<  Înapoi la Pagina Răzvan Petre


SPIRITUALITATEA CHINEZĂ

Informaţii şi referinţe despre viaţa spirituală din China.

Autor: Răzvan Alexandru Petre
 

TRADIŢII

În China antică existau bogate mituri populare, precum şi shamani dotaţi cu puteri supranaturale, care vorbeau cu spiritele naturii. De atunci au rămas notorii până astăzi astrologia chineză, divinaţia Yi-Ching (“cartea schimbărilor”) şi geomanţia Feng-Shui.

Simboluri Yi Ching
Simboluri Yi Ching

QIGONG

Tot în China a luat fiinţă QIGONG (scris şi citit chi-kung) şi alte discipline care ne învaţă controlul desăvârşit al energiilor corporale, de la obţinerea simplei relaxări, medicină preventivă şi autovindecare, practici marţiale, până la nivelul de abilităţi paranormale şi evoluţie spirituală.

Există mulţi experţi chinezi de cultivare a energiei interne, provenind din linii vechi de maeştri. În general, aceste informaţii erau transmise oral numai puţinor discipoli, fiecare având propriile secrete. În prezent, multe din aceste secrete au ajuns în Occident, la liber.

Cărţi de qigong taoist:

carte Dr. Stephen T. Chang - "Sistemul complet de autovindecare. Exercitiile daoiste interne"

carte Huai-Chin Nan - "Transformarea minţii şi trupului prin Tao"

carte Daniel Reid - "TAO, Carte completă de medicină tradiţională chineză" (rezumat)

Centre de qigong în România:

link Cezar Culda

link Lin Kai Ting

-  Sus  -

Un mare maestru de qigong budist este dl. Li Hongzhi, care a ales să facă larg cunoscute descoperirile sale în disciplina Falun-dafa (Falun-gong), începând cu anul 1992. Practicanţii îşi cultivă corpul, mintea şi spiritul, şi sunt îndrumaţi să respecte principiile “Adevăr, Compasiune, Toleranţă" - să fie cinstiţi, corecţi, sinceri, ghidaţi mereu de bune intenţii, altruişti şi să manifeste toleranţă, rezistenţă, control şi reţinere. În 1999, 100 milioane de chinezi (unul din 13) practicau Falun Gong, deşi era aproape necunoscută în afara ţării. Ulterior, Li Hongzhi a răspândit şi în Occident practica sa de "purificare a inimii şi de salvare spirituală", un qigong de nivel înalt.

carte Cărţile Falun-dafa (limba română)

Maestrul Li Hongzhi scrie: «Vă voi spune care este motivul fundamental pentru care gong-ul vostru nu reuşeşte să crească: dintre cei doi termeni "cultivare" şi "practică", oamenii acordă importanţă numai practicii, nu şi cultivării.»

Explicaţie: Gong este o materie inteligentă, este energia personală care poate fi exteriorizată. Spre deosebire de Gong, Qi (sau Chi) este energia personală necesară propriei funcţionări a organismului. Practica înseamnă exerciţiile psiho-somatice de tip Qigong sau Yoga. Dar numai cultivarea caracterului moral asigură obţinerea Virtuţii. Prin urmare, cultivarea se referă la practica psiho-morală, la eforturile conştiente de perfecţionare morală şi autocontrol asupra propriei naturi animalice şi egotice.

Virtutea este un tip de materie subtilă albă sau un câmp invizibil, care include Toleranţa, Iluminarea, Îndurarea de suferinţe. Prin urmare, virtutea nu este un concept abstract inconsistent, ci o materie aurică, ce poate fi văzută şi măsurată cu ochii spiritului. Pentru simplificare, dacă virtutea este materie albă, atunci materia neagră este numită şi karmă negativă. Cele două se exclud reciproc. Crescându-ne virtutea, ne ardem karma trecutului. (Esoterika 2014)

-  Sus  -

RELIGII

Patru mari religii au influenţat şi influenţează puternic spiritualitatea chineză: Taoismul (ştiinţă naturală şi filosofie mistică), Confucianismul (filosofie morală îmbinată cu rituri), Budismul şi Creştinismul.

TAOISMUL

Majoritatea tradiţiilor au împrumutat câte ceva din acest focar de înţelepciune şi ştiinţă a Naturii. Este deseori menţionată, fundament al taoismului, cartea "Tao Te Ching" a înţeleptului Lao-zi (transliterat şi Lao-tse, sec. 6-5 î.e.n.) ca fiind cel mai profund şi mai enigmatic text din literatura chineză.

