<  Înapoi la Prima pagină Spiritus

MIHAELA RUNCEANU
In memoriam

Home  |  Mesaj de la spiritul Mihaelei  |  Melodii  |  Fotografii  |  Omagii  |  Biografie  |

BIOGRAFIA

MIHAELEI RUNCEANU

(04.05.1955 – 1.11.1989)

"Cântecul este modul prin care dăruim oamenilor tot ce avem mai bun şi mai frumos în noi..."– Mihaela Runceanu

 

      Cronologie

      Mihaela Valentina Runceanu
      se naşte pe 4 mai 1955, la Buzău.

  • 1955 - După două luni şi jumătate, părinţii Nicolae şi Lenuţa Runceanu se intorc cu Mihaela la Pătârlagele, unde aceştia îşi aveau locul de muncă.
     
  • 1957 - Părinţii se mută cu serviciul la Orbeni (la cca. 30 de km de Bacău). Aici Mihaela va descoperi pasiunea pentru vioară.
  • 1962-1963 - Urmează clasa I şi jumătate din clasa a-II-a la Orbeni (Bacău), unde părinţii se mutaseră cu serviciul.
     
  • 1964-1970 - Continuă cursurile la şcoala elementară de pe lângă Liceul de muzică şi arte plastice din Buzău. Profesor de vioară: Eufrosina Tomescu, soţia directorului şcolii, Constantin Tomescu.

Mihaela îşi va petrece majoritatea vacanţelor de vara la bunicii paterni în satul Runcu, un sat răsfirat pe dealurile din apropierea comunei Pîrscov.

  • 1970-1974 - Urmează Liceul de muzică şi arte plastice din Buzău, pe care îl absolvă, ca şef de promoţie.

În perioada liceului, cântă în orchestra simfonică a oraşului, care se afla pe lângă Casa orăşenescă de cultură. Orchestra era alcătuită din cele mai diverse categorii de oameni, iubitori ai muzicii culte (profesori, avocaţi, ingineri, medici etc.) Cei mai mulţi erau elevi şi profesori de la Liceul de muzică şi arte plastice din Buzău, al cărui director, profesorul C-tin Tomescu,a fost o perioadă şi animatorul formaţiei. Ulterior, bagheta de dirijor a fost preluată de unul din tinerii profesori ai liceului, Tiberiu Tănase. Acesta era profesorul de teorie şi solfegiu al Mihaelei. Mihaela a cântat în orchestra respectivă, la vioara a doua, apoi la vioara întâi.

  • 1972 - Câştigă premiul I la concursul "Tinereţea Buzoiană" cu piesa "Anilor" de Petre Magdin, prima recunoaştere publică a vocaţiei de solist de muzică uşoară.
     
  • 1973 (?) - Mihaela Runceanu şi Laurenţiu Cazan cântă la Praga şi Karlovy Vary (Cehoslovacia) cu Orchestra Simfonică din Buzău.
     

  • 1974 - Este admisă la Conservatorul de muzică "Ciprian Porumbescu" (clasa profesor Giuleanu), cu media 9,95. Este colegă de grupă şi de cameră cu Angela Ciochină.

Urmează, în paralel, cursurile şcolii Populare de Artă din Bucureşti, clasa de canto condusă de profesoara Nina Bercaru (care o va însoţi pe Mihaela Runceanu în majoritatea concursurilor la care va participa în perioada 1975-1976).

D-na Nina Bercaru va afirma: "Pe toată perioada celor trei ani de cursuri a fost extrem de sârguincioasă, de receptivă şi aceasta la un student de conservator care pe deasupra ştia să cânte la un instrument (vioară) şi care citea note la prima vedere, fără dificultate. Această ciudăţenie, să zic aşa, se datora şi faptului că la conservator studiile se făceau doar pentru muzică clasică, muzica uşoară nu era băgată în seamă, fiind considerată gen minor. Şcoala Populară de Artă avea în schimb trei catedre de canto ai căror profesori erau Florica Orăscu, Gloria  Bordea şi... Nina Bercaru”.

