o atitudine hazardată. De ce spun asta?

Pentru că, din rigoare, nu trebuie să inversăm cauza cu efectul – cauza fiind răpirea în duh, extazul, iar efectul, non-dualismul. Gândindu-te metodic că "eu sunt celălalt", că "eu nu exist", că "eu sunt universul", că "eu sunt Dumnezeu" şi alte asemenea formule de autosugestie, îţi produci cu certitudine un dezechilibru mental. Oare ai vreo garanţie că această ieşire din normalitate te propulsează spre un nivel superior de conştienţă, supraomenesc?! Mă îndoiesc. Avem, în schimb, statisticile seci ale stabilimentelor psihiatrice, unde alunecă unii prea temerari alpinişti spirituali…

Nu este deloc clar ce este EGO-ul, iar asta lasă loc la interpretări cât se poate de diferite şi fanteziste. Deseori, sub pretextul distrugerii acestuia, asistăm la mutilări psihice, îndoctrinari fanatice, fapte reprobabile, manipulări ale conştiinţelor captive în unele grupuscule cu pretenţii taumaturgice. Este de înţeles cineva care a avut o iluminare autentică şi încearcă mereu să evoce acea stare de graţie. Cu totul altceva se întâmplă cu cel care înghite pe nemestecate diverse poveşti spirituale, dorind să le reproducă în propria viaţă, cu orice risc şi fără a fi pregătit…

Răzvan Petre

 

Dinu Teodorescu a scris:

Mă simt obligat să clarific extrem de scurt cu e cu ego-ul şi cum e cu experienţa de a nu fi identificat 100% cu corpul fizic. Newberg şi d'Aquilli au publicat mai multe articole pe tema aceasta şi pe d'Aquilli îl puteţi vedea în cel mai bun DVD despre cum este viaţa organizată etc, cu titlul "What the Bleep do we know?"

Ce este ego-ul?
Este reprezentarea mentală a corpului fizic, care este construită din impulsurile aferente ale informaţiei celor 5 simţuri, care sînt unite în structura neurală parietală stînga, care se consideră că ar fi responsabilă pentru percepţia de a fi ceva solid, material, adică o persoană... Cei doi cercetători au dovedit, prin poze luate cu Pet Scan în creierele care meditau, că meditaţia dezactivează această zonă, aceasta ducând la diminuarea percepţiei "fizice" materiale a corpului fizic, şi de aici că trăirile mistice de Uniune cu Universul nu sînt aberaţii şi halucinaţii mentale, ci sunt pur şi simplu trăiri subiective!

Psihiatria a patologizat această experienţă şi a încercat să o explice prin "gânduri distorsionate", dar aceasta nu este adevărat din punctul de vedere al neurologiei, care a dovedit că senzaţia de ego, de corp fizic se asamblează în creier în această zonă parietală inferioară stângă, şi de aici concluzia că Creierul uman este construit "din fabrică" pentru a avea această trăire, experienţă, care NU este halucinaţie ori gând distorsionat, ci pur şi simplu o realitate subiectivă! Şi din această perspectivă ar însemna că misticii, adică cei care şi-au însuşit arta meditaţiei, ar avea o dezactivare a acestei zone, zona ego-ului!

Mult timp s-au stigmatizat misticii ca fiind bolnavi de epilepsie, deoarece transele mistice semănau cu atacurile epileptice, dar să sperăm că avansarea neurologiei şi neuropsihologiei va face lumină în aceste lucruri.

Din

 

DUPĂ CE O SĂ VĂ FIE DOR CÂND O SĂ MURIŢI?

Răzvan Petre a scris:

În legătură cu chestiunea pusă în discuţie de Ştefan, şi anume care este răspunsul nostru la întrebarea:  "După ce o să vă fie dor când o să muriţi?", vă propun spre lectură şi opinia mea.

Ţinând cont de mărturia unor spirite descarnate, foarte fericite că au scăpat de sub carapacea materiei, putem spune că toate spiritele au o anumită nostalgie după PUTEREA DE ACŢIUNE ÎN PLAN FIZIC, pe care o aveau când erau încarnate în fiinţe umane. Un spirit descarnat înalt cunoaşte, într-adevăr, starea de libertate absolută, dar constată că nu mai are aproape nici o influenţă decisivă asupra mersului vieţii pe Pământ. Singurul ajutor pe care îl poate da oamenilor este unul indirect, prin sfaturi sau influenţe mentale benefice – din păcate, de prea multe ori ignorate de omul care le primeşte.