Cartea "Tao Te Ching" (Dao De Jing)

carte Varianta de traducere 1

carte Varianta de traducere 2

Tao (sau Dao) este echivalentul lui Brahman din religia vedică, adică Supremul Creator Absolut. Lao-zi (citit “Lao-ţî”, tradus: maestrul Lao) a fost un mare iluminat, promotor al nondualităţii (advaita, în sanscrită). Au rămas enigmatice pentru mulţi şi astăzi afirmaţiile maestrului Lao-zi: cele mai bune mijloace de a deveni puternic sunt wu wei, adică inacţiunea şi nonviolenţa.

«Ceea ce e mlădios înfrânge ceea ce este dur, cel slab învinge pe cel puternic», «Slăbiciunea este însuşirea lui Dao», spunea maestrul.

Confucius a venit la Lao-zi pentru a-i cere sfatul maestrului. Dar acesta din urmă l-a cam buimăcit prin atitudinea sa. Lao-zi condamna, în mod paradoxal, valorile sociale (atât de dragi lui Confucius), pentru că ar fi iluzorii şi, în cele din urmă, primejdioase. Cât priveşte ştiinţa discursivă, ea ar distruge unitatea fiinţei şi ar încuraja confuzia, acordând o valoare absolută noţiunilor relative. (sursa)

Poziţia maestrului Lao-zi este, evident, una nondualistă şi, de aceea, greu de înţeles de pe o poziţie de gândire dualistă comună. (Cel mai bine este explicată spiritualitatea nondualistă în cartea "Viaţa impersonală")

Indiferent de şcoală, Taoismul subliniază cele trei mari comori ale înţeleptului: compasiunea, smerenia şi abţinerea (înfrânarea). 

yin-yang
Simbolul taoist al dualităţii yin-yang

În cealaltă carte fundamentală pentru taoism, scrisă de Zhuang-zi (ciuan-ţî), găsim o anecdotă faimoasă ce relatează Trezirea spirituală a înţeleptului ("liber şi fericit ca un fluture"), care vede lumea ca pe un vis în care toţi se cred treji. Dar, în această descriere, iluminarea este temporară, după care urmează revenirea la condiţia umană obişnuită.

fluture VISUL FLUTURELUI

«Odată, Zhuang Zhou (autorul, Ciuan Ciou) visa că este un fluture, un fluture care zbura de colo-colo, fericit cu el însuşi şi făcând ce dorea. El nu ştia că era Zhuang Zhou. Deodată, s-a trezit şi iată-l pe Zhuang Zhou, concret şi inconfundabil. Dar nu ştia dacă era Zhuang Zhou care visase că era un fluture sau un fluture visând că este Zhuang Zhou.

Între om şi fluture trebuie să existe o distincţie! Asta se numeşte Transformarea Lucrurilor materiale.»

Interpretarea ultimului paragraf ar fi următoarea: destinul natural al omului “comun” este să evolueze spre condiţia de iluminat (“fluturele”).

-  Sus  -

CONFUCIANISMUL

FILOSOFIA MORALĂ a lui Confucius (numele latinizat al lui Kong-fu-zi, sec. 6-5 î.e.n.) pornea de la principiul că omul are în sine însuşirile generale ale naturii, ale lui Tao: ordine, dreptate, bunătate, sinceritate. De aceea este suficient ca omul să fie instruit, dirijat, pentru a se perfecţiona. Iar perfecţionarea se face prin exemplul înaintaşilor. După exemplul acestora, copiii trebuie să aibă un respect desavărşit faţă de părinţi, indivizii să respecte statul, cei vii să respecte pe cei morţi, împăratul să respecte pe iluştrii săi predecesori şi să se supună Cerului. De la cel mai mic până la cel mai mare, fiecare trebuie să-şi respecte datoriile care revin gradului lor ierarhic. Menirea omului pe Pământ este de a se desăvârşi întru omenie, îndeplinindu-și datoria numai în concordanţă cu ceea ce este adevărat şi drept.

confucianism
Clopotul, simbol confucianist

Neo-confucianismul a fost adoptat de dinastiile chineze începând cu secolul 7 e.n., ca o formă de meritocraţie, prin care funcţionarii superiori ai statului (mandarinii) erau selectaţi pe baza unor examene dificile, unde era esenţială cunoaşterea profundă a preceptelor confucianiste, alături de alte discipline. (sursa)

-  Sus  -

BUDISMUL

Budismul Mahayana a intrat în China din India, prin Tibet, (secolul 5 e.n.) căpătând caracteristici proprii spaţiului cultural chinezesc. Este deseori văzut ca o disciplină de armonizare psihică, un mod de trai şi mai puţin o “credinţă”.