  • 1975 - Câştigă Trofeul "Steaua litoralului", Constanţa (la acest concurs, Mihaela Oancea, o altă solistă deja conscrată, va obţine "Premiul Tinereţii").

Obţine premiul I la Festivalul "Constelaţii vâlcene", Râmnicu Vâlcea.

Debuteză la Radio cu o piesă, în primă audiţie, a compozitorului George Grigoriu. Va imprima la Radio şi Electrecord (până în 1989) peste 150 de piese.

Trece cu 10 pe linie prima etapă la concursul TV "Steaua fără nume" (preşedintele juriului: Octav Enigărescu (directorul Operei Române din Bucureşti), membrii juriului: Radu Şerban, Vasile Vasilache, Aurel Giroveanu, Edmond Deda, Paul Urmuzescu (compozitori), Grigore Constantinescu (muzicolog), Gheorghe Ilionoiu, Nina Bercaru (profesori).

În cadrul concursului, Mihaela Runceanu interpretează în primă audiţie piesa "Numai de dragoste", compusă special pentru ea de Marcel Dragomir (pe atunci profesor la Şcoala Populară de Artă din Bucureşti). Marcel Dragomir va deveni un colaborator şi prieten apropiat al Mihaelei.

  • 1976 - Pe 8 aprilie participă la un spectacol organizat în sala de concerte a Radioteleviziunii alături de unii dintre cei mai în vogă cântăreţi ai momentului. Preşedintele juriului – Doina Caraman Fotea (pe atunci şefa secţiei de muzică uşoară a Radioteleviziunii). Mihaela Runceanu va afirma ca "acesta a fost adevăratul meu debut ca solist profesionist de muzică uşoară"

Obţine premiul I la Festivalul "Lotca de aur", Brăila.

Obţine premiul II la "Festivalul artei studenţeşti" din Galaţi (premiul I fiind adjudecat de Angela Ciochină).

Obţine premiul II la concursul "Bucureşti’76" (premiul I fiind adjudecat de Liliana Muşat).

La Festivalul "Constelaţii vâlcene"din Râmnicu Vâlcea, Mihaela Runceanu, în calitate de câştigătoare a ediţiei precedente, susţine un microrecital.

Participă la concursul naţional de creaţie şi interpretare a muzicii uşoare româneşti "Mamaia’76" unde a interpretat melodia "De-aş fi fost să fiu" de George Grigoriu.

Figureză pe L.P.-ul omagial "Odată cu cântecul", lansat cu prilejul împlinirii a două decenii de carieră a compozitorului George Grigoriu, cu piesele "Speranţe vis, speranţe flori" şi "Nu mai ştiu ce să cred".

  • 1977 - I se imprimă prima melodie pe L.P.-ul "Şlagărele anului 1976".
     
  • 1978 - Absolvă Conservatorul de muzică "Ciprian Porumbescu", Facultatea de pedagogie, muzicologie, compoziţie, cu lucrarea "Muzica uşoară românească şi rolul său în societatea contemporană" – coordonator prof. Al. Leahu.

Obţine premiul I la concursul soliştilor profesionişti, secţia muzică uşoară.

  • 1978-1979 - Profesoară de vioară la Şcoala generală de muzică din Brăila.

Cântă cu formaţiile "Solaris" şi "Mefisto" din localitate. Cu grupul "Mefisto" dă spectacole în Brăila, Galaţi, Focşani, Tecuci şi alte localităţi. Tot cu "Mefisto" a făcut şi filmări pe Dunăre pentru populara emisiune "Antena vă aparţine".

  • 1979 - La cea de-a IX-a ediţie a "Festivalului tinereţii", desfăşurat în staţiunea Amara (Ialomiţa), câştigă "Trofeul Amara". Pe locurile următoare s-au clasat Mirela Voiculescu şi Gina Pătraşcu. Preşedintele juriului: Vasile Donose.

