<  Înapoi la Pagina Marius Ghidel


Înţelepciunea divină a misticului Marius Ghidel (10)

Marius Ghidel, mistic

Alte citate de Marius Ghidel  (preluate din contul oficial de Facebook al autorului) (14... 26-12-2019)

 

14-12-2019

ORICE PATIMA ESTE IN FUNDAL ACEEASI PATIMA

Intrebare: Oare nu ar fi bine sa faceti diferenta cand vorbiti de placeri... pentru ca exista si placeri divine si binecuvantate...? Vorbind de placeri la modul general... multi se pot sminti si purced la o autoflagelare si la o mortificare care numai divine nu sunt...

Raspuns: Este vorba de dorinta de mai mult, dar asa a fost sa fie, am spus mai pe scurt. Oricum, placerile tot ne iau din energie, pentru ca noi ne bucuram nu de placerea care ne-o da ceva din afara, ci de energia din noi. Mărul, spre exemplu, ESTE DOAR OCAZIA CARE SCOATE DIN NOI ENERGIA. DE FAPT NE BUCURAM DE ENERGIA DIN NOI, DAR O IROSIM. De aceea trebuie sa facem economie de energie, adica sa ne abtinem cat putem.

Apoi trebuie sa ne infranam cat mai mult si sa daruim, ca numai astfel ne incarcam cu energie vitala. Deci trebuie sa dam mai mult decat luam, CA SA AVEM DIN CE PIERDE, pentru ca ORICUM AR FI PLACERILE, ELE NE IAU DIN VIATA. Noi murim pentru ca ne consumam energia vitala. Venim cu o cantitate de viata fixa, spre exemplu 140 de ani, si taiem felii din ea. Orice placere iroseste energia vitala. Deci gena vietii este gena mortii. Ne facem placeri, dar trebuie mai mult sa dam decat luam, ca sa avem de unde pierde, ca daca nu facem asa si luam mai mult, atunci pierderea este asa de mare, incat trecem usor de linia rosie subtire care este la mijlocul pieptului si, atunci, sufletul comanda moartea pe loc, astfel încât si o simpla prajitura ne poate omorî imediat.

Deci ne putem face placeri, dar CU MASURA SI DOAR UNEORI, SAU CATEODATA, SAU CAND NE AMINTIM. Nu tot timpul. Este ca si cand am porni la drum cu rezervorul plin, dar mergem continuu si se consuma benzina. Si apoi brusc, se opreste masina.

Intrebare: Cu stima si respect lamuriti-ma.... in cazul depresivului cronic... care nu mai are nici o placere... nu se mai poate bucura de nimic... cum stau lucrurile, pentru ca din exterior ar parea candidatul ideal la dumnezeire...

Raspuns: DEPRESIVUL ARE LEGATURA CU CERUL TAIATA. El a luat mai mult decat a dat si nu mai are energia vietii. Trebuie sa faca invers.

Intrebare: eu credeam ca dimpotriva... a dat, a dat... s-a sacrificat pana la epuizare... cei care iau mai mult sunt maniacii... narcisistii... pe cand depresivii sunt cei de la care s-a luat in flux continuu.

Raspuns: Nu, a luat prea mult, si nu mai are energie, ca atunci cand luam mai mult decat ne trebuie pierdem viata. Si nu o putem pune la loc decat prin daruire de sine gratuita si prin infranare. ORICE ACTIVITATE - CARE NU ESTE RASPLATITA - NE INCARCA SUFLETUL CU ENERGIE VITALA. CU CAT SACRIFICIUL NOSTRU PENTRU CEILALTI ESTE MAI MARE, CU ATAT MAI MULTA VIATA, BUCURII, SANATATE SI VIITOR PRIMIM. Ce alegem?

Cand dai prea putin, nu mai primesti energie si atunci te stingi ca o lumanare. Cand noi luam mai multe satisfactii decat avem nevoie este ca si cand NU AM MAI VREA SA TRAIM. Depresia inseamna ca ne-am facut prea mult voia noastra si ne-am supus prea putin celorlati, care sunt Dumnezeu cu masca. Depresia, dar nu numai, ci și ORICE BOALA SAU NECAZ INSEAMNA CA PUNEM LUMEA SI FERICIRILE EI PE PRIMUL PLAN, SI ASA PIERDEM MAI MULTA ENERGIE DECAT PUNEM LA LOC PRIN JERTFA DE SINE. Vindecarea inseamna operatia inversa, mai mult sa dam decat sa luam. Pana cand? Pana ce Iubirea si daruirea devin natura noastra. Atunci nu ne va mai deranja nimic. Dar pana atunci ne va deranja totul.

Intrebare: Desi sunt si aici exceptii... cum ar fi trecerea unei femei printr un abuz sexual de proportii... ca exemplu.... depresia dupa un asa soc va fi ca o umbra pentru restul vietii... aici nu se mai pune problema ca mai sus

Raspuns: Trecem prin viata prin tot ce a venit din noi. Ni se intampla lucruri neplăcute ca sa scoată din noi patimile care s-au inradacinat in noi... Este greu de acceptat ca nu exteriorul este de vina! Asa cum sunt necazurile si bolile - suntem opriti de a mai gresi si indreptati spre respectarea Poruncilor divine. Dar, o suferinta acum ne poate salva de o durere mai mare, mai tarziu, greu de acceptat. Sufletul va fi curatat oricum. Daca noi respectam Poruncile divine, si mai ales sa nu punem nimic din lumea aceasta pe primul plan, nu e nevoie sa fim scazuti cu forta deloc. Egoul atrage adversarul. Noi gresim in modul acesta: ne exprimam egoul - sa zicem la serviciu, si ne confruntam cu necazuri acasa. Si zicem: ce legatura au?

ORICE PATIMA ESTE IN FUNDAL ACEEASI PATIMA. Si noi nu ne dam seama CA GRESIND INTR-O PARTE, PUTEM SA SUFERIM IN ORICE PARTE. Si invers: orice gand sau actiune de sustinere a vietii, facuta sa zicem pe strada, poate sa insemne o reactie binefacatoare din partea vietii, INTOTDEAUNA MAI MARE DECAT ACTIUNEA NOASTRA. De aceea, tot ce gandim, spunem sau facem CONTEAZA, SI NE DETERMINA VIITORUL, SANATATEA SI FERICIREA. TOTUL CONTEAZA. Fiecare gest, fiecare cuvant sau comportament, pentru ca El se uita la fiecare din noi, TOT TIMPUL.

Nu doarme niciodata si stie totul. El ne cunoaste prin fiinta divina care suntem. Unde sa fugi de El? Tot ce vine din fata, vine de la EL prin oameni si ne ajuta sa ajungem la Iubirea orice ar fi, indiferent cum este, boli, durere, injosire, nedreptate. dar daca in noi ar fi Iubirea orice ar fi, si orice vine din fata, atunci numai asa ar veni. Vine intotdeauna ceea ce suntem in ascuns. Si mereu ne zice: TE VAD, TE VAD! Întelegând ca toate vin din noi si El ni le intoarce in oglinda ne face sa vedem/observam ce este in noi de oamenii ne fac lucruri rele. Este ceva acolo, poate nu din viata aceasta, poate de la cei apropiati. De exemplu: bunica a respins o dragoste a unui barbat, si-a batut joc de el si l-a facut nefericit. A ucis iubirea. Atunci, toti dupa ea vor avea probleme cu dragostea, de orice fel. Cand noi nu vom mai gasi vinovati in afara, atunci va incepe insanatosirea inimii noastre. Daca nu, vom ramâne in acelasi loc, cu aceleasi lectii. Noi alegem.

Intrebare: legea pare ca nu iarta nimic... desi e cam nedrept ca neiubirea bunicii s-o suporte nepotii...

Răspuns: Conceptele psihologiei sunt doar DEOCAMDATA. Au o viata foarte scurta, ca toate conceptele, asa cum sunt teoriile despre lumina: este corpuscul, unda, cuanta. Ele sunt valabile numai in cadrul PREMIZELOR, limitelor de PRESUPUNERE. In afara lor nu mai sunt valabile. Stiinta va fi vesnic partiala. Este ca si cand ti-ai schimba mereu ochelarii. Privind prin diferiti ochelari, vezi lumea diferit. Si nu putem sa fim absolut siguri de nimic. Cand gandim cu conceptele ei, ne indepartam de adevar, pentru ca totul deriva logic - una din alta continuu-, pornind de la Axiome. TOATE SUNT AXIOME. PRESUPUNERI. Si asa creeaza la infinit teorii, cum este geometria neuclidiana, cu care apoi oamenii de stiinta se vor grozavi, ca sa se diferentieze in lumea lor. Este doar o problema economica de grup. In domeniul acesta, al cunoasterii divine, nu putem ajunge la Adevar decat atunci cand lasam toate conceptele balta, cand mintea cade, atunci cunosti fata catre fata, direct, si este total altceva. Nu seamana cu niciun concept, pentru ca noi ne vedem aici limitati, iar dicolo de fluviul de ganduri suntem doar un punct stralucitor de extaz intr-o supa de fericire care suntem tot noi.

Nu ne putem inchipui asta, pentru ca mintea noastra lucreaza serial, si este absolut limitata, toate gandurile stau la coada, pe cand in fizica cerului lucrurile pot fi deodata in mai multe locuri si lua mai multe forme. Acolo ce este un punct, este de fapt spatiu nemargnit de fericire. Deci ce este mic, este de fapt mare si infinit. Stiinta elaboreaza terorii pornind de la presupuneri pe care apoi vin altii si le neaga. Atunci, nu inteleg, de ce suntem ATAT DE SIGURI CU CE GANDIM ACUM, CU STIINTA NOASTRA, daca totul este relativ si absolut axiomatic? NIMIC NU ESTE SIGUR.

Nici macar calculul unei constructii nu stim daca este bun! NU STIM, DE FAPT, NIMIC! Sa ne recunoastem limitele. NU STIM STIINTIFIC DE FAPT NIMIC CERT. Mecanica Clasica Newtoniana, porneste de la presupuneri si chiar Newton in cartea sa Principia Matematica a aratat ca atunci cand a recitit demonstratiile nu a inteles nimic. Si atunci, si-a dat seama ca fara Dumnezeu nu putea sa scrie singur nimic. Si I-a multumit! Dar acestea sunt limitele lumii noastre. Daca vrem sa cunoastem Cerul, nu se poate decat cu un comportament smerit, si POATE VOM INTREZARI ADEVARUL. Dar cei care au avut moarte clinica sau experiente dincolo de moarte, pot aduce o marturie. Si sunt milioane in toata lumea, in fiecare an.

Multumim dnei Elena Ivan.

 

14-12-2019

Dumnezeu este NU LUMEA, NU EU PE PRIMUL PLAN, NU ADEVARUL MEU, NU BINELE SI LINISTEA MEA, NU DREPTATEA MEA

Intrebare: O curiozitate, cand aveti timp... cum priveste biserica sau mai exact preotii expunerile dvs... sunt foarte curioasa cum se impaca traditia - care nu concepe drum spre mantuire fara tainele sfinte - cu experienta directa si nemijlocita.

Raspuns: Am avut experiente dincolo de moarte de cand eram mic. Nici nu stiam cum Il cheama pe Dumnezeu. Ii spuneam: Tu Fiiință. Pentru ca mi-L aminteam din lumea de dincolo. Imi aminteam drumul spre viata din totdeauna. Traitorul, cel care a trecut prin aceste lucruri, aduce marturii utile. Unii preoti gandesc la fel.

PRINCIPALUL ESTE SA ATINGEM O INIMA SMERITA, CA APOI TOATE MINUNILE VIN SPRE NOI. Avem credinta NUMAI CAND NE LASAM PE NOI in mana Domnului in mod desavarsit si, atunci cand facem asta in toate momentele vietii, noi devenim Iubirea, adica fiinta divina care suntem, si astfel NUMAI ATUNCI IZBUCNESTE ADEVARATA RUGACIUNE care vine din simtire, dintr-o adanca recunostiinta, ca iti vine tot timpul sa te inclini in fata Lui peste tot.

Din smerenie izbucneste adevarata rugaciune. Intai atingi smerenia, si apoi rugaciunea ta va fi ascultata. Dar cand o atingi, nu mai ceri nimic pentru tine, pentru ca smerenia inseamna PIERDEREA EULUI, adica a interesului personal de mai mult si mai bine pentru tine. SI NU MAI VREI NIMIC MAI MULT PENTRU TINE decat ai.

Ce iti da Domnul iti este indeajuns. Are El grija de toate. Si dispare Frica. EL ESTE SMERENIA SI DARUIREA SAU IUBIREA TA. Il simti, Il stii, si ai cea mai mare siguranta ca totul va fi bine. Cand esti smerenia toata, atunci credinta ta este maxima.

Si nu tu nu mai ai nicio grija. De fapt, atunci ai devenit NOI, si ti-ai pierdut indentitatea de sine. Domnul are grija de toate si ce griji sa-ti mai faci? Si Il vezi in toate cate vin spre tine. Atunci, oriunde te afli, ai constiinta ca esti in fata Lui, si ca te priveste de peste tot. Si oriunde te-ai afla, esti cu El si El cu tine. EL ESTE CHIAR SACRIFICIUL TAU DE SINE, LAPADAREA TA DE SINE. Si atunci intrarea in biserica Domnului are aceeasi maretie ca orice pas al tau prin viata.

Sa Il simti peste tot iti da o stare de profunda inclinare in fata a toate, si de recunostiinta, de respect fata de toate, oameni, natura, tot. Dumnezeu este in tine. Si noi trebuie sa ajungem sa descoperim fiinta sublima comuna care suntem. Atunci toate problemele noastre IREZOLVABILE vor dispare ca un fum.

Cred ca ar trebui sa se ocupe mai mult de problemele oamenilor, si sa porneasca explicatiile dinspre viata de zi cu zi spre Intelesurile religioase. Deci invers. Adica explicatiile sa fie in raport cu divinul, pentru ca explicatiile liniare, care sunt derivate una din alta si pornesc de la presupozitii, duc aiurea si PENTRU CA NU REPREZINTA O RAPORTARE LA DUMNEZEU, nu vedem ca de fapt TOATE PROBLEMELE NOASTRE SUNT O PIERDERE A LEGATURII CU IZVORUL VIETII, adica lipsa de energie subtila care ne tine in viata.
Singura problema care duce la pierderi masive de energie vitala vine din faptul ca PUNEM LUMEA MAI PRESUS DE DUMNEZEU, CARE INSEAMNA MAI PUTIN LUMESC SI UMAN.

Dumnezeu este NU LUMEA, NU EU PE PRIMUL PLAN, NU ADEVARUL MEU, NU BINELE SI LINISTEA MEA, NU DREPTATEA MEA.

Noi numai cand ne desprindem de ce pretuim mai mult, atunci deschidem Poarta Cerului si primim viata, sanatate, fericire si viitor.

Multumim dnei Elena Ivan.