Prin urmare, după ce voi muri, cred că voi regreta faptul că nu am acţionat suficient de puternic şi benefic în slujba semenilor mei. Şi îmi va fi un dor etern de forţa de impact direct şi imediat în viaţa oamenilor, spre binele, spre luminarea, spre ajutorarea lor. Ca spirit liber, voi avea limite clare în acest sens.

De aceea geniile, persoanele cu mare importanţă socială benefică sunt primite după moarte cu toate onorurile în lumea spiritelor, unde capătă un rang foarte înalt – pe măsura faptelor lor pozitive în slujba semenilor. Dacă cineva vrea să se mântuiască în Viaţa de Apoi, să scape de chinurile reîncarnărilor succesive, să se apropie de Dumnezeire... calea este să se puna în slujba oamenilor şi a lui Dumnezeu, oricât de modestă ar fi această servire. Din acest punct de vedere, cei mai norocoşi sunt medicii adevăraţi, preoţii adevăraţi, cei cu funcţii de răspundere pentru destinele oamenilor, căci au şansa să-şi dovedească marea utilitate pe Pământ.

Experienţele transcendentale, paranormale, pe care eventual le-am trăit, vor fi fără folos spiritual dacă nu vor avea această urmare practică. Din contră, cine a primit o asemenea iluminare capătă o responsabilitate mult mai mare faţă de semenii săi, pentru că el ar trebui să fie o unealtă divină eficientă, şi va fi judecat mult mai aspru de propria conştiinţă dacă n-a pus în aplicare directivele spirituale când a trăit ca om pe această planetă.

Răzvan

 

CE AM FOST ÎNTR-O VIAŢĂ ANTERIOARĂ?

Adina Demian a scris:

Aş vrea să-mi spuneţi cum pot afla şi eu ce am fost într-o viaţă anterioară, la ce anume aş putea apela, bineînţeles, dacă aveţi idee! Este gândul care mă macină greu în ultimul timp!
Vă mulţumesc!

Răzvan Petre a scris:

Dacă chiar eşti interesată să îţi cunoşti mai bine istoria spirituală şi legăturile cu actualele probleme de viaţă, poţi apela cu încredere la doamna Nina Petre, parapsiholog şi medium înzestrat, al cărei site îl poţi citi la adresa www.spiritus.ro  Pe baza unei fotografii digitale îi poţi solicita o consultaţie prin e-mail, în care să întrebi cam orice doreşti să afli despre tine. Succes!

Răzvan

 

Florin Mageriu a scris:

Adina, lămureşte-mă şi pe mine te rog, ce este aceea "o viaţă anterioară" a unei persoane?
Numai bine,
F.Mageriu

 

Răzvan Petre a scris:

Florin a pus punctul pe "i" (deşi dintr-o altă perspectivă şi intenţie ). Nu există viaţă anterioară a unei persoane, ci a unui spirit. Nu omul se reîncarneaza, ci spiritul, scânteia de viaţă divină... Este firesc ca omul să nu-şi aducă aminte de ceea ce n-a trăit niciodată, căci NUMAI spiritul său îşi ştie foarte bine vieţile anterioare. În situaţii speciale, aceste informaţii ajung şi la ştiinţa minţii grosiere, dar doar în cantitate limitată.  Prin urmare, mintea şi spiritul sunt instanţe separate, iar numai în cazul sfinţilor ele sunt pe aceeaşi lungime de undă. În mod obişnuit, spiritul îl îndeamnă pe om să facă într-un fel, iar mintea (supusă influenţelor de tot felul) face deseori altfel. În concluzie, fenomenul reîncarnării este o măreaţă taină a Divinităţii şi nu putem pretinde oricui să o înţeleagă (nu vă supăraţi!). Pentru că, răspunzând la o întrebare se nasc alte zece, mai dificil de lămurit...

Răzvan Petre

 

URGENŢE SPIRITUALE

  1.