Obţine premiul I la Festivalul naţional "Cântarea României".

  • 1979-1980 - Profesoară de vioară la Liceul de muzică şi arte plastice din Buzău, pe care îl absolvise cu numai şase ani în urmă.

Face parte din formaţia "Nona", condusă de profesorul Xenti Stănescu. (Este anul când Mihaela Runceanu îşi îmbogăţeşte serios zestrea de cântece cu piese din repertoriul internaţional). Formaţia: Xenti Stănescu (clape), Aurelia Stănescu (clape), Laurenţiu Cazan (chitară), Mişu Anghel (bass-electronistul formaţiei), Nucu Oancea (baterie). Solişti vocali ai grupului: Mihaela Runceanu şi George Nicolescu. Cu formaţia "Nona" cântă şi piese din repertoriul internaţional îndeosebi din ABBA, Mattia Bazar, Ib Rabsen, Olivia Newton - John, Bee Gees etc.

  • 1980 - În toamna anului 1980, Nina Bercaru, profesoară la Şcoala Populară de Artă din Bucureşti, se pensionează. D-na Bercaru va trebui să aleagă între Mihaela Runceanu şi Angela Ciochină (două din cele mai talentate eleve ale sale) pentru postul de profesor de canto, post ce rămânea vacant prin plecarea ei. Preferinţele profesoarei se vor îndrepta spre Mihaela Runceanu.

     

  •  
  • 1980-1989 - Mihaela Runceanu este profesoară de canto la Şcoala Populară de Artă din Bucureşti. Corepetitor, la aceeaşi clasă, compozitorul Ionel Tudor. Mihaela se ocupa de vocalize şi de exerciţii de respiraţie, de pregătirea vocală, iar Ionel Tudor – de repertoriu.
     
  • Dintre cei care i-au fost elevi se numără: Marina Florea, Silvia Dumitrescu, Mircea Dumitrescu, Denis Roman (actualmente rezident SUA), Mihai Balaban (Texas), Coco Dumitriu (solist la Teatrul de Operetă) Gianina Olaru, Carmen Trandafir, Adrian Enache, Mădălina Manole, Nicola, Daniela Nicol, Doru Stelian, Ovidiu Baciu, Eugeniu Dan, Angela Stoica, Constantin Bruj, Paula Mitrache, Miki (fosta solista a trupei K-Pital), Marinela Chelaru de la grupul "Vouă" ş.a.

În această perioadă Mihaela Runceanu va cânta la unele din cele mai renumite restaurante din Bucureşti, cum ar fi: "Intercontinental", "Bucureşti", "Continental", "Dorobanţi", "Salonul spaniol", "Melody" precum şi la "Internaţional" Sinaia şi Timişoara. De asemenea, în fiecare vară, în timpul vacanţelor, cântă pe litoral numai la restaurante de mâna întâi (ex: "Barul Paradis" din Jupiter).

Tot în această perioadă participă la un număr mare de spectacole organizate în Bucureşti sau în provincie, numele ei devenind, prin ani, o garanţie sigură a calităţii spectacolelor respective.

Este solicitată tot mai des pentru înregistrări la Radio, Televiziune şi Electrecord.

La Radioteleviziunea română colaboreză cu realizatorii Doru Dumitrescu, Mariana Şoitu, Eugen Dumitru, Liliana Moldovan, Titus Munteanu, Simona Patraulea, Nicolaeta Păun, Nichi Modreanu, Ioana Bogdan, Sergiu Ionescu, Andrei Brădeanu, Titus Andrei şi operatorii Radu Toader, Viorel Sergovici, Cristian Muller ş.a.

