< Înapoi la Pagina România de azi
De câţiva ani încoace asistăm cu toţii la lupta crâncenă dintre bunul-simţ de veacuri al poporului român şi perversitatea unor personaje oculte, care urmăresc să ne impună un mod de viaţă nefiresc pentru noi. Cu o foarte mare întârziere, autorităţile române au luat decizia de a controla şi a „pune la punct” presupusa mişcare pentru integrarea în „absolutul divin”, care ne bântuie ţara de mai bine de 15 ani. Mulţi jurnalişti temerari s-au încumetat să pătrundă în cotloanele falşilor yoghini, în meandrele acestei „mişcări”, asumându-şi riscuri nebănuite de ei sau de noi, ceilalţi, la vremea respectivă. Rezultatul strădaniei lor s-a concretizat în frânturile de adevăr smulse de la numeroase victime, pentru care au fost pedepsiţi de „gurul absolut” cu acţiuni în instanţă, ameninţări, şantaje peste şantaje sau, pe scurt, hărţuire sub toate aspectele.
În ultimele săptămâni mass-media a încercat, cu eforturi greu de evaluat, să găsească răspunsuri plauzibile şi inteligibile pentru tot românul, la următoarele întrebări: în ce constă, de fapt, această „mişcare pentru integrare în absolut”, cum se desfăşoară ea pe toate planurile şi ce fel de individ este acest „guru” care se pretinde un mare lider spiritual?
Nu pot rămâne indiferentă, ca un simplu telespectator, la impertinenţa, perversitatea şi agresivitatea membrilor sau simpatizanţilor presupusei „integrări în absolut”. Vă voi relata ceea ce am auzit şi am văzut referitor la această nefericită „integrare”.
Gurul suprem
Cine este şi ce vrea de la noi toţi acest controversat personaj? Putem răspunde cu uşurinţă dacă vom folosi o altă întrebare: unui individ născut copil din flori, ţinut la distanţă de tatăl său, izolat de familia acestuia, obligat de sărăcie să se descurce singur încă de la vârsta adolescenţei, incapabil să înveţe o meserie ca lumea, ajuns pradă exceselor sexuale şi a vieţii în puşcărie, i-ar fi cu putinţă să se comporte la vârsta maturităţii ca un om cumsecade, cinstit, muncitor şi bun familist? Cu unele excepţii, da, dar nu este cazul personajului nostru. În consecinţă, studiind comportamentul său cu mare atenţie, vom desprinde cu destulă uşurinţă anumite concluzii:
Unii dintre noi ştiu că în cadrul acestei „mişcări” bântuie o mulţime de obsesii, unele mai nocive decât altele, cum ar fi:
6 aprilie 2004
Minciună. Intrigă. Sex. Aberaţii.
Unul dintre argumentele forte pentru atragerea de noi membri şi simpatizanţi ai acestei nefericite mişcări este aşa-numita continenţă sexuală. Aceasta presupune evitarea ejaculării în timpul actului sexual, urmată de mult-doritele orgasme în serie. Dar cui îi pasă de bărbaţii care, încercând să respecte ad literam regula non-ejaculării se îmbolnăvesc de prostată, prezintă tulburări psihice, obsesii erotice, ajungând cu timpul pe acea culme a disperării şi neputinţei masculine denumită impotenţă? Situaţia lor este agravată şi de alimentaţia derizorie, de posturile prelungite (neconsumând decât apă) până la stări de leşin, de teama că nu vor putea face faţă pretenţiilor tantrice ale partenerelor. Gurul se laudă cu priceperea de a nu ejacula, dar acesta nu este un semn de sfinţenie (după cum pretinde el), ci doar urmarea unei deficienţe fiziologice înnăscute (aspermie). Presupusele aptitudini extrasenzoriale demonstrate de G.B. nu se datorează continenţei sexuale, ci unor talente înnăscute şi, eventual, exersărilor sistematice de yoga mentală.
Efortul impus adepţilor de a-şi transmuta energia erotică în energie mentală sau afectivă, prin ridicarea ei spre ultima chakră (cea din creştetul capului), este foarte mare şi nu poate fi suportat de oricine, în ciuda tehnicilor de yoga complementare. În consecinţă, apar nenumărate probleme de sănătate fizică şi psihică. Ridicarea energiei kundalini în vederea obţinerii tuturor puterilor paranormale şi unirii cu Dumnezeu este o practică extrem de riscantă. Mulţi practicanţi yoga s-au îmbolnăvit grav, au rămas handicapaţi pe viaţă ori au murit încercând să îşi trezească şarpele de foc. Promovarea în masă şi proslăvirea sistemului kundalini yoga este iresponsabilă, multe dintre victimele sale neputând fi ajutate să îşi revină din traumele provocate de practicarea sa incorectă şi abuzivă. Folosirea energiei kundalini (despre care nu se spune clar ce este în realitate!) reprezintă o metodă pur egoistă, care încearcă să evite invocarea Graţiei Divine. Ştiind că nu pot obliga coborârea Harului, aspiranţii yoghini încearcă să atingă culmile gloriei prin metode personale, pur omeneşti.