BUDISMUL CHAN chinezesc a trecut în Japonia sub numele de zen. “Chan” provine din cuvântul indian “dhyana”, adică “meditaţie”. Budistul caută să dobândească nirvana (iluminarea spirituală), o stare de pace interioară şi înţelepciune prin diverse tehnici. Budismul chan caută Vidul Absolut Creator, nondual, în opoziţie cu lumea aparentă, relativă, duală. Se vorbeşte aici de o iluminare bruscă şi de o cultivare gradată, care îi urmează primeia pentru atingerea eliberării complete de simţul persoanei.

O figură extrem de venerată a budismului chan a fost Xu Yun (1840-1959) – pentru chinezi, longevitatea remarcabilă este un semn al sfinţeniei sale. El a muncit intens pentru răspândirea religiei sale în China şi ţările din jur, a contribuit decisiv la oprirea persecuţiilor regimului comunist asupra budismului.

Iată un citat din înţelepciunea venerabilului Hsu Yun:

«Mai presus de practica meditaţiei este atitudinea. Un începător trebuie să înveţe a-şi cultiva „echilibrul unui muribund”. Ce este acest echilibru? Este echilibrul de a şti ce este important şi ce nu, a accepta şi a ierta. Oricine a stat la căpătâiul unui muribund va înţelege acest echilibru. Ce ar face muribundul dacă cineva l-ar insulta? Nimic. Ce ar face muribundul dacă cineva l-ar lovi? Nimic. Zăcând acolo, ar planifica să devină faimos şi bogat? Nu. Dacă cineva care l-a jignit odată ar veni să-i ceară iertare, el nu i-ar da-o? Sigur că i-ar da-o. Un muribund cunoaşte inutilitatea duşmăniei. Ura este întotdeauna un sentiment nenorocit. Cine ar vrea să moară cu ura în inimă? Nimeni. Cel care moare caută iubirea şi pacea.»

Locul de intrare în China a budismului a fost mânăstirea SHAOLIN. Monahii au primit de la indianul Bodhidharma, pe lângă iniţierea spirituală, anumite tehnici de întărire a corpului, care s-au perpetuat şi evoluat de-a lungul timpului, iar astăzi asistăm uimiţi la numere spectaculoase de acrobaţii care frizează paranormalul. La mânăstire, astăzi, ucenicii se împart în două: cei care urmează calea contemplativă şi cei care urmează calea marţială.

shaolin performance

youtubeShaolin performance”  (playlist)

-  Sus  -

BUDISMUL TIBETAN este cu totul diferit de budismul chan, fiind influenţat atât de vechile tradiţii shamanice tibetane, cât şi de doctrina tantrică. În trecut, era rezervat numai călugărilor şi a rămas mult timp o enigmă pentru europeni. Asta, până când Alexandra David-Neel a pătruns în inima Tibetului şi a manifestat o enormă răbdare de a fi iniţiată în multe taine oculte şi a aduce în Occident parfumul Tibetului atemporal.

Cărţi despre spiritualitatea Tibetului:

carte Alexandra David-Neel - "Tainele învăţăturilor tibetane"

carte Alexandra David-Neel - "Cu mistici şi magicieni în Tibet"

carte Alexandra David-Neel - "Iniţieri şi iniţiaţi în Tibet"

După plecarea în exil (1959) a Eminenţei Sale, Dalai Lama (liderul spiritual al şcolii Gelug, una din cele 6 şcoli budiste tibetane), urmat de o mare comunitate, învăţăturile călugărilor tibetani s-au răspândit în toată lumea în forma lor originală. Dacă doriţi să le cunoaşteţi ca experienţe personale, puteţi lua contact direct cu aceşti iniţiaţi, chiar la noi, în România.

Centre de meditaţie budiste tibetane:

link spiritualitateatantrica.ro

link buddhism-romania.ro

link kalachakra.ro

Cărţi de Eminenţa Sa, Dalai Lama:

carte Dalai Lama - "Arta fericirii"

carte "Emoţiile distructive" – Dialog ştiinţific cu Dalai Lama consemnat de Daniel Goleman