Jocul de Smarald a scris:

Salutare tuturor.... Prietena mea, căci despre ea este vorba, are nevoie de ajutor.... Acum doi ani a început să practice spiritismul, s-a jucat cu nişte chestii pentru care nu era pregatită. Din ce mi-a povestit ea, se pare că a contactat o ,,chestie'' care a învăţat-o să facă tot felul de lucruri, a învăţat-o cum să se comporte cu oamenii şi multe altele. Prietena mea este dupa zodie Scorpion cu ascendent în Scorpion.... În timp, a contactat tot felul de oameni, disperată că nu înţelege ce se întâmplă cu ea.... În funcţie de formaţia intelectuală şi de deschiderea manifestată faţă de problema ei, a primit tot felul de răspunsuri care nu au făcut decât să-i sporească confuzia, astfel:

Am uitat să vă spun de fapt ce e cu ea acum: ea spune că aude voci care nu o lasă în pace, se simte străina în propriul corp, nu are poftă de viaţă, practic nu o bucură nimic de pe lumea asta. E foarte speriată, nu înţelege ce se întâmplă cu ea. Prezenţa mea o ajută foarte mult, în sensul că în preajma mea se simte în siguranţă, eu la rândul meu fiind tot Scorpion cu ascendent în Scorpion. Noi doi ne-am cunoscut într-un mod mai puţin convenţional, locuim în oraşe diferite, ne-am cunoscut pe net, dar în clipa în care ne-am văzut, parcă ne ştiam de când lumea. În perioada în care era în contact cu acel CEVA, acesta i-a spus că va cunoaşte pe cineva care vine de departe.

Eu, de când sunt cu ea, am trăit la rându-mi nişte experienţe ciudate, de exemplu mi s-a întâmplat să merg pe drum şi să am senzaţia că stau pe loc, deşi mă deplasam şi nu ştiam cum am ajuns de la punctul A la punctul B, şi aveam o percepţie stranie asupra timpului, parcă ,,curgea'' mai încet. Nu vă mai spun de faptul că, de câteva ori pe zi, se întâmplă să ne gândim la acelaşi lucru, să spunem în acelaşi timp aceleaşi lucruri. Îmi plimb mâna pe faţa ei şi simt vibraţii. Ei i s-a spus că are potenţial bioenergetic.... Şi ar mai fi multe altele.....

Dacă există cineva care poate da o mână de ajutor, cineva experimentat şi nu tot felul de diletanţi (scuze dacă am jignit pe cineva, dar ne-am săturat de indivizii care pretind că ajută, însă nu fac nimic altceva decât să încurce sau să îşi preamăreasca EGO-ul propriu), ar fi tare bine... Ea e rău, în fiecare zi tot mai rău.... Nu poate înţelege ce se întâmplă, se teme pentru viaţa ei, se teme că va înebuni..... Eu ştiu şi ştie şi ea că nu e vorba de schizofrenie, dar nu ştim ce să facem.....

 

Răzvan Petre a scris:

Încerc să vă ajut cu un sfat prietenesc:

Este clar că prietenei tale i-a slăbit protecţia naturală telepatică, pe care o are orice om "normal". Din acest motiv, îi intră "pe fir" unele entităţi jucăuşe sau chiar malefice, care nu-i dau pace... Nu oricine este pregătit să devină medium...  

Soluţia este aparent simplă, dar oare o va aplica ?!
1. prietena ta trebuie să nu mai dea atenţie vocilor interioare, oricât de tentante ar fi ele -  SĂ IGNORE TOTAL VOCILE;
2. să se alimenteze cât mai consistent, inclusiv cu carne (care întăreşte celulele cerebrale - în nici un caz să nu renunţe la carne, fiindcă vegetarienilor le slăbeşte mintea - scuze veganilor, dar e un "crud" adevăr!);
3. cel mai important - să îşi petreacă mare parte a timpului în natură, în aer liber, făcând sport, dacă se poate în drumeţii montane şi în păduri. Viaţa în natură o va ajuta să se refacă cel mai repede! Dacă e nevoie, să-şi schimbe domiciliul şi modul de viaţă pentru a putea trăi cât mai mult în aer liber!!!
4. în general, să se "împământeze" în viaţa de zi cu zi, să nu mai viseze la astral şi să lase de-o parte paranormalul. Să muncească fizic mai mult şi să mediteze mai puţin. Să nu se mai creadă o persoană "specială";  

Răzvan Petre

 

  2.