Mihaela Runceanu devine unul din cei mai solicitaţi interpreţi de compozitori. Interpretează atât piese aparţinând unor compozitori arhicunoscuţi ca George Grigoriu, Ion Cristinoiu, Marcel Dragomir, Cornel Fugaru, Jolt Kerestely, Anton Şuteu, Laurenţiu Profeta, Horia Moculescu, Aurel Giroveanu, Constantin Teoharie, Mişu Iancu, Camelia Dăscălescu cât şi pe cele ale unora mai puţin cunoscuţi (la acea vreme) de marele public cum este cazul cu Alexandru Willmany, Virgil Popescu, Ion Bratu – Voicescu, Dinu Giurgiu, Dan Beizadea, Zoltan Boroş, Dan Dumitriu, Gheorghe E. Marian, Alex. Simu, Viorel Gavrilă, Dan Ardelean, Dan Pavelescu, Eugen Mihăescu şi mulţi alţii.

Este prezentă pe un număr foarte mare de compilaţii apărute la Electrecord.

A imprimat la Radio şi Electrecord (din anii’70 şi până în 1989) peste 150 de cântece.

  • 1981 - Obţine din nou premiul I la Festivalul naţional "Cântarea României".
     
  • 1982 - Melodia "E-adevărat iubirea mea", preluată din repertoriul internaţional, devine primul mare şlagăr al Mihaelei Runceanu. Texul melodiei este semnat de Roxana Popescu, care va deveni textiera preferată si o bună prietenă a Mihaelei.
     
  • 1983 - Marina Florea, elevă a Mihaelei Ruceanu, obţine Marele Premiu la secţiunea "Interpretare" la Festivalului naţional de muzică uşoară de la "Mamaia’83" (26-30.08).

Îi apare primul disc single la Electrecord cu piesele "Luna" de Vasile Veselovschi şi "Ce frumos am visat" de Dan Beizadea.

  • 1984 - În cadrul programului TV "Revelion’84", Mihaela Runceanu cântă în duet cu elevul său, Mircea Dumitrescu, melodia "Cu noi". Cu acest prilej lansează cariera solistică a lui Mircea Dumitrescu.
  • 1985 - Apar şlagărele: "De-ar fi să vii", "Nu, nu mai vreau să ştiu", "Să crezi în dragostea mea", "Tu nu vei ştii niciodată", "Nu ştiu cum m-am îndrăgostit".

La concursul "Melodii’84", Mihaela Runceanu participă cu melodiile "Nu ştiu cum m-am îndrăgostit" (Horia Moculescu), "Să crezi în dragostea mea" (Ion Cristinoiu) şi "În luna mai" (Dumitru Lupu) la secţiunea "Prime audiţii". Melodia "Să crezi în dragostea mea" obţine premiul I la concursul de creaţie. Din acest moment Mihaela Runceanu intră în categoria "grea" a muzicii uşoare româneşti devenind unul din cei mai solicitaţi interpreţi de compozitorii care urmau să-şi prezinte lucrările ca prime audiţii.

În perioda 1- 30 iulie 1985 efectueză un turneu în Cuba (cu escală la Berlin) unde participă şi la Festivalul şi concursul "Gala’85"(participă cu o melodia din repertoriul cubanez şi cu şlagărul "Să crezi în dragostea mea").

Silvia Dumitrescu, elevă a Mihaelei Ruceanu, obţine premiul CC al UTC la secţiunea "Interpretare" la Festivalului naţional de muzică uşoară de la "Mamaia’85" (29.08 – 1.09). La aceeaşi ediţie a Festivalului, Grupul "Forte" (din care face parte şi Nicola, o altă elevă a Mihaelei Runceanu) obţine premiul Teatrului "Fantasio".

În Topul "Săptămâna" din anul 1985, realizat de Andrei Partoş pe baza preferinţelor ascultătorilor, Mihaela Runceanu obţine locul I cu piesa "Să crezi în dragostea mea" fiind urmată de: Mirabela Dauer şi Mihai Constantinescu (locul II), Cornel Fugaru (locul III), Dida Drăgan (locul IV).

  • 1986 - Apar şlagărele: "Să fim copii", "Haide spune!", "Viaţa începe cu tine",  „Nu, nu mai vreau să ştiu”, „Voi, oameni” „Zborul vântului”.   