-  Sus  -

CREŞTINISMUL

Probabil că nu există la ora actuală un popor mai avid de spiritualitate decât cel chinez. După spălarea creierelor prin "revoluţia culturală" care a suprimat tradiţiile şi, mai recent, prin asaltul capitalismului sălbatic, la fel de materialist şi dur, se părea că chinezul nu putea deveni decât un robot muncitor fără conştiinţă. Dar misionarii creştini mărturisesc cu câte lacrimi de fericire descoperă chinezii simpli învăţăturile religioase, total noi pentru ei. Acestea le trezesc spiritul, înăbuşit atâta amar de vreme sub frica materiei. ("Dovezi ale vieţii după moarte")

cross
Crucea, simbol creştin

Un misionar de seamă este Dennis Balcombe şi biserica sa "underground", fondată iniţial în Hong Kong şi răspândită astăzi în toată China. Aparţinând mişcării carismatice (evanghelistă, protestantă), biserica adună mulţi aderenţi datorită stilului spectaculos: se ţin slujbe pe stradă, au loc vindecări miraculoase, alungarea demonilor şi vorbirea în limbi, s-au raportat şi învieri ale morţilor (NDE cu mărturii spirituale). Persecuţiile autorităţilor nu au făcut decât să întărească convingerile religioase, inclusiv prin convertirea deţinuţilor din închisorile unde au fost încarceraţi misionarii creştini.

youtube The Underground Churches of China Extras din filmul “Finger of God” (netradus, durata 6:44 min) Puteti viziona acelaşi fragment în filmul “Degetul lui Dumnezeu” (tradus, de la minutul 53.00)

youtube Dennis Balcombe - Revival in China (10 min) Interviu la o televiziune canadiană

youtube Mind Boggling MINISTRY to CHINA for 50+ yrs with 12 Million Bibles 8.8.18 O predică a lui Dennis Balcombe la New York, cu prezentarea realizărilor sale misionare în China. Evanghelizarea a avut urmări pozitive asupra societăţii: infracţiuni mai puţine, randament mai bun la serviciu, sănătate mai bună, îşi plătesc conştiincioşi taxele, mai puţină prostituţie, droguri, respect pentru autorităţi. Astfel că, până la urmă, şi autorităţile au înţeles că au numai de câştigat acceptând religia creştină, chiar dacă ea contravine ideologiei atee comuniste.

dennis balcombe
Dennis Balcombe chemând Duhul Sfânt asupra credincioşilor (majoritatea, femei)

În China (excepţie făcând Taiwan) creştinismul protestant şi catolic are cea mai rapidă creştere faţă de religiile tradiţionale (taoism, buddhism, confucianism). Se estimează că ar fi circa 40 milioane de adepţi sau mai mulţi. China s-a deschis cultural din 1987 şi au început să apară multe biserici, deşi la început au fost prigonite. În ultimii ani, nu s-au mai raportat persecuţii asupra creştinilor, cel puţin în regiunile mai civilizate dinspre coasta oceanului.

Chinezii aveau un gol spiritual, după ce între anii 1965-1976 au fost arse biblii, scripturi budiste şi li s-au interzis toate practicile tradiţionale. Chinezii de acum sunt foarte deschişi, naivi chiar, şi cred cu tărie în Evanghelie, nu sunt sceptici ca occidentalii. Există două tipuri de biserici: cele înregistrate şi controlate de Stat şi, în paralel, bisericile de casă "underground" (precum cea a lui Dennis Balcombe), care - mulţumită vindecărilor şi manifestărilor miraculoase - au proliferat mult mai mult.

-  Sus  -

INSTRUMENTE MAGICE

Există evidenţe arheologice că primele clopote din bronz au apărut în China mileniului 2 î.e.n.. Din arealul sino-tibetan provin şi vestitele boluri tibetane şi gonguri chinezeşti, ale căror sunete armonizează vibraţiile trupului uman şi pot chiar vindeca unele afecţiuni energetice.

boluri tibetane
Boluri tibetane

youtube Sunetul penetrant al Bolurilor tibetane (playlist)

gong
Gong chinezesc

youtube Sunetele tunătoare ale Gongurilor chinezeşti (playlist)

-  Sus  -

FILME DIN COLECŢIA "SPIRITUS"

Tea Road to the Skies (Drumul ceaiului spre Ceruri, 2007) netradus

Yoghinii din Tibet (The Yogis of Tibet, 2002) tradus

Cartea tibetană a morţii, un mod de viaţă (The Tibetan Book of Dead, a Way of Life, 1994) tradus

Copilul de neconfundat (Unmistaken Child, 2008) tradus

Degetul lui Dumnezeu (2007) (Finger of God, 2007) tradus

Bonus:

ÎNŢELEPŢII CHINEI ANTICE, invitat Mihai Cosmin Părăian, traducător de limba chineză veche (emisiune TV Canal 33, 3 feb 2020)

-  Sus  -

  5 februarie 2020