<  Cuprins "Channeling cu Jeshua"


Noul Pământ (I)

Capitolul "Noul Pământ I " din cartea dictată Pamelei Kribbe de către Spiritul lui Jeshua (Isus Cristos) „The Jeshua Channelings” (Channeling cu Jeshua).

Ciclul karmic personal | Scopul trecerii prin dualitate | Cum să depăşiţi dualitatea – finalizarea ciclului karmic | Punctul de cotitură în renunţarea la dualitate

lightworker

În aceste zile şi în această epocă, pe Pământ are loc o tranziţie. Se naşte o nouă conştiinţă care va lua şi o formă materială mai devreme sau mai târziu. Cum anume se va produce această tranziţie, ce formă va lua, nu este stabilit. Viitorul este întotdeauna nedeterminat. Singurul lucru care este cu adevărat cert este acest moment: Acum. Din fântâna lui Acum izvorăsc nenumărate variante posibile, o reţea infinită de viitoruri posibile.

Pe baza trecutului, putem prezice că un anumit viitor este mai probabil decât altul, dar alegerea vă aparţine întotdeauna. Voi sunteţi cei care decideţi dacă lăsaţi trecutul să vă determine viitorul! Predicţiile se bazează întotdeauna pe probabilităţi. Probabilităţile sunt legate de trecut. Stă în puterea voastră, ca fiinţe umane, să rupeţi cu trecutul şi să stabiliţi un curs diferit. Sunteţi înzestraţi cu liber-arbitru. Aveţi puterea de a vă schimba, de a vă recrea. În această putere se manifestă divinitatea voastră. Este puterea de a crea din nimic (de a crea ex nihilo). Această putere divină ţine de esenţa a ceea ce sunteţi.

Vorbind despre această epocă ca despre o tranziţie, nu uitaţi niciodată că voi sunteţi stăpânii propriei realităţi. Nu există un Plan predestinat sau o Putere Cosmică care să se opună alegerii sufletului vostru sau puterii voastre individuale de a vă crea propria realitate. Nu aşa funcţionează lucrurile. Fiecare suflet de pe Pământ va resimţi această tranziţie într-un mod potrivit cu tendinţele sale interioare. Există multe realităţi. Realitatea pe care o alegeţi va răspunde nevoilor şi dorinţelor voastre interioare.

Ceea ce face ca această perioadă (aproximativ 1950 – 2070) să fie specială este faptul că există două cicluri diferite de conştiinţă care se apropie de sfârşit: un ciclu personal (sau un set de cicluri personale) şi un ciclu planetar. Finalizarea acestor cicluri coincide, astfel încât unul îl întăreşte pe celălalt.

Pentru o parte dintre oameni, se apropie încheierea ciclului lor personal de vieţi pământeşti. Cele mai multe dintre sufletele implicate în această finalizare sunt lucrători pentru Lumină. Vom vorbi mai în detaliu despre acest grup de suflete lucrători pentru Lumină. Deocamdată, am dori să explicăm natura acestui ciclu personal: ce înseamnă să treci prin el şi care este scopul tuturor acestor vieţi destul de complicate pe Pământ.

< Sus >

Ciclul karmic personal

Vieţile pământeşti pe care le trăiţi fac parte dintr-un ciclu mai mare al sufletului vostru. Acest ciclu a fost conceput pentru a vă permite să experimentaţi pe deplin dualitatea. În cadrul acestui ciclu, aţi experimentat ce înseamnă să fiţi bărbat sau femeie, să fiţi sănătoşi sau bolnavi, să fiţi bogaţi sau săraci, să fiţi „buni” sau „răi”. În unele vieţi aţi fost intens implicaţi în lumea materială, ca fermieri, muncitori sau meşteşugari. Au existat şi vieţi mai orientate spiritual, în care aţi avut o puternică conştientizare a originilor voastre spirituale. În acele vieţi aţi fost adesea atraşi de vocaţii religioase. De asemenea, au existat şi vieţi în care aţi explorat domeniul lumesc al puterii, al politicii etc. Este posibil să fi existat şi vieţi dedicate unor activităţi de exprimare artistică.