 

Elena Teresa
am tot cautat sa va scriu in privat, pentru ca doream sa scriu intrebarea personală, dar vad ca nu exista optiunea. Îndrăznesc cu greu sa intreb aici, deoarece ma bucur foarte mult ca aveti disponibilitatea sa ne răspundeți. Eu am cheltuit multi bani mergând la psihologi, multi bani la biserici, etc. De mic copil am fost extrem de timidă. Nu puteam iesi sa zic o lecție, cu colegii eram retrasă, mereu am avut ritmul meu. În adolescență am aflat la un sfânt, intr-o carte, ca defapt timiditatea asta este o inselare, defapt, este dracul mândriei si intr-adevar m-am simțit. De acea am simtit nevoia sa va intreb si despre "prezenta". Toata viata am făcut lucruri si cumva mi s-au sters din memorie. De exemplu,am facut scoala, liceul, începutul facultății in strainatate.. dar la putin timp am uitat absolut tot. Mă preocupă. Am uitat toată teoria. Eu ma gandesc ca are legatura cu PREZENTUL. Tot ce am făcut în viața parca mi s-a sters cu un burete din memorie. Iar in suflet simt un gol... orice as face e ca si cum as fi de lemn,de aceea am umblat mult sa caut răspuns unde s-a produs "desprinderea"... cu ce am gresit si ce trebuie sa repar. De multe ori sunt umilită sau chiar din contra, sunt situatii de care ar trebui să mă bucur si raman cumva "neutră ". Parca nu pot sa simt. Trec zilele, anii, si nu ma atrage nimic, nu mai am dorințe. Incerc mult sa ma rog, petrec multe ore, dar rămâne la nivel oral. Eu cred ca am rupt legătură cu Dumnezeu si ma doare. Nu stiu cum s-o restabilesc. Vreau sa învăț sa traiesc pocainta si sa repar tot ce am gresit. Multumesc de intelegere.
niciodata de mică nu m-am putut accepta. Ulterior am aflat ca mama a dorit să mă avorteze si a oprit-o un preot. Nu stiu daca acest lucru m-a afectat, dar am suferit mult fiind închisă si timidă. Eram tinta de răutate si de ras a colegilor. Acum asta nu ma mai influențează. Singurul lucru care ma preocupa este sa lucrez la mântuirea mea si sa nu irosesc această viață. Domnul să vă binecuvinteze pentru tot ce ne transmiteți.
Marius Ghidel  
Impresionanta viata ta! Cred ca totul a pornit de la mama care a vrut sa faca avort, asta inseamna respingerea Iubirii, a bucuriei vietii si a oamenilor. Si s-a transmis si la tine aceasta respingere si distantare. La tine este invers decat la majoritatea oamenilor care sunt atasati de viata: trebuie sa mergi spre viata cu totul, ca cu spatele la ea deja mergi. Este total pe dos decat la toata lumea. Pentru tine a fi cu Dumnezeu nu inseamna desprindere, ca sa linistesti pofta de viata, ci ai nevoie invers, de Apropiere de viata, ai nevoie de RELATIONARE INTENSA cu oamenii, ca iti moare sufletul. Iti trebuie o meserie de foc continuu, sa ai oamenii tot timpul in fata ta si sa dai, sa primesti, continuu. Ca sa se activeze sufletul, ca altfel zbori. Esti destrupata. AI NEVOIE DE VIVACITATE de relationare continua cu oamenii, ai nevoie de probleme de rezolvat ca sa uiti de eu. Este intr- adevar o alta forma de intarire a egoului. Ai nevoie de verificari in relatia cu oamenii ca sa obtii, INCREDEREA IN PUTERILE TALE. Ai nevoie de confruntari, de concurs. O meserie cum ar fi vanzator la un fast food ar fi f buna, sau sal ucrezi intr-un restaurant, sau orice altceva care insemna relationare intensa cu oamenii, sa nu ai timp sa te gandesti la tine. Ai nevoie sa vezi oamenii in ochi, de contact vizual, sa dai energie si sa primesti energie, ca sa se activeze sufletul. Ai nevoie si de o munca de voluntariat in care intri mult in contact cu oamenii sau faci ceva util pentru ei. Ca sa ai satsifactii si buciria lucrului daruit, ca ai facut un bine mare. Ai nevoie de un sport de echipa, in care sa realizezi schimburi si intr-ajutorare. Acum nu ai nevoie de un mediu monastic ca te stingi ca o lumanare. Ai nevoie de excursii cu tinerii de varsta ta, ca sa relationezi si sa te cunosti pe tine. Ai nevoie de veselie si bucuria vietii. Ai nevoie sa strigi de bucurie, sa dansezi in fata oamenilor fara sa-ti fie rusine. Mergi la dans, sau sa inveti sa joci teatru de amatori, sau sa canti. Trebuie sa-ti invingi fricile. Si sa te descoperi pe tine, asa cum esti in adevar. Noi suntem fiinte divine, si nu stim decat sa daruim si sa iubim la infinit. Suntem pline de bucurie tot timpul. Ai nevoie imens de mult de daruire, grija, atentie, calitati care le ai. Daruind primesti. Ai nevoie sa si primesti. Numai relationarea cu oamenii si viata iti poate activa sufletul. Poti avea un caine de companie. Orice metoda care te scoate din tine, si te reda vietii este buna. Si care inlatura timiditatea. Sa mergi la o scoala de dans este util sau neaparat intr-o scoala de teatru de amatori, ca acolo iesi din tine. Mergi intr-un club cu tineri in care sa impartasiti idei. Iesi din tine! Si ai sa vezi cu fiecare zi in care vei face asta, te vei simti si mai bine, si vei descoperi ca de fapt esti puternica si bucuroasa de viata, si ca sta este natura ta dintotdeauna, dar nu ai lasat-o sa se exprime. Ai incerdere, vei reusi! Te astepata viata cu minunile ei. Ponderare ai deja, acum mergi spre viata!

< sus >

 

15-12-2019

TAINELE - LIPSA A CEEA CE PRETUIM NOI MAI MULT DIN LUME ESTE PREZENTA LUI DUMNEZEU. Dar cine Il vrea?

Intrebare: intrebarea este buna, dar totusi, cum e cu Sfintele Taine? Cred ca nu am inteles din raspuns, iertati-ma! Este posibila mantuirea si fara...?

Raspuns: Fiecare om, din fiecare religie fundamentala, se mantuieste prin Jertfa de sine. Toate religiile mari au sacrificiul de sine la baza. Fiecare religie are tainele sale, DAR FARA LEPADAREA DE SINE NU SE INTRA IN IMPARATIA DOMNULUI!

INTAI, SA AVEM INIMA INFRANTA SI CURATA. Apoi tainele vor fi importante pentru noi si rugaciunea va fi ascultata. PREOCUPARILE EGOISTE BLOCHEAZA LEGATURA CU DUMNEZEU.

Si sa fim atenti cum ne prezentam in fata Lui, ca NU NE VA PRIMI DACA PUNEM ORICE DIN LUMEA ACEASTA PE PRIMUL PLAN. Si atunci, vom cadea si mai mult, ca energia sfanta loveste egoul si acesta va deveni si mai mare. Si asa apare o furie si o manie, o ura ascunsa pe oricine vrea sa te opreasca sa-ti mai faci placerile. Si neputinta noastra va creste.

DACA NOI PUNEM LUMEA SI UMANUL PE PRIMUL PLAN, ATUNCI DUMNEZEU NU ESTE PE NICIUN PLAN. Intai sa incercam sa fim cum trebuie, si apoi tainele vor fi active.

Cand mergem in fata lor, trebuie sa fim fara critici, acuzatii si reprosuri si NU TREBUIE CA LUMESCUL SI UMANUL SA FIE MAI PRESUS DE TOATE IN NICIUN CHIP. Daca in viata de zi cu zi punem aspectul sau infatisarea sau orice din lumea aceasta mai presus de toate, tainele - fara efortul nostru propriu de corectare - nu vor putea opri comportamentul nostru gresit si VOM CONTINUA SA CADEM, egoul nostru poate devini mai puternic. In biserica sau la rugaciune, trebuie sa fim curati, fara pata. Adica tot timpul pana atunci, ne straduim SA NU GRESIM fata de Poruncile divine, si in primul rand: SA NU PUNEM NIMIC PE PRIMUL PLAN DIN LUMEA ACEASTA. Ca altfel, in loc sa ne inaltam, cadem.

Dar, daca totusi in afara bisericii sau pana la rugaciune PUNEM ORICE DIN LUMEA ASTA MAI PRESUS DECAT LIPSA LOR, atunci in fata tainelor sau a rugaciunii, NOI CADEM. Energia inalta care este chemata atunci, va lovi egoul nostru si acesta va fi SI MAI APRIG, va lupta cu si mai multa indarjire si se va apara, pentru ca eul il legam de corp, SI A LASA CEEA CE NOI PRETUIM MAI MULT ESTE PENTRU NOI ECHIVALENT CU MOARTEA CORPULUI - egoul zicem ca este viata noastra, si a renunta la tot ce consideram important din lume, este echivalent cu moartea. Si de aceea rezistam sau ne luptam pe subtil. De aceea, am ajuns la un fel de minciuna, o inselare, o fatarnicie: mergem la biserica, ne rugam, dar cand iesim o luam de la capat ma abitir si punem IARASI ORICE DIN LUMEA ACEASTA MAI PRESUS DECAT LIPSA LOR CARE ESTE PREZENTA LUI DUMNEZEU.

LIPSA A CEEA CE PRETUIM NOI MAI MULT DIN LUME, ESTE PREZENTA LUI DUMNEZEU. Dar cine Il vrea? Oamenii vor lumea si fericirile simturilor si nu au nicio treaba cu Domnul. Nicio treaba. Si de aceea nu se schimba nimic in viata lor. Ei vor sa castige cat mai mult, sa aiba, sa se bucure cu simturile pentru ca idenfica viata cu egoul, cu eu mai presus de toate. Dar numai daca mergi pana acolo cand si viata ti-o dai pentru El, numai atunci primesti viata vesnica. Oamenii pot arata frumosi in afara cand te uiti la ei, dar sufletul lor poate sa fie mort.

Aceasta este gresela fundamentala. MERGI SI LEAPADA-TE DE TINE, DE TOT CE PRETUIESTI TU MAI MULT, SI ATUNCI DOMNUL IMEDIAT VA FI CU TINE, si cand te vei prezenta in fata rugaciunii, ea te va inalta, si nu vei cere nimic pentru tine, pentru ca TU NU MAI ESTI ATUNCI AL TAU, iar tainele te vor inalta. Altfel, egoul se va intari Si VEI COTINUA SA PUI LUMEA PE PRIMUL PLAN, chiar daca vei termina rugaciunea sau vei iesi din biserica.

NUMAI CAND NU VEI MAI PUNE NIMIC DIN LUMEA ACEASTA MAI PRESUS DE TOATE, ATUNCI VA INCEPE VINDECAREA VIETII TALE. De ce nu ai vrea asta mereu? Altfel este fatarnicie si nu se schimba nimic in viata noastra. Este ca o inselare a Domnului, vrei sa-L minti. Pana nu te lepezi de eu si numai eu, in toate formele lui, si voia ta, nu vei simti folosul Sf Taine.

De aceea, nicio rugaciune in care cerem ceva pentru eu, nu este ascultata, ca Domnul nu vrea sa ne amplifice necazurile. Si asa o facem singuri. Adevarata rugaciune este doar de Multumire, Recunostiinta si Slava adusa lui Dumnezeu pentru toate. Cand nu ceri nimic pentru eu, ci doar pentru suflet, pentru vindecarea si mantuirea acestuia, dar oricum te micsoreaza. Pentru ca boala si necazurile tocmai pentru asta ne sunt date, ca sa ne scada orgoliul si sa ne salveze sufletul, si mecanismul este automat, nu scapa nimeni. Si tot se face voia Domnului. Cum sa cerem sa ni se ridice necazurile si suferintele cand ele ne sunt date tocmai ca sa ne curete sufletul, ca altfel singuri si benevol nu vrem? In Poruncile Domnului sunt date Principiile sfinte care sunt puse in fibra vietii, si nu ai unde sa fugi de El. Sunt INEXORABILE, de NEOPRIT. Ca sa ne fie bine in viata, noi trebuie doar sa le respectam si atat. Si nu este greu.

Fixarea doar pe ritual, doar pe participarea in Biserica la Sf. Taine sau Sf. Liturghie, este o continua AMANARE A SCHIMBARII NOASTRE. Mereu si mereu ramanem in acelasi loc. Este ca si cand nu am vrea sa ne schimbam, si un semn ca NU IL ASCULTAM PE DUMNEZEU. Merg in fata tainelor sau ma rog, si eu sunt la fel, pun orice din lumea exterioara pe primul plan, IN CONTINUARE. Este o mare RESPOSABILITATE CAND MERGEM IN FATA DOMNULUI! Daca mereu punem fericirile lumii mai presus de toate, este o desconsiderare a toate cele sfinte. Cand ies din biserica si o iau de la capat, este o ofensa adusa Creatorului nostru.

ESTE O BUCURIE PENTRU SUFLET, SA RENUNTAM LA TOT CEEA CE EUL NOSTRU APRECIAZA DIN LUMEA ACEASTA SI PUNE PE PRIMUL PLAN. Nu este asa?

Deci, INTAI SA FIM CUM TREBUIE, SI APOI TAINELE VOR FI ACTIVE SI RUGACIUNEA ASCULTATA. ADEVERATA RUGACIUNE ESTE LEPADAREA DE SINE. Rostul ritualului este sa creasca apropierea de Dumnezeu. Dar asta se intampla NUMAI PENTRU CEL SMERIT. Depinde cum ne ducem la biserica. Pentru cel orgolios si egoist, sau trufas si mandru in viata de zi cu zi, tainele sau ritualul religios, ii amplifica egoul si il darama. Si asa ramane in acelasi loc, niciun progres. Ce folos?

Pentru ca starea lui interioara se opune mesajului de curatare a sufletului, si egoul lui se opune. Opozitia lui este inregistrata, cum a venit in fata tainelor, si aceasta stare interioara a lui de lipsa de smerenie si respect fata de Dumnezeu, taie lagatura cu divinul, pe loc. Si cum sa te duci la Domnul daca pui orice din lumea aceasta pe primul plan si nu pe Dumnezeu? Tainele au rolul sa amplifice legatura cu Dumnezeu, dar asta se intampla numai la OMUL INFRANT CU INIMA.

Deci intai sa fim noi cum trebuie, si atunci tainele si rugaciunea vor creste legatura noastra cu El. Nu este indeajuns sa mergem la biserica, trebuie si sa ne schimbam pe noi.

Fa un legamant cu Domnul si apoi scoate tot ce pretuiesti tu mai mult din lumea aceasta, in mod repetat. Si atunci va incepe schimbarea. Fiecare renuntare la ce pui tu mai presus decat orice, este cate un pas mai aproape de Dumnezeu. NIMIC NU NE IMPIEDICA CA PANA MERGEM IN FATA SFINTELOR TAINE SAU NE RUGAM SA ALEGEM LIPSA A TOT CE PRETUIM NOI MAI MULT DIN LUMEA ACEASTA. Altfel este fatarnicie.

Intrebare: dar ce se întâmplă când in momentul in care nouă ne sunt administrate aceste Taine (de ex, ne împărtășim cu Trupul si Sângele Mântuitorului-ortodoxie- dar nu putem să ne folosim de aceste Taine? ma tot frământ de cateva zile sa va scriu si mă bucur ca au fost alte persoane care in timp ce ma gândeam cum sa formulez au scris dânșii înaintea mea despre sf.Taine, despre rugăciune. Imi doresc tare mult sa pot crede in efectul lor sfințitor, "terapeutic", dar nu inteleg unde s-a produs ruptura ca simt ca deși incerc sa înaintez si respect Tainele Bisericii tot mai mult m-am îndepărtat de Dumnezeu.