La concursul "Melodii’85", Mihaela Runceanu participă cu melodiile "De-ar fi să vii" (Alexandru Willmany), "Tu nu vei ştii niciodată" (Ionel Tudor), "Nu, nu mai vreau să ştiu" (Dan Dimitriu). Melodia "De-ar fi să vii" obţine premiul I la concursul de creaţie.

Mihaela Runceanu şi Adrian Daminescu participă la noua ediţie a concursului "Cu mască fără mască" (realizator Simona Patraulea). În costume de epocă vor interpreta o arie de Mozart, Mihaela Runceanu la vioară şi Adrian Daminescu la violoncel.

În vara acestui an, Mihaela participă la Festivalul de muzică de la Rostock, în fosta R.D.Germană, unde are un neaşteptat succes cu piesa "Marea" de Ionel Tudor.

Participă la Festivalului naţional de muzică uşoară de la "Mamaia’86" (27 – 31.08) cu melodiile "Cineva te iubeşte" (Al. Wilmany) şi "Voi ne-aţi promis cetăţi" (Horia Moculescu) cea din urmă cântată în duet cu Adrian Daminescu. Trei elevi ai Mihaelei Runceanu au făcut o bună impresie la concursul de Interpretare al Festivalului. Aceştia sunt: Daniela Nicol (premiul I), Amelia Ionaşcu şi Doru Stelian (premiul I).

În programul de Revelion participă, alături de alte mari vedete ale muzicii uşoare româneşti, la înregistrarea şlagărului "Deschideţi poarta soarelui" (Anton Şuteu).

  • 1987 - Apar şlagărele: "Adevărul floriilor", "Dacă omul poate fi", "Să învingă dragostea", „Iartă”.  

La concursul "Melodii’86" melodia "De-ar fi să vii" este una din melodiile laureate ca şlagăre ale anului 1986. Mihaela Runceanu interpretează alături de alte mari vedete ale muzicii uşoare româneşti şlagărul "Deschideţi poarta soarelui" (Anton Şuteu) care este premiat de Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România.

Participă la Festivalului naţional de muzică uşoară de la "Mamaia’87" (26-31.08) cu melodiile "Dacă omul poate fi" (Alexandru Simu), "Adevărul florilor" (Zoltan Boroş) şi "Să-nvingă dragostea" (Dan Pavelescu) cea din urmă melodie cântată în duet cu George Nicolescu. La această ediţie a festivalului 8 elevi ai Mihaelei Runceanu obţin premii.

La începutul lunii decembrie apare la Electrecord primul album al solistei - "Mihaela Runceanu".

  • 1988 - Apar şlagărele: „Acasă”, „Cât aş fi vrut să te chem”, “De câte ori îţi spun la revedere” „Conga”, „A doua zi”, „Pentru voi, muguri noi” (I Bratu-Voicescu).

La concursul "Melodii’87", melodia "Să-nvingă dragostea" (Dan Pavelescu), cântată în duet de Mihaela Runceanu şi George Nicolescu, obţine Premiul de popularitate. În ultima seară a concursului Mihaela Runceanu susţine un recital de mare succes fiind acompaniată la o melodie de actorul Paul Stanoevici şi la alta de grupul "Stil".

Participă la Festivalului naţional de muzică uşoară "Mamaia’88" (31.08-4.09) cu melodiile "Acasă" (Dan Ardelean) şi "Cât aş fi vrut să te chem" (Alexandru Willmany). Cea din urmă melodie obţine Menţiune. În cadrul festivalului, Mihaela Runceanu susţine şi un recital de mare succes. Mădălina Manole, o altă elevă a Mihaelei Runceanu, se face remarcată la acestă ediţie a Festivalului.

La Buzău, oraşul său natal, Mihaela Runceanu susţine un recital plin de succes cu prilejul tradiţionalei "Zi a Învăţătorului".