Dinu Teodorescu a scris:

"Criză spirituală" - un cuvînt nou în cultura transpersonală română, dar această noţiune a existat în tradiţia creştină sub denumirea de "Noaptea Neagră a Sufletului". Mulţi mari mistici au trecut prin aceste crize şi e bine ca psihologii şi psihiatrii români să fie în temă pe cît posibil, pentru a evita diagnoze şi tratamente greşite.

Simptomele unei crize spirituale pot fi foarte asemănătoare cu ale unei psihoze: clientul se plînge de energii care mişună prin diferite părţi ale corpului. Aceste simptome pot fi uşor categorizate ca fiind fantezii! Şi consecinţa pentru pacient este că i se administrează medicamente antipsihotice sau electroşocuri, care să-i suprime gîndurile deluzionale. Iar pacientul suferă, este convins că terapeutul nu-l înţelege şi, dacă i se dau forţat medicamente, va simţi aceasta ca pe un abuz asupra sa şi îi va scădea încrederea în terapeut şi în sistem.

Cea mai mare problemă în aceste crize este că energia se acumuleaza în cap, dîndu-i mari dureri de cap pacientului şi o dată cu ele halucinaţii vizuale, auditive şi kinestetice şi, în plus, dînd simptome vizibile de natură motorie necontrolabile. Astfel, corpul pacientului zvîcneşte pe neaşteptate, capul se întoarce într-o parte sau în alta necontrolat ori limba iese în afară. Simptomele pot fi foarte dramatice, corpul poate lua poziţii de yoga spontan, membrele poziţionîndu-se în diferite bandhas în mod automat.

Din cercetările lui Gopi Krishna (citeşte şi cartea sa "Living with Kundalini") - care a trăit 15 ani cu simptome grave pe graniţa psihozei şi schizofreniei, pînă cînd acestea s-au stabilizat şi între timp au transformat corpul spre perfecţie - el recomandă în aceste cazuri de activare spontană a lui Kundalini:

-mişcări fizice intense: mers mult, mişcat corpul, făcut efort intelectual, asta în logica de a consuma excesul de energie prin activitatea fizică.

-mîncat cantităţi mari de mîncare cît mai grea, solidă, pentru a consuma surplusul de energie prin digestie, astfel trimiţînd surplusul de energie din cap în abdomen, în Oceanul Energiei, adică în locul marii rezerve energetice, 2 cm sub zona ombilicală. Dacă criza este foarte mare, se recomandă a se mînca foarte des, la 2-3 ore cîte o masă .

- Mantak Chia sfătuieşte în cartea sa "Awakening Healing Light" a se pune limba în cerul gurii, pentru a se conecta meridianul Du Mei cu Ren Mei astfel aducînd în jos, în abdomen surplusul de energie din cap, energia coborînd prin interiorul limbii, care are funcţia unui întrerupător energetic. Limba se va simţi energizată, ca şi cum un curent trece prin ea, aproape va ustura, dar ăsta va fi semnul de negreşit că energia coboară din cap în abdomen, astfel închizînd circuitul MicroCosmic!

- oprite orice activităţi intelectuale, citit, ori gîndit intens, asta pentru a da o pauză creierului, care nu va mai consuma energie, astfel lăsînd energia în abdomen. 

- mers la un acupunctor care ştie să deschidă meridianul Ren, eventual şi Du Mei 20, astfel lăsînd să iasă în afară energia din cap. 

În incheiere, vreau să vă spun că tocmai am fost concediat de la spitalul de boli nervoase unde lucram, în Norvegia, din cauză că am ajutat cu sfaturi un pacient care dupa opinia mea ar fi suferit de o criză spirituală, opinii neîmpărtaşite de către medicul şef, aceasta ducînd la un conflict în care eram acuzat de neloialitate faţă de linia de tratament a secţiei. Aceasta ilustrează foarte bine problema lipsei de drepturi a pacientului, care de fapt nu contează atît de mult, cît loialitatea faţă de politica de tratament a şefului de spital, care nu crede şi nu acceptă noţiunea de energie, ori de criză spirituală!!!!

