<  Pagina index Pamela Aaralyn


Cursul de iubire - Preludiu §11-14

"Un curs de iubire", cu comentariile lui Isus

traducere de Răzvan A. Petre

P.11 Învăţăturile ulterioare ale Cursului original au fost concepute pentru a transforma frica în iubire. Când crezi că poţi accepta doar până la un punct învăţăturile Cursului şi a adevărului despre Sinele tău aşa cum te-a creat Dumnezeu, înseamnă că renunţi la iubire în favoarea fricii.

«E vorba nu doar de acest Curs, ci de oricare învăţături puternice care îţi reamintesc că eşti divin. Oare te opreşti şi spui “Am găsit, ceva mi-a provocat o reacţie dureroasă în minte şi, prin urmare, poate că nu rezonez, poate că nu este un curs potrivit pentru mine, poate că Unimea nu este adevăratul meu sine”?! Dumnezeu nu este un “nu”. Îmi cer scuze dacă pare o contradicţie. Din punctul de vedere al minţii, Dumnezeu va fi întotdeauna contradictoriu. Nu există nicio negaţie, nu există niciun “nu” în Dumnezeu. Totul este inclus. Fără excepţie.»

P.11 Poate că contribui să fie o lume mai bună, dar nu o desfiinţezi. Acceptând a face fapte bune şi a fi o persoană bună, mai degrabă accepţi să-i ajuţi pe cei aflaţi în iad, decât să alegi să fii în rai. Accepţi ceea ce consideri a fi posibil şi respingi ceea ce percepi ca fiind imposibil. Astfel, te agăţi de legile omului şi respingi legile lui Dumnezeu. Îţi revendici natura umană şi respingi natura ta divină.

«Reacţia psihologică prin care îl excluzi pe Dumnezeu, trădând iubirea care eşti, este subtilă. Este foarte insidioasă. Acest Curs te va învăţa să devii conştient de când şi cum o faci, nu de ce, doar de când şi cum. Motivul nu este important. Mintea îţi va provoca atât de multă teamă, îţi va cere, te va implora, va insista să renunţi la iubire în favoarea fricii. Iar eu îţi cer să nu o faci. Poţi fi o persoană “bună”, poţi urma ceea ce este “corect” şi, în acelaşi timp, să îţi reaminteşti de Sine. Poţi acţiona şi reacţiona din iubire, poţi să fii în lume, dar nu de-al lumii. Asta este important acum. Asta contează. Aşa este iubirea mereu.»

P.12 Ce înseamnă această respingere, dacă nu respingerea Sinelui tău?! Ce înseamnă această respingere decât o frică sub masca umilinţei?! Ce înseamnă această respingere, decât respingerea lui Dumnezeu?! Ce înseamnă, decât o respingere a miracolelor?!

P.13 Voi, cei care v-aţi respins Sinele, probabil că vă veţi simţi din ce în ce mai împovăraţi. Deşi, ca urmare a lecturii Cursului sau altor forme de revelare a Adevărului, poate că aţi simţit o explozie iniţială de energie, deşi poate că chiar aţi trăit nişte miracole care păreau a vi se întâmpla “vouă”, totuşi, continuând să vă respingeţi Sinele, această energie şi aceste experienţe care vă uşurau inima poate că au început să se stingă şi să pară îndepărtate şi ireale precum un miraj. Aţi rămas doar cu credinţa în efortul personal şi cu strădanie de a fi buni şi a face binele, o credinţă care demonstrează clar că aţi respins Fiinţa care sunteţi.

«Întotdeauna apare o dezamăgire, nu-i aşa?! Aţi făcut ceva “bun” pentru presupusul celălalt. Aţi făcut un “bine” de dragul micului sine şi v-aţi simţit bine pe moment. Poate că aţi simţit ca o descărcare de adrenalină în corp, dar toate urcuşurile au şi coborâşuri, nu-i aşa?! În schimb, Spiritul este constant. Este real, pentru că este Divinitatea.»

P.14 O, copile al lui Dumnezeu, nu trebuie să te străduieşti deloc, nu trebuie să te împovărezi sau să te oboseşti.

«Cine va face lucrarea? Nu-i de mirare că eşti obosit, deoarece crezi că trebuie să o faci tu. Că micul tău eu trebuie să o facă. Totuşi, nu este adevărat. Şi este imposibil. Chiar nu poţi. De ce? Nu trebuie să o faci. Spiritul are propria sa curgere. Graţia este darul său care, în acelaşi timp, stă nemişcat. Îi vei permite acum să facă munca în locul tău? Oare te vei odihni acum, micuţule eu, şi vei lăsa munca pe seama Spiritului? Desigur că îi vei permite, observând cum Spiritul acţionează mintea şi energiile corpului în fapte creatoare. Există întotdeauna şi un retur al creaţiei. Trebuie să funcţioneze în ambele sensuri. Serviciul pentru alţii nu înseamnă sacrificiu.»

