<  Înapoi la Pagina index "Maria întreabă, spiritele răspund"


MARIA COMUNICĂ CU SPIRITELE (4)

transcriere de Răzvan-Alexandru Petre

Entitatea TIC (întrebările 10 - 14)

Este 6 decembrie 2013 şi am avut o pauză foarte lungă, de multe luni în care nu am continuat cu întrebările trimise de Alexandru. Între timp, a murit cumnatul meu şi am avut multe schimbări în această perioadă. Nu mi-a ars să fac citiri cu întrebări generale despre viaţă. Oricum, din experienţa pe care am avut-o cu cumnatul meu care a decedat, el m-a lămurit cu foarte multe nelămuriri pe care le-am avut legate de moartea lui – care a fost neaşteptată şi fulgerătoare, nu ne aşteptam, nu avea niciun fel de problemă şi în 3 zile a murit. Deci pentru întrebările următoare, pentru că sunt mai obişnuită cu el, am să îl rog să vină dacă ar vrea să-mi răspundă la întrebările care or să fie publicate pe internet.

Şi am să-l rog pe cumnatul meu Tic să vină.

El a venit şi aş putea spune că este uşor supărat, după câte îl cunosc eu. Tic, este totul în regulă?

Şi el spune: Aproximativ.

Ticule, n-am apucat să-ţi spun că eu m-am apucat să pun pe internet nişte răspunsuri la întrebările unui cititor, despre probleme de viaţă în general. Pentru că eu comunic cu tine mai bine, ai putea să îmi răspunzi la întrebări? Eu pot să înţeleg mai uşor şi să interpretez mai corect, aş spune eu, întrebările şi răspunsurile pe care tu mi le dai.

El spune că "Desigur". Dar are o nelămurire în vocea lui. Uite, Ticuleţ, haide să-ţi pun prima întrebare, care este: Care este rolul tipurilor de personalitate şi comportament (departajate din punct de vedere ştiinţific)? Acestea sunt construite artificial, sau de oameni prin interacţiune sau sunt înzestrări ale spiritului sau alt motiv? Deci cred că Alexandru vrea să întrebe aici dacă personalitatea pe care o au oamenii este dată genetic, a fost făcută artificial, să spunem de lumea spiritelor, sau este pur şi simplu învăţată în interacţiunile pe care le au copiii în familie sau oamenii între ei, în societate?

Tic spune: Întrebarea este confuză pe mai multe planuri. Nu pot să spun decât că aceste personalităţi foarte distincte ale oamenilor sunt cauzate de vieţile pe care le-au trăit ei anterior, de evoluţia lor, în general, şi de ceea ce doresc ei să înveţe în această viaţă, în ceea ce urmează să trăiască la alegerea lor. Deci este un pic din fiecare. Dacă ce vine din altă viaţă este genetic, sau ceea ce a ales omul înainte de a se naşte este genetic, înseamnă că personalitatea ar fi o construcţie pe care omul o are deja în gene. Desigur că aceasta se schimbă şi se poate modifica – dar nu în părţile esenţiale – în procesul de învăţare, în contactele pe care le au oamenii între ei.

Înţeleg corect, Tic? Tic dă din cap că e corect.

Deci când ne naştem, noi nu suntem complet tabula rasa, ci avem deja o anumită personalitate, care este parţial provenită din vieţile trecute sau din ceea ce dorim să învăţăm în această viaţă, după cum ne-am propus noi.

Tic, vreau să te întreb ceva mai direct. De ce se spune că personalitatea este legată de semnul astrologic sub care te naşti?

Magnetismul anumitor stele, şi el accentuează, numai a anumitor stele, are influenţă asupra personalităţii. Ăsta este un alt aspect. Pentru că noi alegem să ne naştem sub o anumită stea sau semn zodiacal, atunci ne alegem data de naştere, ca să putem să întărim în personalitatea pe care o vom avea sau evenimentele pe care urmează să le derulăm în această viaţă, să întărim influenţele semnului zodiacal. Şi Tic spune: Nu prea te exprimi tu corect, dar cam asta este.

Deci haide s-o luăm un pic pe bucăţi, Tic. Să presupunem că vreau să învăţ un anumit lucru în această viaţă, un anumit tip de experiment, anumite emoţii să le trăiesc în această viaţă. Ele pot să fie afectate de către semnul zodiacal, dat de data la care ne naştem. Este corect?