Adesea, sufletele au tendinţa de a se specializa oarecum pe parcursul tuturor acestor vieţi. Acest lucru poate fi recunoscut în mod clar la persoanele care posedă un dar natural într-un anumit domeniu. Se pare că au un potenţial, încă din copilărie, care trebuie doar să fie trezit la momentul potrivit şi care va fi apoi dezvoltat cu uşurinţă.

Sufletele lucrătorilor pentru Lumină sunt adesea atrase de viaţa religioasă şi au trăit numeroase vieţi ca călugări, călugăriţe, preoţi, şamani, vrăjitoare, mediumi etc. Ei s-au simţit atraşi să fie intermediari între lumea materială, fizică şi tărâmurile spirituale. Şi astfel şi-au dezvoltat o anumită expertiză în acest domeniu. Atunci când simţiţi această chemare, acest îndemn puternic de a vă implica în spiritualitate, chiar dacă nu se potriveşte cu viaţa voastră zilnică normală, este foarte posibil să faceţi parte din această familie de lucrători pentru Lumină.

Viaţa pe Pământ vă oferă ocazia de a experimenta pe deplin ce înseamnă să fii om. Acum aţi putea întreba: ce este atât de special în a fi om? De ce aş vrea să experimentez asta?

Experienţa umană este atât diversă, cât şi intensă. Atunci când trăieşti o viaţă omenească, eşti scufundat temporar într-un câmp copleşitor de senzaţii fizice, gânduri şi emoţii. Din cauza dualităţii inerente acestui câmp, experienţele voastre prezintă un mare contrast şi intensitate, mult mai mare decât atunci când trăiţi în planurile astrale, aşa cum le numiţi voi. (Acestea sunt planurile în care intraţi după ce muriţi şi în care rămâneţi între vieţi.) Poate că vă este greu să vă închipuiţi asta, dar multe entităţi de pe partea noastră ar dori să fie în locul vostru. Le-ar plăcea să fie oameni, să dobândească experienţă umană. Experienţa umană are un gen de realism de nepreţuit. Deşi ele pot crea nenumărate realităţi prin puterea imaginaţiei, acest lucru le oferă mai puţină satisfacţie decât crearea unei singure realităţi „realiste” pe Pământ.

Pe Pământ, procesul de creaţie este adesea o luptă. De obicei, întâmpinaţi multă rezistenţă în realizarea viselor voastre. Creaţia de tip mental din lumea astrală este mult mai uşoară. Nu există un decalaj de timp între momentul când mentalizezi ceva şi crearea efectivă a acelui lucru. Mai mult, poţi crea orice realitate doreşti sau la care te-ai putea gândi. Nu există limite. În momentul în care îţi imaginezi o grădină minunată, ea şi apare, gata să păşeşti în ea.

Să puneţi în aplicare o idee pe Pământ, să o transformaţi în realitate în lumea materială, necesită un mare efort. Solicită o intenţie puternică, perseverenţă, claritate a minţii şi o inimă încrezătoare. Pe Pământ, trebuie să vă confruntaţi cu lentoarea şi încăpăţânarea lumii materiale. Vă confruntaţi cu impulsurile contradictorii din voi înşivă: cu îndoiala, disperarea, lipsa de cunoştinţe, pierderea credinţei etc. Procesul de creaţie poate fi obstrucţionat sau poate chiar eşua din cauza acestor elemente. Şi totuşi, aceste potenţiale probleme, chiar şi eşecurile, sunt tocmai motivele care fac ca experienţa vieţii pământeşti să fie atât de valoroasă. În acest proces, dificultăţile sunt cei mai mari învăţători ai voştri. Ele conferă experienţei pământeşti o profunzime mult mai mare decât procesul de creaţie fără efort din planurile astrale. Acea lipsă de efort generează lipsa de semnificaţie. Entităţile astrale care nu au trăit încă vieţi pe Pământ ştiu şi înţeleg asta foarte bine.