Raspuns: FACETI EFORT SA FITI ASA CUM ATI DORI SA FITI. Cu cat va veti apropria de acest ideal, cu atat Tainele va vor ajuta mai mult. Dar Dumnezeu va vedea ca faceti acest efort individual de sfintire a sufletului. Dar stiti unde se cade? CAND NE DUCEM SPRE BISERICA DAR NOI PUNEM ORICE DIN LUMEA ACEASTA PE PRIMUL PLAN. Nu se poate asta. Este ca si cand v-ati IMPOTRIVI DOMNULUI.

Cautati in viata de zi cu zi, nici macar sa nu va mai ganditi la a avea, la a ajunge, la a castiga, sa nu aveti asteptari, si mereu sa permiteti vietii sa fie. Adica sa nu existe dorinta de posesie, mai mult sa lasati de la dvs, si sa nu vreti mai mult. Eul, adica interesul personal mai presus de toate, taie legatura cu divinul imediat, iar participarea la ritualul religios cu mandrie sau chiar orgoliu nu vă va aduce nici un folos.

Intrebare: cel mai tare ma doare ca nu pot gasi portița care sa ma duca la legatura cu divinul, cu divinitatea, cu Dumnezeu. Mă silesc sa ma rog, sa meditez, sa Il caut si fara rezultat.

Raspuns: PREDATI-VA LUI SI IL VETI AFLA PESTE TOT! Intrati in viata cu totul, relationati cu oamenii, bucurati-va de toate, dar nu aveti asteptari si dorinte, doar eliberati, dati voie, faceti loc, si sa nu vreti ceva numai pentru dvs. DORITI SA-I FACETI PE CEILALTI FERICITI SI FERICIREA LOR VA FI FERICIREA DUMNEAVOASTRA! Mergeti spre viata dar nu o doriti intens, ca o pierdeti! Cine va cauta viata, o va pierde, dar cine o va LASA pentru Mine, o va castiga, spunea Domnul Iisus!

Multumim dnei Dani Daniela si Elena Tereza

 

Elena Teresa
Atunci nici macar rugăciunea pentru schimbare nu este de folos? Pentru că de multe ori ma rog Domnului ca sa ma schimbe și să mă ajute sa ma schimb, sa învăț sa ma infranez si sa ma jertfesc. Stiu ca este vorba tot despre mine, despre eu... dar e pentru a putea termina cu mine si a mă orienta spre ceilalți, spre El. De multe ori ma gandesc ca oare a ne ruga/medita nu este tot un act egoist? Chiar dacă o facem pentru altii, tot noi suntem cei care cerem. Vrem ca tot prin puterile noastre sa se schimbe ceva. Cred ca pana nu încheiem conturile cu noi, oricât am vrea să ne jertfim pentru aproapele este greu, pentru ca la fiecare pas se activează ceva in noi care sa ne zgaltaie. Imi place tare mult cum gândiți.Imi este greu pentru ca nu stiu cum sa ma raportez la divinitate. La început am fost reticienta sa va citesc, deoarece am crezut ca loviți in Sfintele Taine, în Biserică ca si madular a lui Hristos, nu neaparat ca si instituție. Pe noi, cei care suntem ortodocși, cred ca ne-ar ajuta sa citim despre mijlocirea sfinților, a Maicii Domnului, a Mântuitorului. Abia astept sa reusesc sa fac rost de cărțile dvs. Vă doresc multă sănătate și putere ca să puteti ajuta oamenii incontinuare. Vă sunt recunoscătoare pentru raspunsurile pe care mi le-ati dăruit.
Marius Ghidel
Oricum ne scade prin fortele cerului. Mecansimul este automat. Sa cerem sa ne ridice caznele e abusurd, pentru ca ni le-a dat ca sa ne curete sufletul, deci ne trebuie. In lumea de dincolo sufletul trebuie sa mearga cat mai curat, ADICA FARA ATASAMENTE DE LUMEA ACEASTA, si pentru asta ni le va lua pe toate. Asa cum fiecare stie ca nu pleaca cu nimic dincolo. Cartile sunt experiente dincolo de moarte, dar pentru cineva care nu a trecut prin asa ceva pot sa fie greu de inteles. La Cuibul Intrebarilor aici pe site, am raspuns lui Ionut Claudiu la o intrebare care poate va interseaza.
Cristian Sofrone Este foarte greu sa renunțăm la placerele lumești există viață perfectă?
Marius Ghidel e vorba de mai mult. Sa fim atenti sa nu vrem mai mult. Iar placerile, cateodata, uneori, sau cand va amintiti. Abia sa va mai amititi cand a fost ultima oara. Daca sunt frecvente, devin patima si coboara in adancul sufletului si se transforma in necazuri si boli, si apoi ne plangem DEGEABA. Oricum Placerile ne iau din energia vitala, si daca ne imping dincolo de linisa rosie subtire, atunci porneste prapadul. Iar mecanismle de curatare a sufletului nostru sunt automate. Nu scapa nimeni, dupa cum vede si simte fiecare cu orice abuz. DE ce? Pentru ca sufletul este pe primul plan. PENTRU EL SE FAC TOATE!
Cristian Sofrone
Am facute multe păcate si m a afaectat acum incerc sa învăț din ele si sa cred Dumnezeu si numai multe plăceri si sa nu fiu orgolios.Daca mama ma înjură si vorbeste urât cu mine inseaman ca am orgoliu?
Marius Ghidel
Da, dar va si impinge spre independenta, curaj, indrazneala, libertate. Tot ce vine spre noi ne ajuta sa ne dezvoltam asa cum trebuie. Ne perfectioneaza. Va invata calitati importante, ca respectul, ingaduinta, intelegerea. Mai tarziu o sa-i multumiti. Intrebati-va ce va invata comportamentul mamei, si ce din dvs vindeca. Ce calitati intareste la dvs? Si atunci o veti privi cu ingaduinta si intelegere. Oricum, prin oameni Domnul ne vindeca. Vedeti la ce va ajuta.

< sus >

 

16-12-2019

Camelia Diana
Ca sa ajunga omul la asa o mare performanta :trebuie sa moara lumii,sa aiba starea de nepatimire in orice situatie s-ar afla,adica sa se predea Sfantului Duh intru totul ,fiind constient de locul sau in lume(ca nu este Dumnezeu ,nici inger,nici zeu si nici macar semizeu,nici sfant sa nu se considere ,ci doar un om obisnuit ,dar fara rautate).

Marius Ghidel

Daca intelegem sa suntem o fiinta divina si aici pe pamant, in continuare. Dar ar trebui sa ne purtam ca o fiinta cereasca.

Camelia Diana
 
Ca om eu nu ma simt deloc o fiinta divina.Sunt atatea inconveniente la a ma simti macar un om bun.

Marius Ghidel
 
Bunatatea este o caracteristica a ingerilor.
Cata Iubire, atata Minune!

 

16-12-2019

ELIBERAREA este de Eu mai presus de toate. CÂND NU VREI SĂ AI DREPTATE, CÂND NU LUPŢI PENTRU ADEVĂRUL TĂU, CÂND NU VREI MAI MULT ŞI TE MULŢUMEŞTI CU CE AI, ATUNCI VEI AVEA TOT CE AI NEVOIE FĂRĂ MĂCAR SĂ TE STRĂDUIEŞTI.

Eliberarea este de credinţa că este ceva în neordine cu noi, cu oamenii, cu lumea. Nu este aşa. Totul este foarte potrivit în viaţă aşa cum este. Şi primim exact ce ne trebuie la acel moment. Totul este perfect. Dar când avem dorinţe, ne opunem vieţii, şi ea se va împotrivi cu forţa cu care noi dorim ceva mai mult decât ne trebuie.

Şi cu dureri, şi cu suferinţe, şi cu bucurii. E bine așa cum este. Pentru că toate vin din mâna Lui. Şi nu te poţi revolta pentru nimic. Noi nu știm că Domnul este viu şi continuu atent la noi, la fiecare din noi, zi şi noapte. Te vede mereu. Este şi o întrebare care se pune aici: dacă ai şti că El te priveşte continuu, ai mai face ceea ce faci acum?

Întâi pornesc din noi condamnările, iar apoi El ni le întoarce amplificat prin oameni, ca să vedem cum suntem noi în ascuns. Ca să fii lovit din fata, trebuie ca tu să ataci întâi şi în tine să fie arme. Dacă laşi armele jos, nu te mai ataca nimeni. NU E NEVOIE SĂ INSIŞTI, NU E NEVOIE SĂ AI DREPTATE, NU ESTE NEVOIE SĂ CÂŞTIGI SAU SĂ ÎNVINGI, SAU SĂ AI MAI MULT DECÂT AI NEVOIE. La ce folos? Că ţi le va lua, şi apoi pierzi şi ceea ce ai.

Dă-i celuilalt întotdeauna dreptate, chiar dacă nu are, şi conflictul se opreşte pe loc. Nu te apăra şi nu lupta pentru tine. Dumnezeu nu este în mai mult, ci în mai puţin, în vale, acolo unde se strâng apele. Dacă nu ai mult, nu ai ce să pierzi sau să ți se ia, sau să plece de la tine. Nu ai nevoie să lupţi sau să te aperi, ci MEREU ŞI MEREU SĂ DAI VOIE, SĂ ELIBEREZI, SĂ FACI LOC, SĂ PERMIŢI LUCRURILOR SĂ FIE AŞA CUM VOR ELE, şi celuilalt chiar să şi moară dacă asta vrea. Nu împinge râul, el curge singur!

Când laşi armele jos, vine Miracolul, aşa de firesc şi de simplu. Şi atunci, totul se schimbă ca prin farmec. Nu e nevoie să critici sau să judeci, pentru că dacă dai în celălalt, dai în tine, căci în fundal suntem o fiinţă comună. Totul vine în oglinda înapoi şi apoi te loveşte când îţi este lumea mai dragă, de nu îţi vine să crezi. Dar toate sunt bune, drepte şi divine așa cum sunt. Dacă tu doar iubeşti, din afară nu poate veni altceva. LASĂ MEREU DE LA TINE, LA INFINIT, ŞI AŞA TE VEI ÎNCĂRCA CU IUBIRE. Dar dacă reziști și lupți, pierzi viață și viitor.

Nouă ne lipseşte continuitatea. Acest orice ar fi şi cum ar fi ceilalţi, tu să-i iubeşti până la capăt. Adică ei, dacă decad, nu sunt ei de vină, ci tu nu i-ai iubit destul şi nu i-ai alimentat cu dragoste, apreciere, grijă. Soluţia la orice problemă a noastră este mai multă iubire, înţelegere, îngăduinţă, acceptare, cedare, renunţare la tine pentru ceilalţi.

Cu cât renunţarea este mai mare, cu atât mai mult gol faci în tine, unde va veni Miracolul şi viaţa ta va fi frumoasă. Cu cât te laşi mai mult pe tine, cu atât mai multă sănătate, fericire şi viitor primeşti. SMERENIA ESTE PREZENŢA LUI DUMNEZEU. Smerenia.

Chiar predarea ta este prezenţa Lui. Dar dacă nu te laşi pe tine, şi lupţi şi te aperi pentru adevărul tău, dreptatea ta, liniştea ta, binele tău, atunci El nu este niciunde.

Cum te-ai împotrivit, cum ai căzut. Numai când eul se retrage, înaintează Dumnezeu. CÂND NU VREI SĂ AI DREPTATE, CÂND NU LUPŢI PENTRU ADEVĂRUL TĂU, CÂND NU VREI MAI MULT ŞI TE MULŢUMEŞTI CU CE AI, ATUNCI VEI AVEA TOT CE AI NEVOIE, FĂRĂ MĂCAR SĂ TE STRĂDUIEŞTI. Pentru că Domnul este viu şi veghează, şi te vede dacă eşti bun şi îngăduitor.

Oamenii ne fac rău cu răutatea din noi. Ei ne arată că noi nu i-am iubit destul, şi ne arată ce să schimbăm la noi. RĂUTATEA DIN AFARĂ NU SE OPREŞTE DECÂT CU ŞI MAI MULTĂ DRAGOSTE ŞI ÎNŢELEGERE, ÎNGĂDUINŢA ŞI ACCEPTARE. Predarea de sine are puterea sfântă să deschidă poarta cerului şi astfel primim energie vitală şi noi, dar şi cei din jur.

DACĂ EI SUNT RĂI, ESTE PENTRU CĂ NOI NU I-AM IUBIT DESTUL.

Celălalt nu este de vină cu nimic. Toate vin din noi şi se întorc înapoi ca să vedem cum suntem cu adevărat în adânc. Ne dezvăluie, ne demască. TOŢI OAMENII LUCREAZĂ LA TINE CORECTOR ŞI TE AJUTĂ SĂ TE DEZVOLŢI, ŞI ÎŢI CURĂŢĂ SUFLETUL ÎN MOD PERFECT. Nu există rău și vinovați în lume, toate vin din noi, și dacă lăsam armele jos, totul se schimbă în jurul nostru ca prin minune.

Ei ştiu cel mai bine cât orgoliu ai şi cât trebuie să fii desprins, ŞI NU TE VOR LĂSA NICIODATĂ ÎN PACE PÂNĂ NU VEI FI AŞA CUM DOMNUL DUMNEZEUL CERURILOR DOREŞTE CA NOI SĂ FIM.

NU TE VOR LĂSA ÎN PACE PÂNĂ NU VEI FI CUM TREBUIE! Prin oameni, Dumnezeu ne vindeca sufletul.

Adaung un comentariu al dnei Otilia Popescu care a fost intrebată - aici pe pagina de FB - cum a făcut de si-a schimbat viața așa de mult:

„Am <<bătut în retragere>> cum se zice!! Adica am zis: stop! Ia sa nu mai zic nimic, sa dau dreptate chiar dacă poate aveam eu dreptate, sa nu dau replici, sa nu critic, sa nu mai fac observații si sa nu mai am pretenția ca toti sa faca asa cum zic eu!! Si, crede-ti-ma, am o vârstă (58) si cam greu sa lasi cînd stii ca e bun cum zici (sau poate nu era?).
Cînd dl Marius a zis ca cel din fata ta esti tu in oglinda, m-am gîndit poate eu greșesc si mi se pare ca celalalt!!! Si am lasat armele jos!! Si s-a produs miracolul: totul in jurul meu s-a schimbat in favoarea mea!!
Totul, totul este altfel, începînd cu persoana mea!! De necrezut!! Parca nu mai sint eu, nici nu ma mai recunosc!! Las totul de la mine, nu critic, nu judec, vad oamenii egali si imi vine sa îmbrățișez pe toate lumea!! Eu, care eram atit de selectivă!!
Asa este! Acum sînt perfect convinsă! Am experimentat, m-am convins! Cît de mult ma străduiam sa-l fac pe soțul meu sa se schimbe si, cînd colo, el era pus de Dumnezeu sa ma ajute sa ma schimb eu! Si dupa ce m-am schimbat eu, abia atunci a venit schimbarea lui!! Incredibil!!
Este o vorba veche din batrini: <<unde dai, și unde crapă!!>>

Tot citind ci aprofundind niște lucruri ce le-ați scris in carte mi-am dat seama ca eu nu mai sint aceeași!!! Nu stiu daca si ceilalti au pățit la fel dar la mine a avut mare impact asupra sufletului meu!!
Cum a zis si dl.prof.dr.Dulcan ca tine de înțelegere,de nivelul de cultură,de felul cum accepti ceea ce citesti si mai ales trebuie sa te lasi condus de suflet!!!