Datorită solicitărilor foarte dese pentru turnee şi spectacole, Mihaela Runceanu se hotărăşte să-şi reducă din ore la Şcoala Populară de Artă din Bucureşti. Începând cu 6 noiembrie 1988 îşi împarte norma cu binecunoscuta solista şi profesoară, Viorela Filip (o altă bună prietenă a Mihaelei).

  • 1989 - Apar şlagărele: „Clipe ce dor”, "Eu nu te-am uitat", "Fericirea are chipul tău", "Dacă totuşi vei pleca", "Cântă iubirea".

La începutul anului, Mihaela Runceanu susţine un recital plin de succes în cadrul unei noi ediţii a concursului TV „Steaua fără nume”. Este acompaniată de formaţia Cross din Tulcea şi de Eugen Mihăescu, liderul formaţiei Krypton, care i-a compus piesa “Clipe ce dor”. Eugen Mihăescu este şi  orchestratorul mai multor piese din repertoriul Mihaelei.

Mihaela Runceanu suţine un recital de mare succes in cadrul Concursului de Dans de la Sala Polivalenta din Bucureşti.

Participă la Festivalului naţional de muzică uşoară "Mamaia’89" (30.08 - 3.09) cu melodiile "Viers din inimă română" (Dragoş Nedelcu) şi "Pentru inima planetei" (Cornel Fugaru), cea din urmă prezentată Hors Concours şi cântată în duet cu Mirela Voiculescu – Fugaru, Loredana Groza, Gabriel Cotabiţă şi Bogdan Bratu. Ovidiu Baciu, elev al Mihaelei Ruceanu, obţine premiul III la secţiunea "Interpretare" a Festivalului. La aceeaşi ediţie a Festivalului se lansează şi Adrian Enache, un alt elev al Mihaelei Runceanu pe care aceasta îl remarcă în anul 1988 într-un spectacol şi îl sfătuieşte să se înscrie la Şcoala Populară de Artă.

În perioada 10–15 octombrie, Mihaela Runceanu susţine cinci spectacole la Sala Polivalentă din Bucureşti, cu casa de modă "Venus" (fiind invitata d-nei Nina Stavarache). La aceste spectacole mai evoluează şi Loredana Groza, Silvia Dumitrescu, Cornel Constantiniu şi alţii (Mihaela Runceanu este capul de afiş).

Pe data de 23 octombrie, în cadrul unui turneu în provincie, Mihaela Runceanu suţine un spectacol plin de succes la Turda. Aceasta este ultimul turneu al Mihaelei Runceanu.

În ultimele zile ale lunii octombrie, Mihaela filmează la TVR un videoclip la piesa "Eu nu te-am uitat" (r. Titus Munteanu). Acesta este ultima înregistrare TV a Mihaelei Runceanu.

Pe data de 29 octombrie, Mihaela Runceanu participă la spectacolul - maraton de mare succes "Start Melodii’89", care are loc la Sala Radio. Mihaela Runceanu are un succes fantastic fiind bisată de două ori. De emoţie Mihaela va îngenunchia la aplauzele publicului. Acesta este ultimul spectacol susţinut de Mihaela Runceanu.

Pe 30 octombrie (după lungi aşteptări) apare la Electrecord cel de-al doilea album al Mihaelei Runceanu - "Pentru voi, muguri noi". În doar 2 zile vânzările discului ajung la o cotă fabuloasă.

Pe 31 octombrie, Mihaela Runceanu merge la sediul Radiodifuziunii Române unde se întâlneşte cu Titus Andrei şi lucrează mai bine de 3 ore în "cardex", căutând negativele unor cântece. În jurul orei 19 - 19:30, Mihaela îi telefonează mamei ei să-i spună că, în sfârşit, i-a apărut discul mult aşteptat.