Deseori vă simţiţi descurajaţi şi chiar disperaţi, din cauza naturii neobediente a realităţii voastre. Prea des, realitatea nu răspunde dorinţelor şi speranţelor voastre. Prea des, intenţiile voastre creatoare par că se sfârşesc în durere şi deziluzie. Cu toate acestea, veţi găsi la un moment dat acea cheie spre pace şi fericire. Veţi găsi, cu certitudine, acea cheie în propria voastră Inimă. Iar atunci, bucuria care vă va cuprinde nu va putea fi egalată de nimic creat în planurile astrale. Va fi momentul naşterii măiestriei voastre, a divinităţii voastre.

Extazul pe care îl veţi trăi atunci când se va trezi divinitatea din voi vă va da puterea de a vă vindeca şi echilibra. Această iubire divină vă va ajuta să vă refaceţi după traumele pe care le-aţi suferit de-a lungul vieţilor voastre pământeşti.

Iar după aceea, îi veţi putea ajuta să se vindece şi pe alţii care au trecut prin aceleaşi încercări şi necazuri. Le veţi recunoaşte durerea. O veţi vedea în ochii lor. Şi veţi putea să-i ghidaţi pe calea lor spre divinitate.

< Sus >

Scopul trecerii prin dualitate

Vă rog să nu subestimaţi importanţa vieţii voastre pe Pământ. Voi aparţineţi părţii celei mai creative, avansate şi curajoase a lui Dumnezeu (Tot-Ce-Există). Sunteţi exploratori ai necunoscutului şi creatori ai noului. Explorările voastre prin tărâmul dualităţii slujesc un scop care vă depăşeşte cu mult imaginaţia. Este greu să vă explicăm semnificaţia profundă a călătoriilor voastre, dar putem spune că voi aţi creat un nou tip de conştiinţă, care nu exista înainte.

Această conştiinţă a fost manifestată pentru prima dată de Cristos atunci când a trăit pe Pământ. Această conştiinţă, pe care eu o numesc conştiinţa Cristică, este rezultatul unei alchimii spirituale. Alchimia fizică este arta de a transforma plumbul în aur. Alchimia spirituală este arta de a transforma energia întunecată în „a treia energie”, aurul spiritual prezent în energia Cristică.

Vă rugăm să observaţi că nu spunem că scopul ar fi de a transforma întunericul în lumină sau răul în bine. Întunericul şi lumina, răul şi binele sunt opuse în mod natural; ele există datorită celuilalt.

Adevărata alchimie spirituală introduce o „a treia energie”, un tip de conştiinţă care îmbrăţişează ambele polarităţi prin intermediul energiilor iubirii şi înţelegerii. Adevăratul scop al călătoriei voastre nu este ca Lumina să cucerească întunericul, ci să depăşiţi polaritatea şi să creaţi un nou tip de conştiinţă, care se poate păstra unificată fie în prezenţa Luminii, fie a întunericului.

Vom explica acest aspect destul de dificil prin intermediul unei metafore. Imaginaţi-vă că sunteţi scufundători la mare adâncime în căutarea unei perle. Vă scufundaţi mereu în ocean pentru a găsi această perlă specială despre care toată lumea vorbeşte, dar pe care nimeni nu a văzut-o vreodată. Se zvoneşte că nici măcar Dumnezeu, scafandrul-şef, nu a atins vreodată perla.

Scufundările în ocean sunt pline de pericole, deoarece v-aţi putea rătăci sau v-aţi putea scufunda prea adânc ca să mai reveniţi la timp pentru a trage aer în piept. Cu toate acestea, persistaţi şi vă scufundaţi în acest ocean de nenumărate ori, pentru că sunteţi hotărâţi şi inspiraţi. Oare sunteţi nebuni?!

Nu, voi sunteţi exploratori ai noului.

Secretul este că, tocmai prin procesul de căutare a perlei, o creezi. Perla este aurul spiritual al conştiinţei Cristice. Perla eşti chiar tu, metamorfozat prin experienţa dualităţii.

Avem de-a face cu un adevărat paradox: prin faptul că exploraţi Noul, voi îl creaţi. Voi deveniţi perla creaţiei lui Dumnezeu.