P.14 Tu, care vrei să realizezi mult bine în lume, înţelege că te poţi realiza numai pe tine însuţi.

«Tu, micul eu, ego-ul vrea realizări. Spiritul ştie tot ceea ce micul eu nu ştie, nu poate şi nu va şti niciodată.»

P.14 Vă aflaţi aici pentru a vă trezi din somn. Aţi ajuns aici nu pentru a vă trezi în aceeaşi lume – o lume care poate părea puţin mai sănătoasă decât înainte, dar încă stăpânită de nebunie, o lume în care pare posibil să-i ajuţi pe unii, dar, cu siguranţă, nu pe toţi – ci pentru a vă trezi într-o lume nouă. Dacă observaţi că lumea s-a schimbat doar în sensul că nebunia ei pare ceva mai mică, atunci nu v-aţi trezit cu adevărat, ci sunteţi încă prinşi în coşmarul pe care ego-ul vostru vi l-a creat.

«[În propoziţia “coşmarul pe care ego-ul vostru l-a creat”, Isus subliniază pronumele “vostru”.] Repet, voi aţi creat ego-ul. Vă amintiţi citatul “Fiindcă atât a iubit Dumnezeu lumea, că şi-a dat singurul Fiu născut”. Voi sunteţi Copiii mei. Sunteţi fraţii şi surorile mele. Sunteţi toate rolurile posibile care au existat vreodată. Nu sunteţi mai presus de mine. Nu sunteţi mai prejos de mine. Nu există ierarhie în iubire. Iar Sursa vrea să vadă şi să observe experienţele sale. Nu ar putea-o face dacă nu aţi exista voi. Înţelegeţi acest miracol? Iar dacă nu-l înţelegeţi, puteţi să vă minunaţi pentru o clipă? Puteţi să vă întrebaţi cât de mult vă iubeşte Dumnezeu, dacă doreşte să vadă lumina divinităţii strălucind din voi? Coşmarul pe care îl vedeţi este doar o reacţie pe care ego-ul a creat-o pentru voi, şi chiar ego-ul însuşi a fost creat de voi, nu de Dumnezeu. Ceea ce vedeţi în lume este ceea ce alegeţi să vedeţi. Voi decideţi cum vreţi să priviţi lumea. Atunci când puteţi ierta situaţia că vedeţi lumea ca pe un coşmar, atunci şi numai atunci puteţi vedea lumea în mod paşnic şi liniştit. Atunci şi numai atunci puteţi simţi o pace profundă în voi înşivă.

[Isus arată un masiv muntos, escaladat de alpinişti. Sunt mai multe tabere până în vârf: este tabăra de bază, o tabără la mijloc, apoi o altă tabără şi apoi vârful.] Voi vreţi să ajungeţi în vârf. Vreţi beatitudinea, extazul, divinitatea. Vreţi totul şi acum. Şi totuşi, tot ceea ce cereţi cu adevărat este pacea: “Atâta vreau, să simt pacea!”. Iar noi vă spunem: Iat-o! Vreţi pacea, vreţi ceea ce sunteţi deja. Iat-o! Este minunată şi atât de accesibilă şi atât de uşor de ales. Alegeţi-o astăzi.»

P.14 Alegând să vă respingeţi pe Voi înşivă, încercaţi a da sens coşmarului, în loc să vă treziţi din el. Treaba asta nu va funcţiona niciodată.

«Nu va funcţiona, pentru că atunci când vezi această frică şi o crezi, când crezi că este adevărată, tocmai asta-i nebunia din care trebuie să te trezeşti. Nu poţi da sens nebuniei şi nu le poţi cere nici altora să găsească o raţiune nebuniei. De aceea, nu vă voi cere niciodată să vă întrebaţi de ce este lumea nebună.»

P.15 Respingând ceea ce sunteţi, demonstraţi că puteţi crede doar o parte a adevărului, nu pe tot.

«Există un principiu minunat şi puternic în textul sacru pe care îl numiţi Kybalion. El afirmă că “Totul este în toate”. Nu există excepţii de la iubire. Dacă vreţi adevărul, muşcaţi o bucată mare din plăcintă, nu doar o felie.

Vă iubesc.»

< Sus >

traducere de Răzvan A. Petre
7 noiembrie 2021

Sursa traducerii: yt Being a “Good” Person doesn’t Mean You’re Awakened- P11-14 (12 oct. 2021)