  • 1 noiembrie 1989 – În jurul orei 1:00 a.m., Mihaela Runceanu este asasinată în mod bestial în garsoniera sa din Bucureşti situată pe Şoseaua Mihai Bravu, Nr.293 (la intersecţia cu Dristor), Bloc 12, Scara B, Ap.48, Parter. Scopul crimei: jaful. Criminalul Daniel Cosmin Ştefănescu a furat numeroase obiecte printre care: un videocasetofon marca "Panasonic", un televizor "Telecolor", un magnetofon stereo marca "Rostov", un picup "Unitra", două boxe "Unitra" de 75 W, staţie de amplificare "Delia", două cartuşe ţigări "Kent", şase casete video, benzi de magnetofon, cafea, băuturi fine, 2 canistre cu benzină, un material textil, încălţăminte, cosmetice (deodorante, săpunuri, ruj de buze), bijuterii (printre care o brăţară, două inele, un lanţ, un colier), 3 carnete C.E.C, un pachet cu carne.

Ecouri post-mortem

Pe data de 2 noiembrie 1989, la doar 36 de ore de la comiterea crimei, Daniel Cosmin Ştefănescu este prins şi arestat.

Pe 4 noiembrie 1989 este înmormântată la cimitirul "Dumbrava" din Buzău, nu departe de celebrul grup statuar "Rugăciunea" al lui Constantin Brâncuşi.

  • 1990 - În mai 1990 se naşte Fan-Club-ul Mihaela Runceanu. Primul Fan-Club din România.
    În perioada 23 octombrie 1990 – 29 ianuarie 1991, bisăptămânal, în ziarul "Senator" din Buzău, Nicolae Peneş publică sub genericul "Un monstru cu chip uman", aspecte de la procesul asasinului Mihaelei Runceanu.
     
  • 1991 - Pe 21 ianuarie 1991, asasinul Mihaelei Runceanu, Daniel Cosmin Ştefănescu, este condamnat la 21 de ani închisoare şi 8 ani interzicerea drepturilor.

Apare cartea "Pagini din procesul asasinului Mihaelei Runceanu", scrisă de Nicolae Peneş. Cartea reuneşte laolaltă toate relatările procesului crimei care au apărut în ziarul "Senator" din Buzău.

24-26 mai - La Buzău are loc prima ediţie a Festivalul de muzică uşoară "Mihaela Runceanu".

Carmen Trandafir, fostă elevă a Mihaelei Ruceanu, obţine Marele Premiu la secţiunea "Interpretare" la Festivalului naţional de muzică uşoară de la "Mamaia’91".

  • 1993 - Apare cartea "Viaţa şi moartea Mihaelei Runceanu", scrisă de Nicolae Peneş şi publicată la Editura Divers Press din Bucureşti.
     
  • 2004 - Electrecordul lansează albumul "Vom fi mereu" – o compilaţie cu 18 din cele mai celebre şlagăre ale Mihaelei Runceanu.

În luna noiembrie, regretata Mihaela Runceanu a fost declarată post-mortem cetăţean de onoare al municipiului Buzău. Distincţia a fost atribuită de consilierii locali. La şedinţa ordinară, acelaşi titlu a fost acordat altor 13 personalităţi. Printre ei se numără scriitorii Nicolae Peneş şi Radu Cârneci, muzeograful Valeriu Nicolescu, regizorul Nicolae Cabel şi jurnalistul Dumitru Ion Dincă. La propunerea grupului Opoziţiei din Consiliul Local, pe lista cetăţenilor de onoare ai oraşului Buzău a fost trecută şi regretata voce a muzicii uşoare româneşti.  

  • 2005 - Dan Cosmin Ştefănescu avea 21 de ani când a primit pedeapsa de 25 de ani pentru crimă. În 2004 a fost eliberat din eroare, pe baza unei graţieri acordate de fostul preşedinte Ion Iliescu. A fost reîncarcerat şi a mai ispăşit 16 luni de pedeapsă până anul trecut, când a fost eliberat pentru bună purtare. Motivul crimei – jaful – nu i-a liniştit pe oameni. Din contră, a iscat scenarii pentru a justifica rara violenţă cu care a fost săvârşită fapta. Unii spun că Mihaela a fost eliminată de Securitate, alţii că nu ar fi plătit taxa de protecţie impusă de figuri ale lumii interlope bucureştene.
     