Dumnezeu nu avea altă cale de a face acest lucru, pentru că ceea ce încercaţi să găsiţi nu exista încă; trebuia să fie creat de voi. De ce era Dumnezeu atât de interesat să creeze ceva nou? Să o spunem într-un mod cât se poate de simplu.

În primul rând, Dumnezeu era absolut BUN. Exista bunătate pretutindeni şi peste tot. De fapt, pentru că nu exista nimic altceva, lucrurile erau oarecum statice. Creaţiei Sale îi lipsea vivacitatea; îi lipsea posibilitatea de creştere şi expansiune. S-ar putea spune că era „blocată”.

Pentru a crea schimbarea, pentru a crea o oportunitate de mişcare şi expansiune, Dumnezeu a trebuit să introducă în creaţia sa un Element diferit de Bunătatea care pătrundea totul. I-a venit foarte greu lui Dumnezeu, căci cum poţi crea ceva care nu-eşti-tu?! Cum poate Bunătatea să creeze Răutatea? Nu poate. Aşadar, Dumnezeu a trebuit să născocească un truc, ca să spunem aşa. Acest truc se numeşte ignoranţă.

Ignoranţa este elementul care se opune Binelui. Ea creează iluzia de a fi în afara Binelui, de a fi separat de Dumnezeu. „Să nu ştii cine eşti” este stimulentul care stă la baza schimbării, evoluţiei şi expansiunii în universul vostru. Ignoranţa generează frică, frica generează nevoia de control, nevoia de control generează lupta pentru putere şi iată că aveţi toate condiţiile pentru ca „Răul” să înflorească. Scena a fost pregătită pentru lupta dintre Bine şi Rău.

Dumnezeu a avut nevoie de dinamica contrariilor pentru a face ca creaţia să se „deblocheze”. S-ar putea să vă vină foarte greu să înţelegeţi, având în vedere toată suferinţa provocată de ignoranţă şi frică, dar Dumnezeu a pus mare preţ pe aceste energii, căci i-au oferit o cale de a trece dincolo de El însuşi.

Dumnezeu v-a cerut vouă, cei care aparţineţi celei mai creative, avansate şi curajoase părţi din El, să acceptaţi vălul Ignoranţei. Pentru a experimenta cât mai temeinic dinamica contrariilor, v-aţi cufundat temporar în uitarea adevăratei voastre naturi. Aţi consimţit să plonjaţi în ignoranţă, dar şi această decizie v-a fost acoperită de vălul uitării. Aşa că acum îl blestemaţi adesea pe Dumnezeu, din cauza situaţiei în care vă aflaţi: greutăţile, ignoranţa – iar noi vă înţelegem. În esenţă însă: tu eşti Dumnezeu, Dumnezeu este tu.

În ciuda tuturor necazurilor şi tristeţilor, în adâncul sufletului încă mai păstrezi un sentiment de uimire şi entuziasm de a trăi în dualitate, de a experimenta şi crea Noul. Acesta este entuziasmul originar al lui Dumnezeu, motivul pentru care Dumnezeu şi-a început călătoria prin intermediul Tău.

Când ai pornit în călătorie, ai înfruntat Răul (frica, ignoranţa), având în minte doar o vagă amintire a Binelui (Acasă). Ai început să lupţi cu frica şi ignoranţa, tânjind după Acasă. Însă nu te vei întoarce Acasă ca la o stare din trecut. Căci creaţia s-a schimbat deja, datorită călătoriei tale.

La finalul călătoriei, vei fi devenit mai mare decât binele şi răul, mai mare decât lumina şi întunericul. Vei fi creat o a treia energie, energia Cristică, care le cuprinde şi le transcende pe amândouă. Vei fi extins creaţia lui Dumnezeu. Vei fi însăşi Noua Creaţie a lui Dumnezeu. Dumnezeu se va fi depăşit pe Sine atunci când conştiinţa Cristică se va naşte pe deplin pe Pământ.