Punînd in aplicare sfaturile Dvs.sint un alt om: altfel e interiorul meu,altfel e exteriorul meu( desi e tot acelasi) dar faptul că eu gestionez altfel lucrurile este mult mai bine!! Simt ca mi s-a deschis un nou orizont de cunoaștere care pe lîngă faptul că m-a fascinat a reușit chiar să îmi schimbe total concepția mea despre lume și viață!

Depresia......e de domeniul trecutului! Sînteți " responsabil" sa zic asa de schimbare mea in bine!
Trebuie doar sa fiti inteles in ceea ce spuneti!
Da, m-am convins urmînd sfaturile din cele 2 carti!!!
Nici nu imi vine sa cred ca vad lumea din jurul meu altfel!!!! Parca nu mai sint eu!!!!

Am pus in practica si chiar asa este, un miracol tot ce se întîmplă!!!! Si cum infinitul nu are sfîrșit nici iubirea nu are sfîrșit!! Eu am avut mari probleme cu depresia de-a lungul vremii!!! Am 38 ani de căsnicie si nu imi vine sa cred ca, după ce v-am cunoscut dle Ghidel prin cărțile Dvs.am ajuns sa fiu alta persoana începînd de la micile "divergențe" si pînă la lucrurile serioase încît soțul meu a ajuns sa spuna azi: oare nu a putut fi asa mai demult? Zic: mai bine mai tirziu decît niciodată!

Cît pot fi de bine înțelese lucrurile daca le privești în mod divin,fără ego!! Ce simplu este si cita pace aduce sa privim toate lucrurile ca fiind plăcute si bune!!!!! Da, m-am convins urmînd sfaturile din cele 2 carti!!! Da, omul pe care de multe ori il consideri dușmanul tau este de fapt adevăratul prieten!!!
Nici nu imi vine sa cred ca vad lumea din jurul meu altfel!!!! Parca nu mai sint eu!!!!

Si daca EU m-am schimbat s-a schimbat TOTUL!!!! Ce simplu este!!!
Trebuie doar sa vrei! Sfaturile Dvs.ne sînt de un real folos!
Pe mine m-au schimbat f.mult!
Va multumesc ca datorita dvs.inteleg acum sensul vieții si abordez lucrurile într-o manieră opusă fata de pînă acum!!!
Va sînt profund recunoscătoare!! Nimic nu egalează pacea și liniștea Domnului!!!!

Otilia Popescu: Marius Ghidel si eu va multumesc! Ati fost pt.mine ceea ce nu a reușit s fie nimeni pt.acum! Am citit cărțile si mai ales a doua ,mai am putin si o termin dar dimineata pe la 5,5 si ceva daca incep sa ma gîndesc la ea nu mai pot sa dorm si aprind veioza si vreo 2,3,4 ore citesc depinde de urmează să fac in ziua respectiva.

Am incercat sa scot pe un carnet ce mi s-a parut mie mai important, dar, am realizat ca trebuia sa copii totul!!!! Si m-am oprit de a mai scrie!! Nici o frază nu era mai puțin importantă!!!
Sînteți cu adevărat un mesager trimis de sus!!

Si cind te gîndești ca puteam de mult sa schimb ceva in viata mea dar nu a avut cine sa imi lumineze calea,sa zic asa!!
Si iata ca a început miracolul schimbării!!
Sînt multe de povestit poate o data daca sînteți dispus să citiți am sa va scriu mai multe in privat!
Sigur o sa va convingeti ca s-a produs un miracol cu.mine!!
Va multumesc inca o data !!

Deci schimbarea începe cu tine!!! Doamne ajută!”

 

Georgeta Bolda
buna ziua dl Marius Ghidel, sunt o mare admiratoare a dvs., v-am urmarit in emisiunile tv de pe youtube, apoi in postarile dvs. de pe aceasta pagina... eu am inceput sa va imbratisez teoria si s-o aplic mai demult, imediat ce am priceput-o.... pt ca mi-a luat o vreme sa pricep esenta... dar transformarea a venit... si odata cu ea linistea, fericirea, etc... ma intreb, si poate dvs aveti timp sa imi raspundeti, ce aduc in plus cartile dvs fata de ideea de baza, aceea ca, te scazi si faci loc sa intre Dzeu ? si tot ce deriva din aceasta... lucrul cu tine... si rezultatele corespunzatoare...pentru ca, in postari eu vad aceeasi idee inavrtita si sucita pe toate partile... nu o zic din rautate, doar din curiozitate...
:) multumesc pt timpul acordat
Marius Ghidel
Fie si doar una daca este practicata, spre exemplu acceptarea, incepe transformarea vietii. Sau daruirea. Dar trebuie explicat de ce noi pierdem daca nu daruim, sau daca nu acceptam. Egoul este foarte bine motivat, dar Iubirea, daruirea, acceptarea, nu sunt deloc motivate. Noi ne raportam la interesul personal, dar nu suntem corpul, ar trebui sa ne raportam la suflet, care este interesul tuturor, nu la eu. Dar asta nu ne convine. Unii par ca inteleg, dar o iau de la capat repede. Si toate argumentele acestea trebuie spuse. Principiile sunt simple, dar mintea noastra va gasi mereu alte si alte intrebari. Ar trebui doar sa le aplicam. Trebuie aratat de ce egoul nu exista in sine, de ce suntem o fiinta de lumina si aici, ce se intampla atunci cand atacam, sau ne suparam. Sunt lucruri greu de acceptat, obinsnuinte si tabuuri logice. A le spune din nghiuri diferite nu este pentru cei care inteleg si deja la aplica. Este o rezistenta. Mereu vin intrebari din unghiuri diferite, dar la ele chiar daa am raspuns, oameniile iau de la capat. Daca intelegi mecanismul, doar aplici. Dar cred ca este foate greu pentru om sa se desprinda, de eu. Daca ar face asta s-ar imblanzi. Noutati sunt multe. Spre exemplu ca nu suntem egoul, interesul personal, caci daca ne raportam la binele celorlalti si il dorim, atunci nu mai avem ce sa aparam la noi, nu mai putem fi suparati, nu mai putem acuza, reprosa nimic. Si iata o schimbare. Sau daca stii ca egoul nu exista , sau ca raul sau vinovati in afara nu exista. Fie si doar asta daca intelegem de ce asa, atunci apare schimbarea. Pentru ca schimbarea este doar de unghi de vedere, de raportare. Daca intelegeti, e minunat.

< sus >

 

17-12-2019

Otilia Popescu
Dacă toată lumea ar putea intelege ce inseamna eliberarea de eu!!! Sau poate daca AR VREA să înțeleagă! Multi poate chiar nu vor nu ca nu pot! Dvs.ce părere aveți?
Marius Ghidel
Nu vor. Nu pot pentru ca NU VOR. Stiu f bine ce trebuie sa evite, si ce trebuie sa lase, si nu pot. Sunt ca lenesul din povestea lui Creanga. Dar riscul este fatal pentru suflet. Oamenii orgoliosi sau egoisti in lumea de dincolo, cand ies din corp, NU POT SA URCE pentru ca ii tine jos propria rautate. Si bantuie in lumea descrisa asa de bine de Ilie Cioara, sub fluviul de ganduri, pentru ca NU MERITA sa urce mai sus, si nu pot pentru ca nu iubesc, adica nu lasa nimic de laei, vor sa castige, sa invinga, ai aiba dreptate, mai mult bine pentru sine. Ei si aci pe fb, vorbesc cu rautate, cred ca ei stiu si detin adevarul, sau chiar sunt agresivi, dar violenta verbala inseamna orgoliu, adica moartea sufletului. Ca daca nu ar fi sufletul mort, NU AR FI VIOLENTI, si nu ar lupta pentru adevarul lor, dreptatea lor, sau linistea lor. Omul lui Dumnezeu, nu lupta pentru sine niciodata, ci doar cedeaza. Multumesc pentru intelegere!

18-12-2019

Teia Filip
SUNT DE ACORD IN TOTALITATE ...INSA DE CE UITAM ATIT DE REPEDE ..SI O LUAM CA PE CEVA PERSONAL ...SI LUPTAM....PENTRU CA ABIA APOI SA CONSTIENTIZAM SI SA INCERCAM SA REPARAM ...CA DUPA ACEEA SA O LUAM IAR DE LA CAP ...LA NESFIRSIT ..DESI NE/AM INSUSIT INVATATURILE ...
Marius Ghidel
Noi suntem limitați, și învățăm prin incercare/eroare

 

18-12-2019

PLACEREA PESTE MASURA SI PESTE NEVOIE ESTE DURERE

E vorba de placerea care s-a transformat in patima, dar oricum orice placere ne ia din viata, daca nu am daruit destul si nu ne-am infranat. Trebuie mereu sa fim atenti sa nu vrem mai mult, pentru ca TOT CE DEPASESTE NECESITATEA ESTE PIERDERE DE VIATA. Ca sa o mentinem, trebuie sa consumam energie enorma, si o luam din suflet. Lucrurile lumii nu ii dau nimic sufletului nostru, pentru ca sunt de alta natura. Lumea doar mananca din sufletul nostru. Gena vietii este gena mortii, daca doar luam si nu daruim si nu sacrificam nimic pentru ceilalti. Oricum placerile ne iau din energie, ciocolata nu ii da nimic sufletului nostru, DOAR II IA DIN VIATA. Ea este doar ocazia care scoate din noi energie. Noi de fapt ne bucuram nu de ciocolata, ci de energia din noi. Am venit aici, pe pamant, cu o cantitate de viata fixa, sa zicem 140 de ani, din care consumam pe placeri. De aceea trebuie sa facem economie de viata.

Deci noi asteptam degeaba ca exteriorul, oamenii, posesiile sa ne faca fericiti, ca ei nu pot niciodata sa faca asta, in toata viata lor. Fericirea adevarata nu depinde de nimic din afara, si se obtine numai la desprindere, cand nu mai lupti pentru tine si nu te aperi, cand nu vrei mai mult, cand nu te mai ingrijorezi si nu mai ai asteptari, cand nici atentia nu o mai tii pe lume. Rolul lumii este ca sa te faca sa vezi cat de important este cerul, sufletul, divinul. Ea te ajuta sa pierzi tot ceea ce pretuiesti tu mai mult, pana iti dai seama ca nimic din ea nu este cel mai important. Lumea, ca si trupul, este secundara, este intotdeauna planul doi si nu trebuie sa ii acorzi toata atentia si grija ta. Numai prin daruire de sine gratuita si prin infranare, abtinere, restragere pe toate directiile de atasament te poti incarca cu energie vitala. Ce este sufletul? Este orice actiune gratuita facuta in folosul celorlalti, nu pentru tine. Te incarci cu energie numai cand nu vrei ceva mai mult pentru binele tau, pentru trupul tau.

Din acea energie, obtinuta prin abandonare de sine, se fac situatiile de viata favorabile, sanatatea si fericirea ta. Lepadarea de sine aduce golul in tine si el cheama pe Dumnezeu. Cum in natura Sa este sa ocupe golurile, Dumnezeu vine imediat si incepe sa voiasca pentru tine tot ce este mai bine pentru Sine. Golul acela este cea mai mare comoara a ta, pentru ca Il aduce pe Domnul prezent in inima ta, si prezenta Lui iti indeplineste toate dorintele. Cu toate ca atunci nu mai ai nicio dorinta.

Posesiile peste nevoie sunt eu mai presus de toate, adevarul meu, dreptatea mea, linistea mea, binele meu, adica orgoliu, pretentii, agresivitate, repros. CAND OMUL A REACTIONAT, SAU S-A SUPARAT, A REPROSAT SI A JUDECAT, A DEVENIT DIAVOL PE LOC, nici nu stie ce i s-a intamplat. Apoi ii trebuie luni de zile ca sa iasa de acolo, din lumea intunericului. Si vede asta prin faptul ca din fata incep sa ii vina greutati si nereusite. Atunci inseamna ca A LUAT MAI MULT DECAT A DAT SI A PIERDUT MULTA VIATA.

Tot ce apreciaza el mai mult din lumea aceasta: mai multa bunastare, comoditate si stabilitate, ii iau de fapt viata. Si nu sunt de dorit. Cand se intampla necazul, inseamna ca sufletul a fost impins de egoism dincolo de linia rosie subtire si presat, si pentru ca nu mai are energie ca sa iasa la suprafata, atunci el - fiind una cu toate sufletele lumii si ale universului - comanda pe loc extinctia. Deci problema noastra este ca nu stim sa ne oprim la timp.

Placeri putem sa ne facem, dar doar cateodata sau uneori, ori cand ne amintim. Greseala noastra este ca consideram viata ca o continua adaugare de satisfactii la trupul nostru. Si nu este asa, si nu stim sa ne oprim. Trebuie mereu sa dam mai mult decat luam, si sa ne imfranam continuu, pentru a ne incarca cu energie subtila, ca sa avem din ce sa pierdem. Ca daca luam mai mult si nu punem nimic la loc, murim brusc. Placerile sunt EGO si indiabolizare cand depasesc o anumita limita.

Aceeasi placere cand depseste o limita devine PATIMA. Dar stii sa te opresti la timp? CAND LUPTAM CA SA LE PASTRAM SI LE APARAM, DEJA AM CAZUT. CAND NE SUPARAM CA CINEVA NI LE IA, SAU NU NE LASA SA AJUNGEM LA ELE, DEJA AM CAZUT. DACA REACTIONAM SI LE APARAM, DEJA AM CAZUT.

Dar cine poate sa se opreasca? NOUA NE LIPSESTE MASURA, BUNUL SIMT, SMERENIA CARE SA NU NE LASE SA FIM LACOMI. Ca sa ai o viata frumoasa, trebuie sa nu vrei lumea mai mult decat iti trebuie. TOT CE DEPASESTE NECESITATEA NU ITI APARITNE TIE, CI AI LUAT DE LA CEI CARE AU NEVOIE. Dar cine cauta placerea peste nevoie, acela pierde viata in ritm accelerat. Si atunci sufletul cheama fortele cerului sa il scada, si ele il micosreaza prin necazuri si boli, IN MOD PERFECT. Totul este bun, drept si divin asa cum este. Nu este nimic de scos sau de adaugat.

Cand ajungem la o stare de desprindere totala, IN CARE RESTRANGEREA SA FIE MAI MARE DECAT SATISFACEREA SIMTURILOR, ATUNCI ATINGEM RAIUL. Atunci traim. Meritam sa traim. Este o stare de fericire incalculabila, in care nu mai esti tu cel care actioneaza, ci vezi mereu ca cineva, prin tine, exista si se manifesta, si atunci totul este extrem de potrivit. Si simti ca prin tine se face actiunea. Nu tu actionezi, ci cineva prin tine se manifesta. Aceasta stare se obtine numai la abandonarea desavarsita de sine, cand Ii predai Lui puterea. Total.