Pacienta - în vîrstă de circa 60 de ani, care lucrase ca asistentă medicală psihiatrică şi deci care cunoştea sistemul dinăuntru - în urma unor exerciţii yoga de concentrare prelungită după un curs de yoga prin corespondenţă, deodată a avut o experienţă mistică care a început cu încălzirea coloanei vertebrale în zona caudală şi apoi a început să simtă senzaţii energetice în diferite părţi ale corpului, speriind-o la început, şi de aceea a căutat ajutor la psihiatrie unde a crezut că va găsi suport şi înţelegere. Din cauza simptomelor "de energii care circulă haotic în corp" o diagnoză de psihoză a fost pusă urgent şi ca atare medicinată cu medicamente antipsihotice, tratamentul standard în caz de o astfel de diagnoză. La început ea s-a opus, dar psihiatrul a impus medicamentare cu forţa, deoarece el "ştia mai bine" şi, în plus, nu credea în energii, deşi discutasem cu el şi acesta mi-a răspuns că "energiile sînt numai halucinaţii şi aiureli".

Intervenţia mea a fost, pe scurt, de a-i confirma pacientului senzaţiile sale, experienţele sale de tip neobişnuit, asigurînd-o că nu a înnebunit şi că acesta este un proces natural de transformare spirituală pe care mulţi practicieni de yoga, qi-gong ori meditaţie îl experimentează şi în final nu e nimic de speriat, căci aceste energii sînt ale tale, ale corpului tău şi o inteligenţă superioară le ghideaza în corp, în acele părţi unde e nevoie de a deschide unele blocaje de meridiane.

Concluzia este că sînt mulţi pacienţi diagnosticati cu psihoze, dar care au treziri spontane ale lui Kundalini şi psihiatrii ar trebui să le pună acestor pacienţi diagnoza justă, V62.89 Problemă religioasă ori spirituală şi nu psihoză!

Luaţi-o şi ca pe un avertisment privind lipsa de calitate a multor oferte New Age, pacientul în cauză înscriindu-se şi urmînd un curs prin corespondenţă pentru activarea Chakrelor. Cursul de yoga prin corespondenţă venea din Franţa si era o combinaţie de Hatha si Kriya yoga, cu unele vizualizări din Laya yoga. Se poate spune că practicile urmate au fost eficiente, DAR prea brusc, cu prea mare volum de energie activată dintr-o dată, dar şi fără suport specializat pentru pacient! Şi din acest motiv nu recomand nimănui să lucreze cu Kundalini dacă nu are un suport calificat pe plan local, care poate să acorde ajutor în cazul unor urgenţe. Ultimul meu sfat este de a se informa înainte de a alege orice practică mistică şi eventual de mers numai la experţii care dau garanţii şi ajutor pe tot drumul.

Cred că e de datoria Asociaţiei Transpersonale Române şi pentru orice curs de Psihologie Transpersonală de a face cunoscut acest fenomen !!!!!

Pentru toţi cei care vor să se informeze mai mult despre energie, în special Kundalini, vă recomand Institute for Consciousness Research http://www.icrcanada.org

Succes şi toate cele bune celor bine intenţionaţi!

Dinu 

 

Ovidiu Brăzdău a scris:

Dragă Dinu,

Urgenţele spirituale sunt pentru ARPT o preocupare importantă, de aceea am transmis şi prin Buletinul on-line (nr.6/2002) şi în Revista ARPT-Jurnalul de Psihologie Transpersonală un articol al lui David Lukoff despre urgenţele spirituale. România este o ţară care, după 1990, a luat contact cu o multitudine de metode şi tehnici de activare a energiilor interioare, dar multe dintre acestea nu sunt decât extrase din metode orientale, aplicabile în culturi orientale. Din aceasta cauză au apărut şi multe persoane cu probleme mentale diverse, dintre care multe sunt de fapt urgenţe spirituale. Însă datorită lipsei de pregătire a psihiatrilor români (în general nu e vina lor, desigur) multe astfel de cazuri au fost diagnosticate ca schizofrenii etc. Sperăm ca ARPT, prin revistele, cărţile şi seminariile pe care le va organiza să sprijine extinderea cunoştinţelor psihiatrilor români în domeniul crizelor/urgenţelor spirituale.

 

Dinu Teodorescu a scris:

A fost o mare victorie cînd, în urmă cu câşiva ani, un grup de psihologi şi psihiatri în frunte cu Dr. Lukoff au reuşit să includă în manual de diagnoze DSM-IV şi categoria" Probleme religioase sau spirituale". Rămîne nerezolvată problema tratamentului acestor crize de natură energetică, complicată deoarece în curiculumul profesiilor de psihologi ori de psihiatrii nu există conceptul de energie!!!!! În viitor, eventual prin activitatea asociaţiei ISSSEEM  http://www.issseem.org/ care luptă pentru o medicină energetică, rămîne să fie eventual acceptat acest concept. Oricum, lupta pentru a include acest concept în psihiatria română va fi o luptă de lungă durată, asta din comparaţia cu Norvegia, care fiind o ţară liberă şi democrată, de mai mult de 50 de ani nu a reuşit să accepte acest concept. 