Conştiinţa Cristică nu exista înainte de „experienţa umană”. Conştiinţa Cristică aparţine celui care a trecut prin experienţa multistratificată a dualităţii, s-a împăcat cu ea şi a ieşit „pe partea cealaltă”. El va fi locuitorul Noului Pământ. El va fi renunţat la dualitate. Îşi va fi recunoscut şi îmbrăţişat propria divinitate. Va fi devenit una cu Sinele său divin. Dar Sinele său divin va fi diferit de cel de dinainte. Va fi mai profund şi mai bogat decât conştiinţa din care s-a născut. Sau s-ar putea spune: Dumnezeu se va fi îmbogăţit prin faptul că a trecut prin experienţa dualităţii.

Această poveste este simplificată şi distorsionată, la fel cum tot ceea ce spunem este distorsionat de iluziile timpului şi ale separării. Aceste iluzii au slujit unui scop valoros. Dar a venit timpul să le depăşim. Vă rugăm să simţiţi energia din spatele cuvintelor, poveştilor şi metaforelor noastre. Această energie este, într-un fel, chiar a voastră. Este energia viitoarelor voastre eu-ri Cristice, care vorbeşte prin mine, Jeshua. Vă aşteptăm să ni vă alăturaţi.

< Sus >

Cum să depăşiţi dualitatea – finalizarea ciclului karmic

Ciclul vieţilor voastre pământeşti se termină atunci când jocul dualităţii nu vă mai atrage. În jocul dualităţii este obligatoriu să te identifici cu o anumită poziţie din terenul de joc al polarităţilor. Te crezi sărac sau bogat, faimos sau umil, bărbat sau femeie, erou sau ticălos. Chiar nu contează prea mult ce rol joci. Atâta timp cât te simţi una cu rolul de pe scenă, dualitatea are încă o priză fermă asupra ta.

Desigur, acest lucru nu este greşit. Într-un sens, aşa trebuia să fie. Aţi fost meniţi să uitaţi de adevăratul vostru Sine. Pentru a experimenta toate aspectele dualităţii, era necesar să vă restrângeţi conştiinţa la un anumit rol în spectacolul vieţii pământeşti.

Şi aţi jucat convingător. Aţi fost atât de captivaţi de rolurile voastre, încât aţi uitat complet de scopul iniţial al trecerii prin acest ciclu de vieţi. Aţi uitat atât de mult de voi înşivă, încât aţi luat jocurile şi dramele dualităţii drept singura realitate. În cele din urmă, asta v-a făcut să vă simţiţi foarte singuri şi plini de teamă, ceea ce nu este de mirare, deoarece însuşi jocul dualităţii, aşa cum am menţionat în secţiunea anterioară, se bazează pe ignoranţă şi frică.

Pentru a înţelege cum funcţionează dualitatea în viaţa de zi cu zi, am dori să menţionăm câteva caracteristici tipice ale jocului dualităţii.

Caracteristicile jocului dualităţii

1) Viaţa emoţională este, în esenţă, instabilă.

Nu există nicio ancoră emoţională, căci eşti întotdeauna ori „sus”, ori „jos” într-o anumită stare de spirit. Eşti furios sau iertător, îngust la minte sau generos, deprimat sau entuziast, fericit sau trist. Emoţiile tale fluctuează continuu între extreme. Se pare că nu ai decât un control limitat asupra acestor fluctuaţii.

2) Te implici intens în lumea exterioară.

Este foarte important pentru tine cum te judecă ceilalţi oameni. Stima ta de sine depinde de ceea ce lumea exterioară (societatea sau cei dragi) îţi arată că ai însemna în ochii lor. Încerci să trăieşti în conformitate cu standardele lor de bine şi de rău. Te străduieşti cât poţi de mult în acest sens.

3) Ai opinii ferme despre ce este bun şi ce este rău. Faptul de a judeca îţi dă un sentiment de siguranţă. Viaţa pare atât de bine organizată atunci când clasifici acţiunile, gândurile sau oamenii în buni şi răi.