PLACEREA PESTE NEVOIE ESTE DURERE. Ca sa fim fericiti in viata, trebuie ca ACTIUNEA DE RESTRANGERE DE SINE SA FIE MAI MARE DECAT SATISFACEREA SIMTURILOR. Dar rolul lumii, a trupului si a simturilor este sa ne invete sa punem pe primul plan divinul, iubirea, daruirea fara motiv. Daca nu fac asta, continuu, vor suferi, dar si suferinta ne impinge tot spre El. Cand intelegi ca toate sunt bune asa cum sunt si nimic nu te mai deranjeaza, si nu mai vezi niciun rau si niciun vinovat in lume, atunci ai atins raiul. Este un sentiment asa de eliberator si te inunda o bucurie continua si fara capat!

Singurul obstacol in a-L simti pe Dumnezeu in toate este egoul nostru, adica eu mai presus de toate, adevarul meu, dreptatea mea, binele meu si linistea mea. Dar EGOUL ESTE DIAVOLUL. CADEREA ACEASTA ESTE: CAND PUNEM ORICE DIN LUMEA ASTA MAI PRESUS DE TOATE. Si atunci stii sigur ca toate lucruile se vor termina prost. Aceeasi lume si aceeasi viata in care traim este mijloc de inaltare sau de cadere. Deci PLACEREA PESTE MASURA SI PESTE NEVOIE ESTE DURERE. Intr-o lume de placeri si satisfactii, noi nu pe ele trebuie sa le cautam sau sa le punem pe primul plan, ci LIPSA LOR, PENTRU CA LIPSA ESTE DESPRINDERE, ADICA PREZENTA LUI DUMNEZU. Daca stii asta, cine Il mai cauta pe Domnul?

Numai aceia care sunt mereu atenti asa cum spune parintele Gherman de la Muntele Athos: CARE MEREU SUNT ATENTI SA NU VREA MAI MULT! Acesta este secretul unei vieti fericite. Pentru ca ACEST MAI MULT ITI IA VIATA. Si trebuie sa te pazesti de el. Acest mai mult decat ai nevoie nu-ti da voie sa urci dincolo de lumea aceasta NICI MACAR UN PIC.
SI CE FOLOS DACA AI CASTIGAT LUMEA, DAR TI-AI PIERDUT SUFLETUL!
Doamne, ajuta!

 

Sava Dragana
Domnul Marius. Am mai întrebat și am să te mai întreb. Bicicleta de dincolo, cum arată și ce folos are?

Mie mi-a cerut o bicicletă și, credeam că e o cerere aiurea, virusată, să mă inducă în eroare. Până în ziua în care am auzit la mata despre ea,

Marius Ghidel
Cred ca este o exprimare metaforica a unei intelpciuni de viata foarte importanta pe care nu avea cum sa o transmita altfel si sa ramana, sa-ti amintesti de ea, decat asa. Si intelegerea ei este: pedaleaza continuu, ca atunci cand te opresti, se inchide lumina. Ca am mai avut o situatie asemantoare cand L-am intrebat: ce trebuie sa fac, trebuie sa ma abandonez pe mine tot timpul? Si El a spus doar atat: DA, TOT TIMPUL! Deci acelasi PEDALEAZA, PEDALEAZA!

< sus >

 

19-12-2019

SA NU TE GANDESTI OBSESIV, REPETAT LA NIMIC DIN LUME. ACEASTA ESTE PREZENTA LUI DUMNEZEU. - ENERGIA VITALA SE OBTINE LA NESATISFACEREA PLACERII REPETATE, A PATIMII.

Cum obtinem energie vitala? Prin daruire gratuita, efort, grija, atentie si prin infranare in toate punctele de atasament cu viata. Spre exemplu: Cand mananci, nu te duci pana la saturatie si suspenzi placerea. Aceasta putere de a suspenda satisfactia pana la capat deschide poarta cerului si vine energie subtila si incarca sufletul cu viata. Noi nu suntem interesati sa mergem pana la capat in satisfacerea placerilor. Si numai asa putem deschide cerul si sa primim viata, prin daruire de sine si infranare, abtinere.

Apoi, posesiile, comoditatile, usorul, stabilitatea sunt tot placere, si trebuie ca PUTEREA DE A NE DESCOTOROSI DE ELE, DE A NU LE DORI SA FIE MAI MARE DECAT ATASAMENTUL DE ELE. Adica sa nu le acordam atentie si sa nu le vrem, ca ne lipim de ele. Si nu suntem in stare sa rezistam. Altfel pierdem energie prin ele, ca ne consuma energia, ne este frica sa nu le pierdem, luptam si le aparam.

Cand iti dai seama ca esti atasat? Cand apare frica de a pierde, gelozia, patima, cand lupti si aperi ceea ce ai, si mai vrei. Cand a aparut sentimentul de posesie: al meu, a mea, pentru mine... ai inceput sa cazi si lucrul pe care il posezi incepe sa se indeparteze de tine, sau sa se strice daca este un obiect. Dar nu este de vina el, ci atasamentul tau. Orice din lumea aceasta pui pe primul plan, il vei pierde. STAI DESPRINS SI NICI MACAR NU TE GANDI LA ACEL LUCRU. Gandirea obsesiva este eu si numai eu si ea genereaza impotrivire din partea vietii, pentru ca pui lumea mai presus, si asta nu se poate.

Gandul trebuie sa fie numai la Dumnezeu. Si ce inseamna asta? SA NU TE GANDESTI OBSESIV, REPETAT LA NIMIC DIN LUME. ACEASTA ESTE PREZENTA LUI DUMNEZEU. Deci ENERGIA VITALA SE OBTINE LA NESATISFACEREA PLACERII REPETATE, A PATIMII, sa nu o duci pana la capat, sa nu te gandesti la nimic din lumea aceasta. Mintea la Creator, adica nu la lume. NU TE GANDI si nu mai apare impotrivirea din partea vietii. Acolo unde este un eu pe primul plan, interesul meu, binele meu, acolo se va ridica si un adversar care ti se va impotrivi cu o forta mai mare decat dorinta ta si TE VA INGENUNCHEA.

CAND APAR NEPLACERI IN VIATA SAU NEREUSITE, INSEAMNA CA AI DARUIT SI TE-AI AUTOLIMITAT PREA PUTIN, ADICA NU MAI AI ENERGIE VITALA. CINEVA ITI FACE UN RAU, EXACT IN LOCUL UNDE TU ESTI ATASAT, ca sa vezi cum esti in ascuns. Ca asta iti arata ele. Solutia? Daca de daruit nu mai ai timp, atunci singura solutie este Restrangerea rapida pe toate punctele de atasament cu viata, ca le stie fiecare. Patimile trebuie scoase rapid.

Aici este o alta problema: avem o patima si ea creeaza necazuri si boli. Adica nu ne putem opri de la ceva, dar ACEA PATIMA VA CREA DIN PARTEA VIETII OPOZITIE, CARE VA VENI DE ORIUNDE in locul si momentul cand am avea cel mai mult nevoie de ajutor divin. Spre exemplu: bem mereu cafea sau fumam, si suntem pedepsiti la serviciu, si ne certam acasa. Adica in patima, DUMNEZEU NU MAI ESTE CU NOI, SI NIMIC DIN CE FACI NU VA MAI MERGE BINE SI NU MAI AI CUM SA FII INSPIRAT si vei gresi. Acesta este lucrul cel mai important: ca Domnul sa fie cu tine si sa te ajute, sa te inspire, ca fara El nimic nu reusesti.

CEA MAI MARE PUTERE A OMULUI ESTE LEPADAREA DE SINE, CAND NU VREI SA CASTIGI, NU VREI SA AI DREPTATE, NU TII CU ADEVARUL TAU, NU LUPTI SI NU TE APERI, NU VREI LINISTEA TA. Ca daca pui linistea ta mai presus de toate, te vei infuria pe cel care iti ia linistea. Reactia aceea te-a facut diavol pe loc.

Numai atunci cand esti gol de eu, Domnul este cu tine, si stii sigur ca totul va fi bine. De ce nu ai vrea mereu sa renunti la tine, sa te supui, sa asculti, sa fii ca o carpa, stiind foarte bine ca toate vin de la Dumnezeu? Iar prin acceptare, El vine la tine imediat. CEEA CE VINE DIN FATA PORNESTE DIN TINE SI EL TI LE INTOARCE PRIN OAMENI CA SA VEZI CUM ESTI TU IN ADANC.

ORGOLIUL CE ESTE? ATASAMENTUL DE PLACEREA REPETATA CARE A DEVENIT PATIMA, de fericiri cautate mereu, de comoditate si stabilitate, de siguranta vietii, de linistea ta, toate acestea ne leaga de lucrul pe care il pretuim cel mai mult si asa devinim violenti si rai, adica diavoli. OMUL CARE S-A SUPARAT, S-A INFURIAT, SAU URASTE A DEVENIT DIAVOL.

CEL CARE NU POATE REZISTA PLACERILOR SE INDIABOLIZEAZA SI DEVINE RAU, NEMILOS, SARE IMEDIAT SA-SI APERE DREPTATEA SI ADEVARUL SAU BINELE SI LINISTEA. Rautatea asta se scoate numai prin auto limitarea si desprinderea de toate patimile, sau prin necazuri si boli. Deci neplacerile, suferintele, bolile taie orgoliul care vine din atasamentul de placeri, taie patimile cu forta, ca singuri nu putem. Daca nu te restrangi benevol, vei fi desprins de fortele cerului neaparat.

Cand vezi ca cineva reactioneaza cu mânie, el apara niste patimi, dar a devenit deja diavol, caci a pus lumea, adica pe sine, mai presus decat divinul, care este LIPSA atractiilor pentru lumesc si uman. Dumnezeu este NU TU! NU PLINUL TREBUIE CAUTAT, CI LIPSA! NU MULT, CI PUTIN.

Cand ai raportat ceva la binele tau, ai cazut. Dumnezeu este binele celorlati pe primul plan. Iubirea inseamna sa pui fericirea celorlalti mai presus de fericirea ta. Dumnezeu este sa nici nu te gandesti macar la cele lumesti, nici gandul sa nu il tii la nimic, ca petreci cu lumea dar Il uiti pe Creator. Asa se cade, prin fascinatie - ca ingadui - , consimti viciul. Nu ai voie sa lasi in templul sufletului tau cumparatorii si vanzatorii.

Omul lui Dumnezeu intai NU ATACA, NU REACTIONEAZA, NU LUPTA SI NU SE APARA NICIODATA, si atunci nimic rau nu mai poate sa vina din fata. Rautatea noastra este rautatea care ne vine din fata.

Doamne, ajuta-ne sa vedem limpede calea Ta si sa nu abdicam de la Ea, niciodata!

 

Otilia Popescu
Buna dimineata! Am terminat si a doua carte!
Ce bine inteleg acum ceea ce postati!!! Am început o nouă viață!! Dvs.va datorez aceasta schimbare si mai ales lui Dumnezeu ca m-a sprijinit în a pune in practica gîndul meu bun! De ce sa fim scăzuti forțat de forțele cerului daca noi putem sa incercam sa o facem de buna voie?
Marius Ghidel
Asa este, dar daca suntem incapatanati, nu scapam de ingenuchere fortata oricat de grozavi ne credem noi. Dumnezeu se uita la sufletul nostru si daca avem orgoliu, mandrie si trufie, ne curata prin oameni, Mesagerii Lui, in mod perfect.

Elena Selené
Dl Marius am o întrebare. Îmi puteți da un răspuns practic, va rog 🙏 Este a treia oara când merg după un loc de parcare la care am dreptul. Din postarea dvs înțeleg sa las lucrurile în seama Domnului ?! Mulțumesc 🙏

Marius Ghidel

Daca aveti voia dvs puternica, nu veti gasi parcare. Dar din stiuatiile precedente, cum v-ati purtat inainte face modul de raspuns al vietii de acum. Dar puteti porni de oricand sa nu mai luptati, si sa nu va aparati. Este un lucru interesant aici: Spre exemplu, luptam pe o directie, sa zicem la servici, si castigam, dar ne creste orgoliul. Ei bine acel orgoliu va fi ingenuncheat PRIN ORICE MIJLOACE POSIBILE. Si prin negasirea unui loc de parcare. Noi trebuie sa fim desprinsi in orice situatie. Cand viata ni se opune, inseamna ca egoul este prea mare si pierderea scade din el. Totul vorbeste despre noi, despre cum suntem in adanc si ne arata ce trebuie sa facem.. Deci e bine cand nu gasiti loc de parcare, va curata sufletul. Avem nevoie mai mult de pierdere decat de castig. Daca nu am avea eul prea puternic nu ar fi nevoie sa fim scazuti. Sa fim desprinsi mereu in fiecare moment, asta conteaza. Sa intampinam situatiile de viata fara sa vrem un razultat bun de la ele, pentru ca acolo va fi un eu, si viata ni se va opune. Daca ni se impotriveste trebuie scazut eul, si daca nu o facem singuri, benevol, vom fi micsorati fara discutie prin orice mijliace posibile, fie si prin negasirea unei parcari. Bine ca este asa, si nu e mai grav, prin necazuri si boli. dar daca nu acceptam scadera care ne vine prin oameni, vom urca pe nivele superioare de umilire. Si nu ne va conveni, pentru ca ne va durea mai tare. Cat orgoliu avem, atata suferinta vom avea. Dar astfel ni se curata sufletul si devenim credinciosi.

Teia Filip
A MERGE LA MARE ...E PLACERE ...A MERGE IN EXCURSII...ASEMENEA...?...A DANSA ....SE INCADREZA IN ACELASI SPATIU ....?...CU RESPECT SI CONSIDERATIE PENTRU TOT CEEA CE FACE/TI PENTRU NOI!

Marius Ghidel

Nu, tot ce e patima

Teia Filip

SUNT INVITATA DE REVELION DE O PERSOANA CARE NU/MI PLACE ....CUM STIU DACA EVOIA DOMNULUI SA ACCEPT SAU NU ....CUM CONTABILIZEZ LUCRURILE CARE I/MI VIN DIN FATA...CUM DISCERN ...PENTRU CA LA UN MOMENT DAT A/TI SPUS ASA.....TE/A SUNAT UN PRIETEN ...VINO PE LA MINE ...DECI DUTE...CACI DOMNUL TE/A SUNAT.........RESPECT.

Marius Ghidel

Toate lucrurile de care nu te poți dezlipi ușor este patima. Toate bucuriile sunt ziditoare pana în momentul când devin patima. Atunci sunt pricina de cădere. Dulcele e plăcut, dar peste o anumita limita ucide. De aceea e nevoie de măsură în toate.
Ina Mocanu
Incerc de cand v-am descoperit sa va urmez sfaturile, insa cel mai greu mi se pare lupta cu mintea asta, fata de oamenii din jurul meu reusesc incet sa-mi schimb atitudinea, dar mintea lucreaza tot timpul, deoarece va dati seama, am fost obisnuita sa gandesc intr-un fel iar acumas vrea sa nu o mai las asa, de capul ei. Spuneti-mi va rog , ma intereseaza ce exercitii putem face pentru a ne goli mintea. De exemplu, odata ati spus sa ne gandim la o portocala, sa o analizam. Banuiesc ca e nevoie de mai multa concentrare, va rog sa-mi mai dati niste....sa zicem teme de casa. Multumesc.
Marius Ghidel
Sa acceptati ce vine din fata oricum ar fi fără revolta. Exercitiul cu portocala este pentru vederea la distanta. Daruirea mai trebuie gratuita, ajutor dezinteresat și înfrânare, restrângere, mâncat puțin. Când trupul nu mai e important, mintea nu mai este totul. Și lăsați mereu de la dvs, sa nu luptați și sa nu va apărați. Cedați mereu indiferent cum este. Pierderea este o binecuvântare. Mai mult dăruiți, grija, atenți, sacrificiu. Când jertfa de sine și lăsarea în voia Lui este mai mare atunci mintea tace. Când nu va faceți voia, eul se retrage. Abțineți-va de la ce va place mai mult. La ce va place luați doar puțin și mintea se va opri. Mintea este satisfacerea patimilor. Când va opriți ea se oprește. Mintea este Ego-ul. Când nu mai vreți sa faceți nimic pentru el, atunci eul tace. Nu reacționați și nu va apărați. E ff mult de spus. Este în cărțile apărute, și în secretul mulțumirii. Cu cartea 3 se termina acest model de corectare a câmpurilor.