Dinu

 

  3.  

Terapie Regresivă- Pericole şi Promisiuni

de Dinu-Ştefan Teodorescu

Terapia Regresivă (TR) este terapia care foloseşte regresarea clientului într-o viaţă anterioară, acesta trăind încă o dată experienţele trecute. Retrăirea experienţelor trecute dă naştere la un catarsis care elibereză energia blocată în episodul respectiv, iar organismul poate folosi în alte scopuri energia anterior folosită pentru represia evenimentului dureros.  

Pentru persoane stabile psihic, aceste retrăiri psihice a evenimentelor trecute dintr-o viaţă anterioară pot avea un caracter terapeutic, ajutînd persoana să obţină o nouă perspectivă asupra problemelor anterioare. În majoritatea cazurilor, cînd clientul are un psihic puternic şi stabil, aceste retrăiri ale trecutului pot debloca multă energie folosită pentru represie şi, în plus, pot da clientului o nouă perspectivă asupra originii problemelor actuale, care de obicei au rădăcini adînci, ce se pot întinde pe durata mai multor vieţi anterioare. Vezi mai multă informaţie în cartea lui Hiroshi Motoyama, "Karmă şi Reîncarnare". Ca o paranteză, metoda de consultaţie a lui Hiroshi Motoyama (fondator al California Institute for Human Science) este de a vedea, prin intermediul viziunii sale psihice, ultimele două, trei vieţi ale clientului. Din această perspectivă de lungă durată terapeutul îşi face o idee mai clară despre problemele clientului. Metoda aceasta este foarte lină, puţin traumatică pentru client, care poate să se afle în orice stare psihică, căci el nu retrăieşte experienţele anterioare, ci numai terapeutul transpersonal vede rădăcinile şi paternul problemei care este continuată pînă în prezent, sub o formă sau alta.  

Cei care lucrează cu metoda TR e bine să ţină seama de starea psihică a clientului, de stabilitatea sa. Astfel, în cazul cînd aceştia nu sînt în stare de a suporta şocul retrăirii evenimentelor trecute, atunci metoda nu trebuie folosită şi trebuie eventual aşteptat pînă cînd clientul a fost stabilizat şi întărit prin alte mijloace terapeutice.  

În Norvegia, recent unui psiholog i s-a retras licenţa de a mai practica psihologia tocmai din această cauză, anume fiindcă a folosit TR cu nişte clienţi instabili, cărora sănătatea li s-a deteriorat în urma terapiei, fapt care i-a determinat să dea în judecată psihologul. Concret, unul din clienţi a fost regresat la ultima viaţă anterioară, cînd acesta s-a întîmplat să fie soldat SS în armata Germaniei, apoi regresat încă o viaţă mai în urmă, acesta a descoperit că ar fi fost vrăjitoare arsă pe rug de către autorităţile creştine. Desigur că retrăirile celor două vieţi anterioare nu au fost uşoare, iar în urma lor clientul a devenit şi mai instabil.  Asociaţia Norvegiană de Psihologie interzice folosirea terapiilor care nu sînt documentate suficient ştiinţific, deci acceptate ca eficiente şi fără mari efecte secundare.

Dinu

 

STUDIU PERSONALIZAT AL KARMEI ŞI DESTINULUI

oferit de Clarvăzător NINA PETRE
Medium de investigaţie

 

       Investigarea unor vieţi anterioare ale spiritului. (exemple)

        Analiza problemelor karmice preluate pe cale spirituală.

        Atenţionări şi sfaturi.

        Analiza elementelor de bază ale destinului.

        Analiza problemelor vieţii actuale şi găsirea unor modalităţi pentru rezolvarea lor.

        Aflarea profesiei predestinate şi a şanselor de reuşită pe plan profesional.

        Neînţelegerile dintre prieteni, colegi, duşmani sau membri de familie.

        Sfaturi pentru persoanele care prezintă aptitudini paranormale.

        Interpretarea viselor.


Înregistrări video cu doamna prof. NINA PETRE