Toate aceste caracteristici au în comun faptul că, în tot ceea ce faci sau simţi, nu eşti cu adevărat prezent acolo. Conştiinţa ta e prezentă în straturile exterioare ale fiinţei tale, unde este condusă de tipare de gândire şi comportament bazate pe frică.

Să dăm un exemplu. Dacă obişnuieşti să fii mereu drăguţ şi agreabil, afişezi un model de comportament care nu izvorăşte din fiinţa ta interioară. De fapt, chiar reprimi semnalele lăuntrice. Încerci să te ridici la nivelul aşteptărilor cuiva pentru a nu-i pierde dragostea, admiraţia sau grija. Reacţionezi din frică. Îţi pui limite la exprimarea de sine. Însă partea din tine care nu este lăsată să se exprime va duce o existenţă ascunsă, provocându-ţi nemulţumire şi oboseală. S-ar putea să păstrezi în tine o furie şi o iritare de care nu ştie nimeni, nici măcar tu!

Calea pentru a ieşi din această stare de auto-negare este de a intra în legătură cu părţile reprimate şi ascunse din tine.

A intra în legătură cu părţile reprimate şi ascunse din interiorul tău nu este dificil, adică nu ai nevoie de abilităţi sau cunoştinţe speciale. Nu face din „interiorizare” un proces dificil pe care ar trebui alţii să te înveţe sau să îl facă pentru tine. Poţi să-l faci singur şi vei găsi propriile modalităţi. Motivaţia şi intenţia sunt mult mai importante decât abilităţile şi metodele. Dacă intenţionezi cu adevărat să te cunoşti pe tine însuţi, dacă eşti hotărât să pătrunzi adânc în interior şi să-ţi schimbi gândurile şi emoţiile de frică care te împiedică să ai o viaţă fericită şi împlinită, atunci vei reuşi prin orice metodă ar fi.

Acestea fiind spuse, am dori să-ţi oferim o meditaţie simplă, care te poate ajuta să intri în legătură cu propriile emoţii.

Rezervă-ţi câteva clipe pentru a-ţi relaxa muşchii umerilor şi gâtului, stai pe scaun cu spatele drept şi pune-ţi picioarele pe podea. Respiră adânc.

Imaginează-ţi că mergi pe un drum de ţară sub un cer albastru deschis. Asculţi sunetele naturii şi simţi vântul cum îţi bate prin păr. Eşti liber şi fericit. Mai departe pe drum, vezi nişte copii care aleargă spre tine. Se tot apropie de tine. Cum îţi reacţionează inima la această privelişte?

Copiii au ajuns în faţa ta. Câţi sunt? Cum arată? Sunt băieţi, fete sau şi unii, şi alţii?

Îi saluţi pe toţi. Spune-le cât de fericit eşti să îi vezi. Apoi iei legătura cu un anumit copil, care te priveşte în ochi. El sau ea are un mesaj pentru tine. Acesta este scris în ochii copilului. Îl poţi citi? Ce vrea să-ţi spună? Îţi aduce o energie de care ai nevoie acum. Numeşte energia pe care acest copil interior a venit să ţi-o aducă şi nu o judeca. Pur şi simplu, mulţumeşte-i şi apoi fă imaginea să dispară.

Simte din nou pământul ferm sub picioare şi respiră adânc pentru o vreme. Tocmai ai luat legătura cu o parte ascunsă din tine.

Te poţi întoarce la această scenă oricând doreşti şi chiar să vorbeşti şi cu ceilalţi copii de acolo.

Intrând înlăuntru şi luând contact cu părţile ascunse, reprimate din tine, devii mai prezent. Conştiinţa ta se ridică deasupra tiparelor de gândire şi comportament motivate de frică, pe care le-ai considerat normale pentru atât de mult timp. Ea îşi asumă responsabilitatea pentru ea însăşi. Are grijă de tristeţea, furia şi durerea din interior, aşa cum un părinte are grijă de copiii săi. Vom descrie acest proces mult mai detaliat în altă parte. (Vezi Lucrătorul pentru Lumină III).

Caracteristicile eliberării de dualitate

1) Asculţi limbajul sufletului, care îţi vorbeşte prin intermediul simţămintelor.