Ina Mocanu

Am inteles, deci pana la urma ne linistim si mintea. Acuma am inteles perfect, multumesc mult. Deci lupta continua cu Ego-ul este de fapt secretul reusitei totale, iar lectiile si temele de casa la care ma refeream de fapt dv. ni le dati in fiecare zi cu o rabdare fantastică, vorba dumneavoastra...OARE VREM??? Multumesc domnule Marius!!!!!

Marius Ghidel

Dacă nu vrem, nu ne va lăsa în pace și nu o sa ne placa ce ne face, pentru ca trupul este secundar, este mijlocul prin care El ne curata sufletul. Dar dacă nu înțelegem nu scapa nimeni de dureri și suferințe, pana înțelegem. Dar din bunătate ne stopează, ca suntem în stare sa nu facem cel mai mare rău posibil. Nu știm sa ne oprim. Suntem lacomi. Deci atunci când vin neplaceri si boli, El ne scade orgoliul și ne desprinde de tot ce prețuim noi mai mult din lumea aceasta. Ar trebui sa înțelegem cât de exigent este și ca este viu. Nu doarme niciodată și nu ne va lăsa în pace pana nu vom fi numai Iubire asa cum și El este. Suntem obligați la iubire.

Teia Filip
SIMT ...CA DVS.PUTE/TI CITI CIMPURILE OAMENILOR....ESTE O POVARA...SAU O BINECUVINTARE?....

Marius Ghidel

Fiecare simte si stie cam totul despre fiecare, si cu cat esti mai detasat de material, cu atat aceste simturi sunt mai puternice. Te ajuta intr-un fel, dar trebuie sa nu vrei sa cunosti mai mult, sa nu scotocesti. Atunci nu ne sunt de folos, pentru ca ne creste egoul. Si de el trebuie sa ne ferim cel mai mult ca ne aduce nenorociri in viata, el se hraneste NUMAI CU DURERE, O CAUTA SAU O PRODUCE CONTINUU. Atunci la ce folos? Poti doar sa sprijini, sa incurajezi si prin modul tau de a fi, sa dai un exemplu corect de viata. Este suficient. Nu?

< sus >

 

19-12-2019

DOMNUL DUMNEZEUL CERULUI ESTE JOS DE TOT*, INFINIT DE UMIL, CA O CARPA, CA PRAFUL PE CARE CALCAM, SI NOI MEREU SI MEREU IL INJOSIM PE APROAPELE NOSTRU IN SPATELE CARUIA ESTE CHIAR EL, CREATORUL UNIVERSULUI

Eu si interesul meu, binele, adevarul, dreptatea, linistea mea PE PRIMUL PLAN, MAI PRESUS DE TOATE, EU MAI BUN DECÂT TINE, ESTE DIAVOLUL! Si, pe nesimtite, nici nu stim cand am cazut!

CAND OMUL DEVINE AGRESIV, SE SUPARA, REACTIONEAZA, CRITICA, SE INFURIE, SE MANIE SI URASTE, SE LUPTA SAU SE APARA VIOLENT PENTRU ADEVARUL LUI, EL A CAZUT SI A DEVENIT DIAVOL PE LOC.

In felul acesta, el pierde o uriasa cantitate de energie vitala cu care hraneste intunecatii. La masa lui vin toti. Diavolul, adica egoul, interesul propriu peste toate se hraneste cu durere. Daca nu o are, o produce prin orice mijloace posibile. De el se scapa numai prin smerita cugetare si post, adica prin restrangere pe toate punctele de atasament la viata.

Dar o problema din fata se rezolva numai cu si mai multa intelegere, ingaduinta si dragoste. Pentru ca atunci eliberezi Iubire si incarci oamenii si situatiile de viata cu energie, si asa ei se vindeca, dar si tu.

NUMAI CAND DARUIESTI SAU TE INFRANEZI, DESCHIZI POARTA CERULUI. Altfel nu.

Ceea ce vezi la ceilalti si nu iti convine vine din tine. NU AI PE CINE SA CRITICI, PENTRU CA TOTI OAMENII VORBESC DESPRE TINE. Te uiti cum se comporta ei, si acele lucruri sunt in adancul tau. Schimba-te tu intai si toata lumea ta se va schimba de la sine. Nu e nevoie sa le spui nimic, exteriorul va lua intotdeauna forma interiorului tau. Ce treaba ai tu cu ceilalti, cum sunt ei, de ce asa si nu altfel? Cand tu esti numai Iubire, asa va veni si din fata ta.

OPRESTE INTAI IN TINE LUCRURILE CARE NU ITI PLAC LA CEILALTI SI EI SE VOR OPRI IMEDIAT SA ITI MAI ARATE CE ESTE IN TINE. Nu este frumos asa? Oamenii nu sunt vinovati cu nimic niciodata. Ei sunt in iubire continuu si, cand trec prin fata ta, iau forma interiorului tau. Ei sunt doar Mesageri ai cerului si rolul lor este sa te impinga spre Iubirea fara conditii si fara asteptari, fie si cu forta, si trebuie sa recunosti ca fac asta in mod perfect. Nu strica corola de minuni a lumii, ca acesta este cel mai mare pacat.

Lumea este in armonie perfecta continuu, cu suferinta sau fara suferinta. Tot timpul este in zero. Nu vezi ca divinul compenseaza si echilibreaza totul, in fiecare clipa? Cand cineva crede ca a castigat, a si inceput sa piarda, cand cineva urca cu mândrie, a si inceput sa coboare. Cand cineva își coboara nivelul mândriei, a inceput sa urce.

DOMNUL DUMNEZEUL CERULUI ESTE JOS DE TOT, INFINIT DE UMIL, CA O CARPA, CA PRAFUL PE CARE CALCAM, SI NOI MEREU SI MEREU IL INJOSIM PE APROAPELE NOSTRU IN SPATELE CARUIA ESTE CHIAR EL, CREATORUL UNIVERSULUI. De ce facem asta? De ce ne marim pe noi, ca sa-l coboram pe celalalt? Dar lucrurile sunt foarte potrivite in lume. Nu poti fi nemultumit de nimic. Primesti intotdeauna ceea ce tu esti. Ce treaba ai tu cum sunt ceilalti? Ai grija intai de sufletul tau si iubeste, si atunci toti oamenii te vor iubi.

Dar daca intervii, inseamna ca vrei sa te maresti pe tine si sa-l cobori pe acela, sa-l umilesti, ca sa devii diavol! De aceea, intai fii tu cum trebuie si atunci oamenii se vor schimba de la sine, in mod firesc, pentru ca in fundal noi suntem aceeasi fiinta sublima, cu tot ce exista.

Doamne, ajuta!

*Jos de tot ca mândrie

 

19-12-2019

A AVEA CEVA SAU A NU AVEA SA NU FIE IMPORTANT PENTU TINE. Atunci El este prezent. DUMNEZEU ESTE LIPSA EULUI, ADICA A INTERESULUI PERSONAL DE MAI MULT BINE PENTRU SINE

Intrebare: Vine din faţă ceea ce sunt eu în adânc? Să nu vreau nimic și voi avea?

Raspuns: Daca sunteti numai Iubire, tineti poarta cerului deschisa si vine energie divina care inseamna orice: oportunitati, situatii favorabile, impliniri, orice. Suntem cei mai interesati sa fim goi de eu, ca sa aiba unde sa vina Miracolul, nu sa luam mai mult decat ne trebuie, pentru ca posesiile sunt eu mai presus de toate, adica orgoliu, diabolism. Cand vrem mai mult decat ne trebuie, ne creste egoul si devenim diavoli foarte usor. Si, in lumea de dincolo, nu mai putem sa ne inaltam, pentru ca posesiile ne tin legati de pamant.

Putem dori, dar sa nu tinem gandul prea mult timp pe acel lucru, cu intensitate, sau sa nu vrem un rezultat bun, ca primim invers. Sa ne ferim de voia noastra obsesiva. NE LEGAM DE VIITOR SI NE PIERDEM VIITORUL.

Ne exprimam dorinta, si o lasam. Si daca El considera ca avem nevoie, o va implini. Adica A AVEA CEVA SAU A NU AVEA SA NU FIE IMPORTANT PENTU TINE. Atunci El este prezent. DUMNEZEU ESTE LIPSA EULUI, ADICA A INTERESULUI PERSONAL DE MAI MULT BINE PENTRU SINE, si Il atingem oricand foarte usor, cand mai mult daruim decat luam.

SA URMARIM MEREU SA NU AVEM UN EU CARE VREA CEVA NEAPARAT PENTRU SINE, ca atunci viata ni se va impotrivi cu forta cu care noi dorim. Lasa lucrurile in pace si atunci ele se rezolva singure, fara tine. Nu este nevoie de voia ta in nimic. Cum sa fii ajutat de Dumnezeu daca ai un eu acolo care vrea totul numai pentru sine? Nu are loc.

Nu te mai gandi, nu mai dori. Si, daca ceva este sa fie, va fi cu siguranta. Totul vine de la EL, altfel te impotrivesti sau te superi degeaba. Dar cand lasi viata in pace, ce eliberare, ce stare de bucurie continua! Ceea ce ne blocheza fericirea este eu si numai eu, interesul propriu, eu pe primul plan, care, ca sa faca rost de durere, mereu si mereu, ne da un sentiment de incomplet si ca mai avem nevoie si ne mai trebuie. Si ne da o stare de insuficienta continua, de tristete si suparare, ca nu avem destul. Dar nu suntem noi acest sentiment.

Noi suntem cel care nu vrea nimic pentru sine, si de aceea el are totul, si primeste tot ce are nevoie fara sa se straduiasca.
FIINTA SUPREMA DE LUMINA CARE SUNTEM ESTE FERICITA CONTINUU. SI NU ARE NICIO TREABA CU CEEA CE SPUNE EGOUL CEL HAIN.

Astfel, tot ceea ce primesti in dar de la El, RAMANE SI NU SE PIERDE SAU NU PLEACA DE LA NOI. SI ASTA ESTE CEL MAI IMPORTANT LUCRU. Orice dorim intens, pentru ca este un eu acolo, VA GENERA UN ADVERSAR CARE NE VA OPRI SA AJUNGEM LA REALIZARE. Deci, cand tu vrei ceva neaparat pentru tine, nu il vei avea, ca te opreste egoul. Egoul nu poate sa-ti dea nimic. Numai Dumnezeu iti da, dar cand vrei ceva pentru eu, Dumnezeu a plecat pe loc de la tine si de aceea NU ARE CINE SA-TI IMPINEASCA DORINTA. Intelegi? Nu are cine. Deci nu interesul propriu sa il cauti: binele tau, CI LIPSA LUI. Cand nu cauti si NU TE INTERSEAZA BINELE TAU, ci numai al celorlalti, atunci te unesti cu divinul si orice dorinta care este spre BINELE TUTUROR ti se va implini. Nu pentru eu.

LIPSA INTERESULUI PROPRIU ESTE PREZENTA LUI DUMNEZEU.

Cand raportezi ceva la tine, nu faci decat sa intaresti orgoliul si sa chemi suferinta. Trebuie sa vrei totul pentru ceilalti, nu pentru tine, pentru ca tu esti ei, nu un eu milog. Pe tine te uita. Obstacolul este chiar egoul, dorinta insistenta, obsesiva. Dar voia mea, mai presus de toate, este diavolul. Ca sa ti se implinesca visele, nu te gandi niciodata la ele, nu scenariza cum va fi, ca te legi de un rezultat bun, si acela este momentul in care ai inceput sa pierzi.

IN TOATE TREBUIE SA URMARESTI SA NU AI VOIA TA MAI PRESUS DE TOATE, CA STRICI TOTUL. Interesul personal este obstacolul in calea fericirii tale ca fiinta comuna. Cand nu vei mai vrea nimic pentru tine, vei avea totul si ti se va implini orice dorinta, pentru ca lipsa eului personal este prezenta lui Dumnezeu.

Sa nu mai gandesti ceva in termeni de interes pentru mine, ca va incepe distrugerea. OMUL PIERDE VIATA ATUNCI CAND RAPORTEAZA CEVA LA INTERESUL LUI. Si castiga viata cand nu mai este interesat de el si numai el.

Si sa pui in toate voia Lui, nu a ta. Adica VOIA CELORLATI ESTE VOIA LUI. Sa faci tot binele din lume celorlalti, pe tine te uita. NUMAI ATUNCI ITI VA FI BINE SI TIE, PENTRU CA TU ESTI EI. Intelegi? Tu te bucuri numai in masura in care ei sunt fericiti. Prin ricoșeu, tu existi si traiesti, si esti fericit in masura in care ii faci pe ceilalti fericiti. EI SUNT MAI PRESUS DE TOATE, NU TU, TU SA NU TE VEZI NICIUNDE. TU ESTI EI.

NUMAI CAND INTELEGI CA TU ESTI EI, NUMAI ATUNCI VEI FI FERICIT CU ADEVARAT IN VIATA SI TI SE VA IMPLINI ORICE DORINTA, PENTRU CA ATUNCI DORINTA TA ESTE DORINTA LOR, ADICA VEI VREA TOT BINELE PENTRU EI, NU PENTRU EU. Numai cand traiesti ca Noi, numai atunci esti cu adevarat fericit in viata. Atunci, a avea sau a nu avea ceva pentru eu, nu mai este important.

Pentru ca acum tu ai devenit Ei. Si este simplu, cand faci totul pentru ceilalti, ai devenit ei si ti-ai pierdut identitatea de sine. Dar pierderea eului este cea mai mare fericire posibila. Atunci numai Dumnezeu exista peste tot. Si viata ta devine Miraculoasa! Cand eul se retrage, inainteaza Dumnezeu. De ce nu ai vrea asta mereu?

Multumim dnei Marcela Burlacu.

 

Swami Ohsawananda
Bună ziua, domnul Marius! O întrebare: Spuneți că puține suflete ajung să treacă dincolo de fluviul de gânduri, acolo, în lumea spirituală. Cum poate un om, un suflet să acceseze încă din viața trupească acea regiune, de fericire, dincolo de fluviul de gânduri? Mulțumesc sî Sărbători fericite!
Marius Ghidel
Sa nu caute inebunit lumeascul și umanul ca ii intaresc Ego-ul și devine Nemilos, îl tin legat de pământ, și nu mai poate sa urce. Tot ce este mai mult decât are nevoie este opreliste la urcare dincolo. De aceea mereu trebuie sa dăruim mai mult și sa ne infranam continuu. Ceea ce nu ne place. Asta e. Lumea de dincolo este o meritologie. Ceea ce aici esre pentru noi cel mai important, acolo nu esre deloc important. Cel care aici are tot ce vrea, de fapt nu mai are suflet, și la ce folos sa aiba toată lumea dar sa și piardă sufletul!