Gurul dâmboviţean G.B. îşi justifică schimbarea zilnică a partenerelor de sex prin nemăsurata lui capacitate de a dărui iubire, ceea ce este, de fapt, un fals grosolan. Ştim cu toţii că una dintre dovezile de afecţiune ale bărbatului o reprezintă protejarea iubitei sale. Gurul G.B. nu le mai dă nici o importanţă femeilor pe care le-a avut. Mai rău chiar, le împinge pe panta desfrâului, îndemnându-le să facă sex cu cât mai mulţi bărbaţi. G.B. le ademeneşte la început promiţându-le avantaje materiale şi o evoluţie spirituală rapidă, ca apoi să le părăsească fără nici o remuşcare. Obligându-le să accepte ideea că au fost înşelate, le învaţă să facă şi ele la fel cu bărbaţii ce vor urma în viaţa lor, ajungându-se astfel la anihilarea oricărui sentiment adevărat de afecţiune.
Mascarada detaşării de persoana iubită este jucată de aproape toţi adepţii mişcării, cu scopul declarat al evoluţiei spirituale. Ca metodă de antrenament sistematic, putem semnala tehnica emanării iubirii către toate persoanele de sex opus. Logica lor este următoarea: iubirea unei singure persoane dovedeşte existenţa egoismului în relaţia de cuplu; învaţă, deci, să dăruieşti aceeaşi iubire mai multor partenere sau parteneri. Acesta este sfatul „părintesc” pe care G.B. şi acoliţii săi îl dau adepţilor dezamăgiţi în dragoste, care vin cu sutele să le ceară ajutorul. Ascunzând faptul că această mentalitate este nefirească şi dificilă, gurul şi gaşca lui de obsedaţi pretind să le fie urmat exemplul, fără prea multe comentarii. Nimeni nu le spune naivilor care vor să se adape din izvorul înţelepciunii soarelui tuturor yoghinilor (adică slutul G.B.!) că iubirea adevărată presupune existenţa unui jurământ de fidelitate. Cei doi iubiţi trebuie să fie alături la bine şi la rău, să nu îşi rănească sentimentele unul celuilalt, să nu îşi risipească timpul, energia şi banii în aventuri amoroase trecătoare! G.B. şi integraţii lui ocolesc deliberat subiectul existenţei sufletelor-pereche, care odată ce se regăsesc în această viaţă, nu mai pot trăi unul fără celălalt. Toţi aceşti farseuri afirmă că iubirea este cea mai scurtă cale de a atinge Divinitatea, dar ce înţeleg ei prin desfrâu, rămâne un mister.
Se pricep de minune să pervertească tot ceea ce se poate numi viaţă sexuală şi se întind cu murdăria lor până la înălţimea sufletului uman. Femeilor dispuse să îi asculte le spun că prin orgasme multiple în timpul amorului tantric vor putea atinge o stare de energie şi fericire supremă care le va purta în lumi paradisiace! În plus, se vor trezi în ele mult-visatele puteri latente! Oare ce păţesc nefericitele care îşi încearcă norocul ascultându-i pe aceşti mizerabili? Se cam ştie despre ce este vorba: practicând libertinajul sexual, nerespectând nici un fel de repere morale, obsedate de practica sexului prelungit, ajung să se comporte ca nişte femele în călduri! Unora le par atractive, dar nu peste multă vreme vor fi părăsite de toţi. Un bărbat serios poate să păstreze o astfel de femeie lângă el toată viaţa? Greu de spus! Chiar dacă, pe de o parte, aceste femei mai poartă încă reminiscenţa nevoii întemeierii unui cămin, a păstrării respectabilităţii în societate, nu vor obţine acestea atâta timp cât rămân adepte ale mişcării lui G.B. Unele au reuşit, în sfârşit, să rupă orice legătură cu mişcarea integrată în absolut, luptând din răsputeri pentru a şterge din viaţa şi sufletul lor urmele ruşinii, stigmatul desfrâului.
Destrămarea familiilor este o altă consecinţă nefastă a mentalităţilor nesănătoase ce se vehiculează în această şcoală a corupţiei. Schimbarea partenerilor de sex este o plagă ce le afectează vieţile tuturor. Dacă nu reuşesc să se desprindă la timp din mişcare, cei care doresc să îşi păstreze verticalitatea sunt influenţaţi, până la urmă, de ceilalţi destrăbălaţi, decăzând tot mai mult în mocirla desfrâului. Amorul spre care îi îndeamnă gurul se pretinde a fi doar iniţiere în iubirea tantrică, dar după partida de sex, cu ce rămân adeptele? Cu un gust amar de a fi fost folosite drept simple instrumente sexuale şi cu iniţierea lor în tainele desfrâului! În rest, toate artificiile tantrice le vor folosi la cucerirea bărbaţilor şi la atingerea unor scopuri meschine... Nu de Dumnezeu se apropie ele, ci de Satan, iar lumile spirituale pe care pretind că le vizitează sunt doar iluzia demonică a căii juste spre evoluţie...
Nici unul dintre practicanţii acestui soi de yoga nu a ajuns un om de o valoare deosebită în această ţară! Dimpotrivă, se prăbuşesc cu toţii într-o fundătură oribilă...
17 mai 2004
< Înapoi la Pagina România de azi