2) Acţionezi inspirat de acest limbaj şi faci schimbările pe care sufletul doreşte să le faci.

3) Te bucuri să stai singur în linişte, pentru că doar în linişte poţi auzi şoaptele sufletului.

4) Pui la îndoială autoritatea tiparelor de gândire sau a regulilor de comportament care îţi blochează exprimarea liberă a adevăratelor tale inspiraţii şi aspiraţii.

< Sus >

Punctul de cotitură în renunţarea la dualitate

Ciclul vieţilor voastre pământeşti se încheie atunci când conştiinţa voastră este capabilă să trăiască toate experienţele dualităţii, în acelaşi timp rămânând centrată şi pe deplin prezentă. Atâta timp cât vă identificaţi cu un anumit aspect al dualităţii în dauna altuia (cu lumina în dauna întunericului, cu bogatul în dauna săracului etc.), conştiinţa voastră oscilează. Karma nu este altceva decât armonizatorul natural pentru oscilaţiile conştiinţei. Vă eliberaţi de lanţurile ciclului karmic atunci când conştiinţa voastră se ancorează ferm în centrul nemişcat al balansoarului.

Acest centru este punctul de ieşire din ciclul karmic. În acest centru predomină sentimentele de linişte, compasiune şi bucuria liniştită. Filozofii greci au avut intuiţia acestei stări, numind-o ataraxia: imperturbabilitate.

Judecata şi frica sunt energiile care vă descentrează cel mai mult. Pe măsură ce vă eliberaţi din ce în ce mai mult de aceste energii, deveniţi mai tăcuţi şi mai deschişi în interior. Intraţi cu adevărat într-o altă lume, într-un alt plan al conştiinţei.

Acest lucru se va manifesta în lumea exterioară. Adeseori, va urma o perioadă de schimbare şi de a spune „adio” unor aspecte din viaţa voastră care nu vă mai reprezintă. Pot apărea mari răsturnări de situaţie în domeniul relaţiilor şi al muncii. De cele mai multe ori, întregul vostru stil de viaţă se va întoarce cu susul în jos. Acest lucru este firesc, din punctul nostru de vedere, deoarece întotdeauna schimbările interioare premerg schimbărilor din lumea exterioară. Conştiinţa voastră creează realitatea materială în care trăiţi. Aşa se întâmplă întotdeauna.

Eliberarea din strânsoarea dualităţii necesită timp. Destrămarea tuturor straturilor de întuneric (inconştienţă) este un proces treptat. Cu toate acestea, odată ce aţi pornit pe acest drum, drumul către Sinele interior, vă îndepărtaţi uşurel de jocul dualităţii. Iar când gustaţi cu adevărat ataraxia, aţi depăşit punctul de cotitură. Când simţiţi bucuria tăcută, dar atotcuprinzătoare, de doar a fi cu voi înşivă, veţi şti că asta aţi căutat mereu. Vă veţi scufunda în interior de nenumărate ori pentru a simţi această pace lăuntrică.

Nu vă veţi feri de plăcerile lumeşti. Dar veţi fi găsit ancora divinităţii interioare şi veţi simţi lumea şi toată frumuseţea ei din acea stare de fericire. Fericirea nu a provenit niciodată din lucrurile materiale. Ea provine din felul în care le trăiţi. Când în inima voastră există pace şi bucurie, atunci lucrurile şi oamenii ce vă ies în faţă vă vor oferi pace şi bucurie.

În această perioadă şi epocă, un anumit grup de suflete se pregăteşte să iasă din ciclul karmic. Vom vorbi în detaliu despre acest grup în capitolele următoare. Însă nu este vorba doar de un grup de suflete umane care ajunge acum la sfârşitul unui ciclu de transformări personale. Însuşi Pământul pe care trăiţi trece printr-o transformare profundă şi completă. Un ciclu planetar se apropie şi el de sfârşit. Această epocă este foarte specială, fiindcă finalurile celor două cicluri coincid. Vom vorbi acum despre ciclul planetar.

< Sus >

Traducere de Răzvan A. Petre
1 martie 2022