< sus >

 

24-12-2019

DACĂ AM ŞTI... POATE ALTFEL AM FI. Dumnezeu L-a trimis pe Iisus SĂ NE SALVEZE DE NOI!

Naşterea Domnului este despre LĂSAREA DE TINE nu despre hedonism! Iisus este şi va fi întotdeauna ÎN LOCUL UNDE NOI NU ÎL CĂUTAM NICIODATĂ. El este dincolo de interesul tău personal, este în starea în care nu vrei nimic mai mult pentru tine, şi se sărbătoreşte nedorind nimic mai mult pentru tine, după un an întreg în care ai fost detaşat, adică în cea mai mare bucurie posibilă pe pământ. Ai fost în locul acela în care indiferent cum au fost lucrurile, bune sau rele, pe tine nu te-au atins. Acolo este Iisus, când nu te-a interesat mai mult binele tău, adevărul sau dreptatea ta. El nu este în plăcerile exagerate ale simţurilor, ci din contră: este ACOLO UNDE TU UIŢI de mai mult bine pentru tine, CÂND NU VREI mai mult bine, când nu îţi aperi adevărul şi dreptatea, când te mulţumeşti cu puţin. EL NU ESTE ÎN SĂRBĂTORILE VICTORIEI TRUPULUI ASUPRA SUFLETULUI, ÎN SATURNALII. El este starea ta de desprindere.

Este o ruşine şi o ofensă adusă Creatorului faptul că omul sărbătoreşte numai cu trupul şi NUMAI PENTRU TRUPUL SĂU SUNT TOATE, când el este mai mult suflet, şi doar o îmbrăcăminte subţire îi este corpul. Dacă ai şti că până şi Bestia, care a luat acum, în timpurile noastre chip uman, ne desconsideră şi ne vede ca nişte animale preocupate numai să petreacă şi să consume, ce ai zice? Şi da, Bestia ne desconsideră și râde de noi, ce slabi suntem şi fără morală, fără bun simț, că nu rezistăm ispitelor, și înclinați spre plăceri fără capăt. Și ne mai și supărăm când ne pierdem plăcerea. Dar după un an de restrângere de sine continuă şi de desprindere de toate, noi ar trebui să sărbătorim - o dată cu naşterea Domnului-, în continuare, alţi ani de desprindere de toate. Pentru că a fi cu El este lucrul cel mai scump și important pentru noi în viaţa aceasta. Asta ne ține în viață. Nu am venit aici să ne întărim simţurile, ci SĂ LE DEPĂŞIM, SĂ NU LE VREM. NUMAI CÂND NU VREI LUMEA CU FERICIRILE EI, ÎL VREI PE DOMNUL! Nu am venit ca să câştigăm ceva din lumea aceasta, ci SĂ NU CÂŞTIGĂM NIMIC.

Chiar moartea ne arată că sensul vieții nu este lumea și fericirile ei. VIAŢA ACEASTA ESTE PENTRU DEPĂŞIREA ATRACŢIILOR ACESTEI LUMI, nu pentru satisfacerea lor. DEPĂŞIREA LUMII ESTE DUMNEZEU. În satisfacerea dorințelor fără capăt este suferință și asta arată că pierdem energie vitală. Și acolo El nu este. Satisfacerea dorințelor trupului peste nevoie este moartea trupului, pentru că plăcerile sunt ego și acesta presează apoi sufletul și îl duce dincolo de linia roșie subțire, și dacă nu mai poate să se ridice la suprafață, atunci el comandă extincția. Și de unde au pornit toate? De la EU MAI PRESUS DE TOATE, EU PERFECT.

Adică să te fereşti de mai mult! Dar cine Îl vrea pe Domnul? El este NU LUMEA. Când vrei lumea NU ÎL VREI PE DOMNUL, ci ÎL RESPINGI cu putere. Şi strigi: NU TE VREAUUU! Când vrei mai multă savoare și senzualitate asta strigi mereu. Când cauţi înnebunit fericirile simțurilor strigi: NU TE VREAUUU DOAMNE! El nu este acolo unde Îl cauți tu, în uman și lumesc. NU ESTE! Dacă sărbătorești simțurile, El nu este cu tine deloc. Benchetuiala este sărbătoarea simțurilor, a lumii, a umanului, a materiei, a... Este o lipsă de măsură și El nu este în lipsa de măsură.

DACĂ AM ŞTI... POATE ALTFEL AM FI.

IISUS ESTE STAREA TA ÎN CARE NU VREI NIMIC MAI MULT PENTRU TINE, CI TOTUL PENTRU CEILALŢI. Dacă ştii asta, cine Îl vrea pe Iisus? El nu este în îmbuibarea corpului, nu este în fericirile simţurilor, nu este în dorinţele de mai mult, nu este în mesele întinse, NU ESTE. Ci în lipsa meselor întinse, care se referă numai la eu, la trup, la savoare, la senzualitate, la uman si lumesc. Și El NU ESTE ACOLO.

EL ESTE ÎN MAI PUŢIN PENTRU TINE, în restrângere de sine, în puţin cu adevărat. Dar cine Îl vrea? Când vrei doar puțin, atunci pe Domnul Îl vrei și El va fi cu tine imediat. Dar noi mereu vrem mai mult bine pentru eu, pentru trup. Dar El nu este NICIODATĂ în mai mult bine pentru tine! Ci în simplu, modest, puțin. Dar cine Îl vrea? OMUL CÂND CĂUTĂ SAVOAREA ŞI SENZUALITATEA, A CĂZUT PE LOC DIN RAI. Uită-te la lăcomia de viață, de savoare, de senzualitate - acolo El nu este!

CÂND NU TE INTERESEAZĂ ACEST MAI MULT, MAI SAVUROS, MAI PLĂCUT, MAI SENZUAL, MAI ATRĂGĂTOR, ATUNCI EŞTI CU IISUS. Dar cine Îl vrea? Oamenii vor plăcerile simţurilor din plin, dar El nu este acolo. Sărbătorim naşterea Domnului, dar EL NU ESTE ÎN SAVOAREA ȘI BUCURIA SIMŢURILOR DELOC! Sau în mesele întinse! Atunci pe cine sărbătorim noi?

Pentru ca Dumnezeu se uită numai la comportament, la ce punem noi pe primul plan. Şi ce punem mai presus de toate, dacă facem din sărbătoarea naşterii Domnului, un banchet? Fericirea aceasta de suprafaţă, benchetuiala, mesele întinse, invitaţii gălăgioşi şi zgomotoşi, râsete şi ciocniri de cupe, sunt toate VICTORIA TRUPULUI ASUPRA SUFLETULUI - dacă este aşa, este de fapt O SĂRBĂTOARE A CĂDERII OMULUI. Somnul credinței naște monștri. După un an de zile în care nu ai vrut mai mult niciodată, şi te-ai mulţumit cu ce ai, când nu ai vrut să câştigi sau să învingi, când nu ai luptat pentru tine şi nu te-ai apărat deloc, naşterea Domnului este acum un legământ pe care Îl faci cu El în continuare, că în anii care vin vei fi numai cu El şi al Lui.

PENTRU TINE, DOAMNE, TOATE!

Crăciunul este o sărbătoare a purităţii şi sensibilităţii, a gingăşiei şi a fineţii unei vieţi delicate dedicate Domnului, adică celorlalţi, nu ție, nu mai mult binelui trupului tău. Aici nu este vorba despre eu şi numai eu. Ci de pierderea eului, de dăruire fără margini. Dar în dăruire de sine, tu nu mai ești, ci numai El este. Dar oamenii vor numai binele lor, nu pe al celorlalți, deci NU ÎL VOR PE IISUS.

CRĂCIUNUL ESTE SĂRBĂTOAREA PIERDERII EGOULUI, A LĂCOMIEI DE MAI MULT BINE PENTRU SINE. Dar este și în realitate așa? Ne purtăm noi așa? Cu reținere? Reținerea e prezența Domnului! Este o sărbătoare a reținerii în continuarea unui an de reținere de sine în toate. În divin intri imediat când nu ai un interes personal. Dar cine Îl vrea pe Iisus?

De aceea, pentru că nu ne lăsăm pe noi niciodată, noi nu Îl simțim pe Iisus NICIODATĂ. Iisus este viu și este chiar restrângerea ta, când laşi de la tine şi nu lupți şi nu te aperi, este chiar dragostea ta fără să vrei nimic pentru tine, este starea ta de desprindere, când lași lucrurile să curgă și nu intervii, atunci ești în Iisus Hristos. El este starea ta de dăruire, atunci când sari în ajutorul celorlalţi și pe tine te uiți.

Crăciunul este despre Iubire. Este despre uitare de sine. Dar IUBIREA ÎNSEAMNĂ NU EU MAI PRESUS DE TOATE, NU INTERESUL MEU, NU MAI MULT BINELE MEU, NU SATISFACŢIILE, NU SAVOAREA, NU SENZUALITATEA MEA. Ci uitare de sine, când nu te mai iei în seamă. Iubirea este despre dăruirea ta fără aşteptări, la infinit şi orice ar fi, este despre sacrificiu şi jertfă.

Şi noi întâmpinăm puritatea şi curăţenia sufletului pruncului Iisus, simbol al curăţeniei trecerii noastre prin viaţă, Îl întâmpinăm, cum? Dumnezeu L-a trimis pe Iisus SĂ NE SALVEZE DE NOI! Şi noi ce am făcut? L-am ucis. Şi acum Îl ucidem din nou, prin fiecare benchetuială, prin râsete fără noimă și chiote fără sens, o bucurie falsă a trupului trecător. O victorie a materiei asupra spiritului, dar asta înseamnă împingerea sufletului spre moarte. Când trupului tău îi este bine și se bucură, sufletul tău își așteaptă pieirea, spunea Sfântul Ioan Gură de Aur. Prin toate acestea sărbătorim de fapt moartea sufletului? Râsul acela al oamenilor, fericirea lor superficială şi fără noimă, fără sens, este o jignire adusă Cerului. Încă odată şi încă odată, în fiecare an, sărbătorim de fapt uciderea lui Iisus pe cruce, care este benchetuiala mai presus de toate, ciocnirea cupelor si mesele îmbleșugate. Prin acestea Îl omorâm din nou pe Iisus, și Bestia râde de noi că nu înțelegem ce ne facem singuri. Ce s-a întâmplat atunci?

A fost ucisă Dragostea, sensibilitatea, delicateţea, fineţea sufletului omenesc, reținerea, sensibilitatea. Sufletul omenesc. Şi oamenii au zis: NU ÎL VREM PE IISUS! NU ÎL VREM! Şi acum, prin sărbătoarea burţii, spun la fel, pentru că NU VOR PUȚINUL, NU VOR MODESTIA, NU VOR CUMINȚENIA ȘI NICI SMERENIA, NU ÎL VOR PE IISUS! Vor mesele îmbelșugate, ciocnirea cupelor și râsul strigător la cer. Și toate asta în fața Domnului! Îți dai seama?

Noi vrem lumea cu plăcerile ei, vrem sa petrecem, chiar dacă asta înseamnă pierzanie în lumea de dincolo şi scrâşnetul dinţilor. Nașterea lui Iisus este doar o ocazie de petrecere PENTRU OMUL FĂRĂ SUFLET. Adică Îi spunem Tatălui din ceruri că NU VREM SĂ FIM SALVAŢI DE NOI ÎNŞINE. NU VREM! ÎNȚELEGI? Și reacționăm imediat că egoului nu îi place aceste cuvinte, că îl arată ce face cu noi. Și Iisus a venit degeaba, că noi NU ÎL VREM să ne salveze de noi! Chiar de ziua nașterii Lui. NU ÎL VREM! Noi vrem să ne bucurăm cu simțurile, să petrecem tot timpul și considerăm viața ca o continuă adăugare de satisfacții la trupul nostru. Nu ne interesează sufletul.

NU NE INTERESEAZĂ!

Facem totul pentru trup, nici nu știm că avem un suflet, și pentru că nu facem nimic pentru el, nici nu îl simțim. Suntem FĂRĂ SUFLET, adică NEMILOȘI, HAINI. Pentru că nu ne convine să facem ceva pentru el, că AR ÎNSEMNA SĂ NE SACRIFICĂM PENTRU CEILALȚI GRATUIT ŞI FĂRĂ RĂSPLATĂ, SAU SĂ NE MULȚUMIM CU PUȚIN, ȘI ASTA NU NE PLACE. Și acum ar însemna o continuare a simplității și restrângerii din timpul anului, garanție a unei vieți în Dumnezeu în continuare. În ziua aceasta noi făgăduim Domnului și Îi arătăm că suntem pe cale și nu o vom părăsi niciodată! Aceeași smerenie de un an întreg o vom avea și mai departe.

Deci, DACĂ NU NE PLACE SĂ DĂRUIM GRATUIT EFORTUL ȘI GRIJA NOASTRĂ CELORLALȚI, NOUĂ NU NE PLACE DE DUMNEZEU ȘI ÎL RESPINGEM. Dacă nouă ne place să petrecem cu simțurile, NU NE PLACE DE IISUS ÎN ZIUA LUI. Este ca și cand am zice: nu vrem sa auzim de EL. NOI VREM SĂ PETRECEM CU SIMȚURILE. Că vrem lumea mai presus de toate. Adică cine este lumea, şi cui îi este lăsată? Şi i-a zis diavolul Domnului Iisus: iți dau toată lumea asta cu toate bogățiile ei, toate sunt ale Tale! Şi Domnul Iisus ce a spus? Piei de aici... dar NOI O VREM, şi considerăm că singura rațiune a existenței noastre este să avem cât mai multe satisfacții ale lumii, deci noi ne închinăm cui, dacă vrem lumea? Și acum vrem mese îmbelșugate și râsete și gălăgie, chiote și benchetuială. Dar pe cine serbează ele? Și vrem să petrecem cu simțurile la maxim. Nu este asta o jignire adusă Creatorului, care L-a trimis pe Iisus ca să ne salveze de noi, de patimile noastre?

CÂND VREI LUMESCUL SI UMANUL, NU IL VREI PE DOMNUL. Dumnezeu este dincolo de trăirea intensă în simțuri, dincolo de patimi si de râsete și ciocniri de cupe, EL ESTE NEDORINȚA TA ÎN A TRĂI INTENS ÎN SIMȚURI.

Fericirea noastră a simţurilor, ce arată? Trupul a învins sufletul, materia a învins spiritul. Punem plăcerile trupului peste toate și așa cădem. Deci de sărbătoarea naşterii Domnului, noi Îl ucidem încă odată pe Domnul nostru Iisus. Când vrei simțurile aprinse nu Îl vrei pe Iisus. Dar dacă toate zilele acestea ar fi cumpătate, cu infinită măsură în toate, atunci El ar fi cu noi, pentru că EL ESTE ACOLO UNDE INIMA ESTE SIMPLĂ ŞI NEZGOMOTOASĂ, UNDE ESTE PACE ȘI BUNĂ MĂSURĂ ȘI REȚINERE DE SINE, EL ESTE ÎN CUMPĂTARE, ÎN MILOSTENIE, ÎN SMERENIE, ÎN IUBIRE ȘI DĂRUIRE FĂRĂ CAPĂT. El este în linişte, nu în zgomote şi râsete și în lăcomia simțurilor.