Şi Tic spune: Este corect. Tu poţi să-ţi alegi dinainte în ce perioadă te vei naşte, tocmai ca să poţi să înveţi. De exemplu, dacă într-o zodie furia este dominanta personalităţii şi tu vrei să înveţi cum să calmezi acea furie, cum s-o conduci şi s-o coordonezi să îţi dispară din viaţa ta, atunci te vei naşte în acea zodie. Desigur că s-ar putea să reuşeşti sau să nu reuşeşti. Şi atunci, dacă nu ai făcut ceea ce ţi-ai propus pentru această viaţă, dacă n-ai învăţat şi n-ai experimentat acele sentimente, acele emoţii, acele evenimente, înseamnă că în următoarea viaţă – dacă tu doreşti asta – îţi vei lua acelaşi bagaj, aceeaşi lecţie de învăţat şi te vei programa în aşa fel încât să repeţi acest experiment până când ai să obţii rezultatul pe care îl doreşti atunci când eşti în lumea spiritelor.

Deci aşa funcţionează în principiu. Desigur că lucrurile se pot schimba, dar nu în părţile esenţiale. Desigur că avem şi influenţa mediului înconjurător, care s-ar putea să ne ajute să ne rezolvăm problemele, dar nu întotdeauna se întâmplă acest lucru. De exemplu, dacă eu mi-am ales să învăţ cum să nu fiu furios, spune Tic, să nu fiu nervos (aici Tic râde: eu mi-am ales asta, dar n-am învăţat, aşa încât am să repet şi în altă viaţă lecţia asta) şi nu am parte de un mediu propice – ca de exemplu, familie, părinţi, colegi de la servici care să mă ajute să-mi domin aceste emoţii negative – dacă nu învăţ aşa cum mi-am programat, eu atunci va trebui să le reînvăţ într-o altă viaţă viitoare. Sunt şi unele cazuri în care eu doresc să simt ce înseamnă să fii furios, ce înseamnă să ai o reacţie negativă. Şi atunci, îmi aleg dinainte o zodie care mă ajută să mă focusez pe partea negativă a reacţiilor mele, a furiei, a supărărilor, şi să mă ajute să trăiesc aceste emoţii negative.

Aici e o întrebare complexă Tic: de ce să trăieşti ca să înveţi ceva negativ? Dar eu zic să nu-mi răspunzi la întrebarea asta, pentru că întrebările sunt foarte multe şi ar trebui să ne focusăm pe ele. Alexandru mai întreabă la întrebarea 11: În timpul vieţii, spiritul are posibilitatea de a călători în timp atât în viitor, cât şi în trecut pentru a putea sesiza, observa anumite evenimente din viaţa sa? Deci, să refac întrebarea, ca s-o înţeleg şi eu bine. Alexandru întreabă: când suntem sub forma fizică, spiritul din interiorul nostru are posibilitatea să meargă să vadă viitorul sau să vadă trecutul?

Şi Tic spune: Asta o facem, de fapt, tot timpul. Atunci când avem o situaţie, un eveniment, de exemplu, mergem să-i cerem şefului o mărire de salariu. Eu sunt acuma în prezent, în formă fizică, dar îmi imaginez ce reacţie o să aibă şeful în viitor, ce se va întâmpla, cum o să răspundă. Asta aş numi că este un mers în viitor, dacă la asta se referă Alexandru. Sau, în aceeaşi situaţie, mă gândesc ce experienţe trecute am avut când m-am dus la şefii mei să îmi mărească salariul. Ăsta este un mers la evenimentele trecute. Dacă însă Alexandru vrea să ştie dacă poate să meargă în viitor în altă viaţă, sau în trecut în altă viaţă, răspunsul devine mult mai complex, dar se poate şi acest lucru. Răspunsul este DA. Spiritul, atâta vreme cât este în corp, poate să călătorească în viitorul apropiat sau trecutul apropiat din viaţa pe care o trăim acuma, sau poate să călătorească în viitorul îndepărtat în alte vieţi viitoare sau în alte vieţi trecute.

Înţeleg corect, Tic?

Şi Tic da din cap şi spune: Da, este corect aşa cum ai spus.

Întrebarea nr.12 a lui Alexandru este: Care este cel mai frecvent sau des întâlnit gând uman? şi ce efecte are acesta?