  • 2006 - În luna aprilie Dan Cosmin Ştefănescu este eliberat de la Penitenciarul de Maximă Siguranţă Rahova-Bucureşti pentru bună purtare. A fost graţiat de fostul preşedinte Ion Iliescu, dar eliberarea lui a fost întârziată cu mai bine de un an, în urma unei grave erori de comunicare dintre Preşedinţie şi Monitorul Oficial, care a publicat Decretul de graţiere. A ieşit şi s-a reîntors acasă, alături de părinţii săi.
     
  • 2007 - În luna decembrie, apare o ediţie de colecţie a "Jurnalului Naţional", dedicată Mihaelei Runceanu. Ediţia este însoţită şi de un CD cuprinzând 20 de piese de succes ale Mihaelei.
     
  • 2008 - În perioada 29-31 mai 2008, Festivalul naţional de muzică uşoară “ Mihaela Runceanu” reînvie dupa o pauză de 5 ani şi este organizat de Agentia M-BODY MUSIC şi Asociaţia Pentru Calitatea Serviciilor în Showbiz din Romania – ACSSR în parteneriat cu Casa de Cultură a Municipiului Buzău, Fundaţia Pentru Tineret Buzău şi în colaborare cu Primăria şi Consiliul Local Buzău.

 

"Ne luăm ades adio
Să vedem în aşteptare
Dacă despărţirea doare
Sau e joacă de copii?!"

(Mihaela Runceanu)

 

Bibliografie

  • Peneş, Nicolae: Viaţa şi moartea Mihaelei Runceanu, Bucureşti, Editura Divers Press, 1993.
  • Peneş, Nicolae: Pagini din procesul asasinului Mihaelei Runceanu, 1991.
  • Caraman - Fotea, Diana: Meridianele cântecului, Bucureşti, Editura Muzicală, 1989.
  • Caraman - Fotea, Diana; Andrei, Titus: Alternative Pop Dance, Bucureşti, Editura Humanitas Educaţional, 2003
  • Revista "Săptămâna" anii 1984-1989
  • "Jurnalul Naţional",  ediţia de colecţie "Mihaela Runceanu" de pe 10.12.2007
     

Acest text este disponibil sub licenţa Creative Commons Atribuire-Distribuire în condiţii identice şi conţine materiale din articolul «Mihaela Runceanu» de la Wikipedia.


 

Cântecul de lebădă

Cu o lună înainte de sfârşitul anului 1988, o veste groaznică a zdruncinat amorţeala românilor: a fost ucisă Mihaela Runceanu! Renumita cântăreaţă de muzică uşoară şi îndrăgita profesoară de canto de la Şcoala Populară de Artă din Bucureşti a avut parte de o moarte violentă. [...]

La prima vedere, mobilul crimei a fost jaful. Dupa asasinarea cântăreţei, criminalul a jefuit apartamentul. Cotrobăind prin casă, s-a împiedicat de două canistre de benzină, ţinute în acea vreme de penurie ca rezerve pentru autoturisme. Atunci a decis să ascundă urmele: a stropit cadavrul şi apartamentul, dându-le foc. [...]

Mihaela Runceanu s-a născut la Buzău la 4 mai 1955. După moartea unicului său copil, mama îndurerată a povestit reporterilor că Mihaela fusese un copil cu personalitate, o fetiţă cochetă, care se îmbrăcată mereu "în ton cu moda". [...] În ziua fatală, Mihaela şi-a sunat părinţii pentru a împărtăşi cu aceştia bucuria apariţiei ultimului ei disc - "Pentru voi, muguri noi".  A doua zi, în toiul nopţii, părinţii erau chemaţi de urgenţă la Bucureşti...

Paula Mihailov Chiciuc
cotidianul "Jurnalul National", 15 ianuarie 2007

Articolul integral:  http://www.jurnalul.ro/stire-editie-de-colectie/cantecul-de-lebada-4306.html