Sărbătoarea naşterii pruncului Iisus, este o lucrare fină a Domnului, şi miraculoasă, înălțătoare. Nu este cu dansuri, muzica şi vorbe fără capăt. Nu erau dansurile, râsetele și ciocnirile de cupe acolo, la nașterea Lui. NU ERAU. Astea sărbătoresc de fapt Victoria corpului, a lumescului şi umanului asupra sufletului, victoria nefârtatului. Şi ce am realizat? Ziua Domnului se sărbătoreşte exact ca celelalte zile din timpul anului când am fost smeriţi, atenţi să nu vrem niciodată mai mult şi SĂ NU DERANJĂM, SĂ LĂSĂM LOC, să Nu vrem să stricăm corola de minuni a lumii.

ZIUA DOMNULUI NU ESTE DESPRE EU ŞI NUMAI EU, nu este despre mult ci despre puțin, nu este despre mâncăruri fel de fel și cupe de vin, este despre lipsa eului, a interesului meu. Că nu erau acolo la nașterea Domnului toate astea. NU ERAU ACOLO! CÂND EŞTI FĂRĂ TINE, ATUNCI EŞTI CU IISUS MEREU, și când nu vrei mai mult niciodată, atunci este Iisus cu tine. Dar cine Îl vrea? Și noi Îl sărbătorim acum în aceeași atmosferă de simplitate, și pace ca atunci, fără cupe și râsete fără capăt, ca sa simțim MINUNEA Nașterii pruncului Iisus, care nu este în zgomotul râsetelor noastre. NU ESTE în fericirile fără capăt ale simțurilor. Noi benchetuim pentru că NU ÎL VREM. Dacă L-am vrea, L-am slavi cu măsură, în liniște și pace așa cum a fost la nașterea Lui.

Numai dacă avem această lipsă a accentuarii simțurilor, noi Îl vom simți pe Iisus prezent și acum, căci El nu are ce căuta într-un spirit preocupat numai de petreceri și benchetuială. El nu este în ciocnirea cupelor.

ŞI CA SĂ FIE ASTĂZI, ÎN ZIUA NAŞTERII LUI, ÎN SUFLETUL NOSTRU, TREBUIE SĂ FIM CU EL ÎN TOATE ZILELE ANULUI DE PÂNĂ ACUM, LA FEL CUM ESTE EL, la fel de smerit si simplu. El este chiar lepădarea ta de sine din totdeauna, El este dăruirea ta fără aşteptări, El este acceptarea ta fără reacţie din tot anul, El este lipsa ta de apărare, nedorinţa ta de a lupta sau a te apăra, sau de a face ceva mai mult PENTRU TINE, când nu vrei savoare și senzualitate. Dar Iisus nu poate fi în zâmbete şi râsete fără sens, în mesele îmbelşugate, căci toate astea înseamnă EU ŞI NUMAI EU, și sunt cădere. Şi ştie fiecare ce înseamnă EU PE PRIMUL PLAN, EU PERFECT, PENTRU MINE TOATE. Știe fiecare?

Iisus este retras de nu-L vezi, şi nu-L poţi atinge. NUMAI ATUNCI CÂND VEI FI SIMPLU, MODEST ŞI SMERIT - LA FEL CA EL- ÎL VEI SIMȚI CU TOATĂ FIINȚA TA! Altfel nu. Și orice ai face, dacă pui lumea pe primul plan, El nu va fi pe niciun plan. Dar cine Îl vrea? Căci toată această bucurie nefirească și nenormală a simțurilor arată doar că noi NU ÎL VREM DELOC ȘI NU ÎL TRĂIM, ȘI EL NU ESTE CU NOI! În simplitate și modestie este Iisus, și numai în această trăire Îl vom simți puternic și Il vom slavi, cu toată ființa noastră. Altfel Nu Îl slavim pe Domnul, ci pe celălalt cu patimile și aceluia ne închinăm. Ceea ce punem pe primul plan, aceluia ne închinăm! Domnul priveste numai la comportamentul nostru și la ce punem mai presus de toate. De aici încolo fiecare vede și știe pe cine vrea.

Pe tine, Doamne, Te iubesc si pentru Slava ta toate le fac!
Slaviti-L pe Iisus, Doamne ajută!
Dacă El nu este în comportamentul nostru, El nu este niciunde!

 

Tatiana Balan
Foarte interesant , aveți multa cunoaștere și apreciez asta ! Dar întrebarea mea este : cum am trebui să sărbătorim corect Crăciunul , ca să-l trăim cu adevărat pe Isus ?
Marius Ghidel
In simplitate, cu modestie, asa cum era la nasterea Domnului Iisus, ca si cand am fi acolo!

< sus >

 

25-12-2019

Gabriela Butoiu
Faptul că în fiecare zi ne învățați cate ceva, chiar spus altfel...iar invatatura se repeta, poate vom reuși să gândim si sa simțit asa cum trebuie.. multumiri!
Marius Ghidel
Toata invataura se repeta, de mii de ani! Nimic nu se scoate si nimic nu se adauga, doar se spune altfel. Multumesc!

Otilia Popescu

Păi da, fiindcă asa e scris: împărăția lui Dumnezeu este înlăuntrul vostru!! Dar, și este un mare dar, sa ne goli de eu si de plăcerile lumii acesteia ca Mîntuitorul nostru sa gaseasca gol si sa intre sa troneze numai si numai EL!!!

Marius Ghidel

Caci Domnul Iisus a spus: in casa Tatalui Meu, adica in suflet, nu au ce cauta cumparatorii si vanzatorii! Deci trebuie sa fie GOL, fara cumparatori si vanzatori, fara ganduri din acestea. Ca sa aiba loc unde sa vina Domnul. Asa este!

Camelia Diana
Stiu.Doar un singur ghimpe mai am:daca mama mea a murit impacata cu situatia si cum e sufletul ei dincolo,stiu ca e vie si stiu ca ea stie ca eu sunt constienta ca ea traieste in continuare o viata sufleteasca.

Marius Ghidel
Stiti cum stiti cum este? Daca sufletul Dumneavoastra este in divin, in liniste si pace, si acceptare a toate cate sunt, asa cum sunt, aici, atunci mama dvs este bine acolo sus. Ca starile noastre interioare sunt si starile lor. Ei participa in continuare la viata noastra pentru ca in fundal suntem aceeasi fiinta. Si daca noi aici realizam o victorie asupra partii neluminoase din noi, atunci si ei beneficiaza de aceasta victorie. Deci ei sunt si au acel loc pe scara cerului cata putere de lepadare de sine avem noi aici. De noi depinde cum sunt ei accolo. A depins de ei cat au trait, dar acum mai au o sansa prin noi sa-i ajutam sa urce. Ca daca noi intelegem care sunt lucrurile pe care noi trebuie sa le depasim, si ei vor intelege dincolo, si este un ajutor de nepretuit pentru ei, schimbarea noastra, straduinta noastra spre o mai mare despindere de lumesc si uman. Sufletul lor este viu si va fi vesnic. Conteaza enorm intr adevar pozitia pe scara raiului. Dar exista speranta! Intotdeauna exista! Macar cineva care se gandeste la noi aici pe pamant si face un efort voluntar si propriu de indumnezeire de sine. Asta ne ajuta mult pe noi cei de dincolo.

 

25-12-2019

Pentru ca din starea interioara, din ce gandim, se fac situatiile de viata de maine. Deci atentie ce gandesti, spui sau faci, ca se va transforma in realitatea ta de maine si de viitor. Din fata ne vine intotdeauna ceea ce suntem noi in adanc. Primesti din ceea ce esti si daruiesti. Cum este gandul tau, asa va fi si viata ta. Daca acolo sunt condamnari si invinuiri la persoana, asa va veni si din fata maine. Vine numai ceea ce gandim si suntem in ascuns.

Valentina Casale
Sunt de acord ca suntem ceea ce gandim caci gandind,construim realitatea fara sa ne dam seama.Gandindu-ne continuu la ceva,de care ne este frica,vom materializa,vom da viata, acelui ceva,hranindu-l cu energia gandului.Nu sunt de acord insa,ca primesc ceea ce sunt in interior pentru ca eu,nu rezonez cu asa ceva si totusi ma lovesc de acel ceva,de acea situatie,de acei oameni,repetat.Ceea ce le da viata cred ca este tocmai gandul meu,frica/repulsia mea, necontrolate

Marius Ghidel
Da, sunt in noi, nestiute, de la noi sau de la cei dinaintea noastra pe care ii purtam in noi. Nu trebuie sa ne mire nimic. Avem o constelatie de personalitati si caracatere in noi, si acele stari nepotrivite trebuie sa fie stinse. Pentru ca in fundal suntem o aceeasi fiinta comuna. Si mereu ne vor veni diferite aspecte din noi, pana le vom sterge pe toate.

José Antonio Caballero Huerto

Pima stare e ca ma supar.apar apoi accept s-au ma las multumesc

Marius Ghidel

Trebuie sa fie invers. Prima stare sa fie Acceptarea, apoi nu va mai puteti supara, ca prin suparare pierdeti energie, adica viata!

 

26-12-2019

Il cunoastem si Il simtim cu toata fiinta noastra pe Domnul nostru Iisus Hristos, si El este cu noi prezent NUMAI ATUNCI cand ne purtam asa cum se poarta El. Si NIMIC nu ne impiedica sa fim ca si El mereu, infinit de smeriti, buni, si blanzi, la infinit! Infranti cu inima! Nimic nu ne impiedica!

26-12-2019

SMERENIA, SIMPLITATEA SI PUTINUL!

Cand noi vrem si CELEBRAM continuu lumescul si umanul, noi NU IL VREM PE DUMNEZEU, si prin acest comportament IL RESPINGEM, si Ii spunem direct in fata: NU TE VREM! Intelegi?

Prin comportament, prin ceea ce facem, dam dovada ca NU IL IUBIM SI NU IL VREM DELOC! Ca asta inseamna SATURNALIILE. Celebrarea victoriei placerilor trupului asupra smereniei sufletului.

Daca esti smerit, Domnul NU TE VA PARASI NICIODATA si va fi cu tine in toate zilele vietii tale!
Scopul venirii lui Iisus Hristos este sa ne ELIBEREZE SI SA NE SALVEZE DE NOI, de sarbatoarea continua a trupului, a egoului, a mai mult binelui propriu, sa ne salveze de dorinta continua de belsug si savoare, de senzualitate si placerile patimi. Pentru ca ne atasam si nu vom putea sa ne lasam, dar ne pierdem si legatura cu Tatal nostru din ceruri, si asa porneste suferinta.

NU ESTE IN INTERESUL NOSTRU SA CAUTAM NUMAI FERICIRILE SIMTURILOR, CA NE IAU VIATA SI APOI VINE DUREREA.

Dar noi IL RESPINGEM TOT TIMPUL prin insusi comportamentul nostru de zi cu zi.

Priviti la țelurile noastre. Daca ne suparam cand ne pierdem placerea, comoditatea sau savoarea, noi NU IL VREM PE IISUS, ci IL URÂM!
Si reactia noastra plina de ura si iritare, de furie si mânie, si apararea noastra asta arata Domnului mereu si asta Ii spunem direct in fata, real, cu putere: ca NU IL VREM!

Si mai mult, atacul nostru asupra celui care ne deranjeaza comoditatea si bunastarea, sau se refera la ea, este dorinta noastra de a ucide. CAND REACTIONAM CU RAUTATE DEVENIM DIAVOLI PE LOC SI INTRAM IN IAD. Dar nu ne spune nimeni asta, CA SA NU NE DERANJEZE COMODITATEA SI PLACERILE. Vai de mine.

Cand punem orice din lumea asta pe primul plan, ne taiem legatura cu Cerul si asa ne moare sufletul. Omul rau, agresiv, reactiv, care isi apara belsugul si numai la asta viseaza, si nu vrea sa dea nimic, sau sa se sacrifice pentru ceilalti, este un om FARA SUFLET, NEMILOS, SI CRUD. Si prin aceste stari se supune intunericului si comportamentul lui chiar asta arata: ca este sub puterea fortelor neluminii.

OMUL CARE VREA LUMEA, NU IL VREA PE IISUS!!!

,,In lume era si lumea printr-Insul s-a facut, dar lumea nu L-a cunoscut, intru ale Sale a venit, dar ai Sai NU L-AU PRIMIT! (Ioan, 1:10)

Voi nu v-aţi împotrivit încă până la sânge în lupta împotriva păcatului!

Luaţi jugul Meu asupra voastră şi învăţaţi-vă de la Mine, că sunt blând şi smerit cu inima, şi veţi găsi odihnă sufletelor voastre. Căci jugul Meu e bun şi povara Mea este uşoară.

În lume veti avea necazuri, DAR CURAJ! EU AM INVINS LUMEA!!!”

CER IERTARE CELOR CARE SE SIMT OFENSATI, dar acesta este mesajul Religiei crestine, dar si toate religiile fundamentale ale lumii au la baza acelasi lucru: JERTFA CONTINUA DE SINE, singura cale de Mantuire a sufletului nostru.

Am venit aici sa daruim din prea plinul Iubirii noastre, nu sa adunam peste masura lumesc si uman. Lumea ne ia viata, ne consuma energia vitala - de ce am vrea asta mereu? Nu stiu. Cand ai reactionat sau te-ai suparat ori ai atacat, cand cineva iti spune sa te multumesti cu putin ca asta este calea spre Dumnezeu, atunci ai inceput sa pierzi viata. Reactia este dorinta de a-l ucide pe celalalt. Si sufletul lui simte asta. De ce sa vrei sa mori si sa omori pe celalalt, care este CHIAR SUFLETUL TAU, nu stiu. Noi cand Il atacam pe aproapele nostru, ne lovim pe noi si pierdem suflet.

De fapt acesta este scopul bestiei, sa ii slujim ei, adica supararii, furiei, maniei, condamnarii, placerilor trupului, care este chiar intunecatul si nu lui Iisus, care este lipsa patimilor. Noua nu ni se spune ca reactia de furie, agresivitatea, este chiar PREZENTA diavolului. Cand aparam belsugul, comoditatea si savoarea vieti, senzualitatea sau fericirile simturilor, noi aparam pe cel care ne indeamna la astea si IL RESPINGEM PE IISUS care ne indeamna spre putin, simplu si smerit.

Nu puteţi să slujiţi lui Dumnezeu şi lui mamona. Suntem aici pentru depasirea lumii acesteia, a tot ce ne atrage la ea - DEPASIREA ATRACTIILOR SIMTURILOR ESTE MANTUIREA! Dar cine o vrea?

In ordinea de Sus nu conteaza NIMIC DIN CEEA CE NOI APRECIEM MAI MULT aici pe pamant, ci este invers: TOT CE NOI DESCONSIDERAM SI NU LUAM IN SEAMA SAU FUGIM DE ELE, ACELEA SUNT CELE MAI PRETUITE ACOLO SUS: SMERENIA, SIMPLITATEA SI PUTINUL! Daca nu le vrem, ne riscam grav vesnicia. GRAV.

,,Voi nu v-aţi împotrivit încă până la sânge, în lupta împotriva păcatului!”, de aceea cârtiți.

< sus >

 

sursa https://www.facebook.com/MariusGhidel/

< sus >