Supravieţuirea este cel mai frecvent gând uman. Şi acesta are ca rol evoluţia speciei, pentru că fără acel gând sau, mai exact, instinct de a supravieţui, noi nu am exista ca specie şi nu am putea să evoluăm. Deci pe lângă tot ceea ce facem de când ne naştem şi până murim, de fapt, facem mereu acelaşi lucru - supravieţuim. Trebuie să evoluăm. Fără a supravieţui, nu există evoluţie şi, de fapt, nu existăm. Deci acesta este cel mai frecvent gând uman, care stă la baza tuturor activităţilor din fiecare zi. Noi trebuie să mâncăm ca să supravieţuim, trebuie să vorbim ca să supravieţuim, trebuie să ne adaptăm la orice situaţie pentru a supravieţui, deci acesta este cel mai des întâlnit gând uman.

Întrebarea următoarea este nr. 13. În ce măsură şi cum se implică spiritele în lumea terestră? Ce rezultat au implicările acestora?

Şi Tic răspunde aşa: Implicarea spiritelor în lumea terestră este relativ minimă. Adică, aşa cum ţi-am explicat ţie mai demult (aici se referă la mine, la Maria), nu avem voie să spunem, de exemplu, ce se va întâmpla în secunda următoare sau în viitorul imediat. Şi nu avem voie să o facem nu pentru că nu am şti viitorul sau nu am dori să-i protejăm pe cei care au rămas după ce noi am plecat, ci pentru faptul că aceasta ar crea un haos în relativa ordine care este jos, în lumea terestră.

De ce spui "jos, în lumea terestră", Tic?

Este o formulare iluzorie, de fapt nu există jos sau sus, dar poate că cel mai uşor lumea ne vede pe noi, spiritele, într-o stare plutind pe undeva pe sus, iar pe voi, în starea de jos. Este o interpretare incorectă, dar este ceea ce majoritatea ar putea vedea că se întâmplă între noi şi voi.

Deci, de exemplu, tu ai voie să comunici cu mine, ar exista ceva care să te împiedice să comunici cu mine?

Nu. Am posibilitatea să comunic cu tine ca să te ajut să înţelegi, de exemplu, ce se întâmplă cu mine, ce se întâmplă cu tine, ca să te ajut să evoluezi, să faci un pas înainte. Nu am voie să intervin direct şi să spun, de exemplu, că mâine, mergând pe stradă, îţi cade o cărămidă şi ai să mori, sau mâine o să câştigi loteria, aşa că du-te şi joacă la loto. Nu am voie să te afectez în acest fel, pentru că asta ţi-ar distorsiona motivul de bază pentru care tu eşti aici. Tu eşti aici, încarnată în materie, pentru a putea să te ajuţi tu însăţi să evoluezi, să înveţi ceva, să mergi mai departe. Dacă eu aş interveni spunând ce se va întâmpla în viitor, nu ar ajuta deloc la evoluţia ta, ar stopa-o. De aceea, este într-un fel greşit că mulţi oameni simt nevoia ca cineva, de exemplu, un spirit, să le spună ce au de făcut sau ce se va întâmpla în viitor sau cum o să rezolve o situaţie. Această ghidare poate să fie generală, de exemplu, ce să faci ca să îmbunătăţeşti o situaţie. Dar nu avem voie să spunem că se va întâmpla, de exemplu, că mâine la ora aia ai să întâlneşti bărbatul cu care ai să te măriţi ş.a.m.d. Acesta este un sistem de gândire limitat, care dă ca senzaţie că viaţa fizică ar fi elementul de bază.

Viaţa fizică este iluzorie, este numai ceva trecător, treci prin ea, ca spirit, ca să te ajute să evoluezi, dar nu este, de fapt, ceva imuabil, ceva care nu se schimbă, care rămâne acelaşi, sau care este esenţial. Nu este esenţială viaţa pe Pământ sau viaţa în formă fizică, nu este esenţială. Deci ăsta este motivul pentru care noi, spiritele, nu avem voie să ne implicăm în lumea terestră.

Tic, am să adaug la întrebarea lui Alexandru: A fost vreun moment în timp în care spiritele au intervenit în viaţa terestră şi aceasta a avut ceva urmări? De exemplu, întreb dacă au venit de pe alte planete, cum spune multă lume, spirite cu OZN-uri şi au afectat viaţa oamenilor de pe Pământ? Sau chiar ideea de Dumnezeu, care într-un fel e legată de spirit, acel Dumnezeu sau acea formă de Energie a avut influenţă asupra vieţii pe Pământ, transformându-ne, de exemplu, din maimuţă în oameni?

Şi Tic spune: Întrebarea este apucată de amoc. Cum pui tu întrebarea, nu este bine centralizată. Ar trebui să vorbeşti la concret şi să nu divaghezi cu întrebări care nu îşi au locul în acest material.

Aoleu, Tic, m-ai pus la punct... OK, bine, retrag întrebarea. Deci întrebarea era în ce măsură se implică spiritele în lumea terestră în aceste momente. Dar Tic, vreau să te întreb, există spirite malefice care se implică în viaţa umană?

Şi Tic dă din cap şi spune: Da, există astfel de spirite care se implică în viaţa umană.

Deci există spirite malefice care nu respectă regula să nu vină, să nu deranjeze oamenii şi să nu le spună viitorul.

Nici măcar spiritele malefice nu vor spune viitorul, ele se interferează în alt fel cu viaţa oamenilor. Dar asta-i o altă întrebare, care merită un răspuns mult mai amplu.

Bine Tic. La întrebarea 14, zice: Cum s-ar putea descrie relaţia dintre om - imaginaţie - material – spiritual?

Aceasta este o întrebare care nu are o logică, o structură. Cum adică care este relaţia dintre om şi imaginaţie, dintre material şi spiritual? Ca şi cum omul şi materialul, pe de o parte, iar imaginaţia şi spiritualul, pe de altă parte, ar fi două părţi componente. Deci, haide s-o luăm pe bucăţele. Fiecare om sau persoană umană are în el un spirit de tip uman.

Apropo, Tic, te opresc aicea înainte de a merge mai departe. Animalele sau plantele au spirit?

Iarăşi divaghezi cu întrebarea asta. Şi da, au, dar răspunsul este mult mai complex. Deci rămânând la om, imaginaţia omului este un mecanism prin care el învaţă să funcţioneze, să supravieţuiască, să se dezvolte. Fără această imaginaţie, care este unul din mecanismele de bază ale minţii umane, nu am putea supravieţui, căci nu am putea prevedea evenimentele viitoare şi modul în care să reacţionăm la ele pentru a supravieţui. Materialitatea şi spiritualitatea sunt două feţe ale aceleiaşi monezi. Noi, la bază, suntem spirite, dar, ca să putem evolua şi progresa, trebuie să ne încarnăm în stare fizică ca să putem avea şi dezvolta emoţii şi sentimente prin senzaţiile fizice. Există, desigur, şi alte posibilităţi de evoluţie a spiritului. Dar pentru o bună cunoaştere şi o bună evoluţie, ai nevoie să treci prin partea materială.

În general, evoluţia spirituală numai pe plan spiritual este mult mai uşoară, pentru că te conectezi şi poţi la un moment dat să ştii exact ce ştiu toate spiritele din acest univers. De aceea este uşor, dar nu ajută la progres. Noi putem percepe în orice moment ce simte oricare alt spirit din univers, dar limitându-ne la asta ar însemna că noi, spiritele, la nivel de univers, am stagna, nu am evolua. A trece prin forma materială este un mecanism prin care un spirit adăugă lucruri noi şi sentimente, emoţii noi şi ajută la evoluţia spirituală la nivel general. Îţi imaginezi că. dacă spiritele trec prin diverse forme materiale, emoţiile lor sunt îmbogăţite, volumul de cunoştinţe pe care le au sunt îmbogăţite şi atunci putem să evoluăm. Dacă nu, cunoştinţele pe care le au spiritele ar rămâne limitate la acest moment.

Deci tu spui, Tic, ca să înţeleg bine, că în formă de spirit nu poţi să evoluezi, trebuie neapărat să te încarnezi într-o formă materială?

Şi Tic spune: Aproape corect. Şi aproape corect este şi faptul că poţi să te încarnezi nu numai în formă materială, ci poţi să te reîncarnezi şi în formă spirituală, nu neapărat materială. Dar de bază, pentru a avea o schimbare importantă şi perceptibilă, trebuie să te încarnezi în formă materială, care nu este uşoară, este dificil de suportat, este greu de realizat şi nu întotdeauna dă rezultatele pe care le-ai avut atunci când te-ai reîncarnat între ele (în forme nemateriale – n.n.).

Bine, Tic, nu ştiu cât de clară a fost citirea asta, dar hai să trecem la celelalte întrebări.

< Sus >