BIOGRAFIA
MIHAELEI RUNCEANU
(04.05.1955
– 1.11.1989)
"Cântecul este modul prin care dăruim
oamenilor tot ce avem mai bun şi mai frumos în noi..."– Mihaela Runceanu
Cronologie
Mihaela Valentina Runceanu
se naşte pe 4 mai 1955, la Buzău.
- 1955 - După două luni şi jumătate, părinţii Nicolae şi Lenuţa Runceanu se
intorc cu Mihaela la Pătârlagele, unde aceştia îşi aveau locul de muncă.
- 1957 - Părinţii se mută cu serviciul la Orbeni (la cca. 30 de km de Bacău).
Aici Mihaela va descoperi pasiunea pentru vioară.
- 1962-1963 - Urmează clasa I şi jumătate din
clasa a-II-a la Orbeni (Bacău), unde părinţii se mutaseră cu serviciul.
- 1964-1970 - Continuă cursurile la şcoala
elementară de pe lângă Liceul de muzică şi arte plastice din Buzău. Profesor
de vioară: Eufrosina Tomescu, soţia directorului şcolii, Constantin Tomescu.
Mihaela îşi va petrece majoritatea vacanţelor de vara la
bunicii paterni în satul Runcu, un sat răsfirat pe dealurile din apropierea
comunei Pîrscov.
- 1970-1974 - Urmează Liceul de muzică şi arte
plastice din Buzău, pe care îl absolvă, ca şef de promoţie.
În perioada liceului, cântă în orchestra simfonică a oraşului, care se afla
pe lângă Casa orăşenescă de cultură. Orchestra era alcătuită din cele mai
diverse categorii de oameni, iubitori ai muzicii culte (profesori, avocaţi,
ingineri, medici etc.) Cei mai mulţi erau elevi şi profesori de la Liceul de
muzică şi arte plastice din Buzău, al cărui director, profesorul C-tin Tomescu,a
fost o perioadă şi animatorul formaţiei. Ulterior, bagheta de dirijor a fost
preluată de unul din tinerii profesori ai liceului, Tiberiu Tănase. Acesta era
profesorul de teorie şi solfegiu al Mihaelei. Mihaela a cântat în orchestra
respectivă, la vioara a doua, apoi la vioara întâi.
Urmează, în paralel, cursurile şcolii Populare de Artă din Bucureşti, clasa
de canto condusă de profesoara Nina Bercaru (care o va însoţi pe Mihaela Runceanu în majoritatea concursurilor la
care va participa în perioada 1975-1976).
D-na Nina Bercaru va afirma: "Pe toată perioada celor trei ani de cursuri a
fost extrem de sârguincioasă, de receptivă şi aceasta la un student de
conservator care pe deasupra ştia să cânte la un instrument (vioară) şi care
citea note la prima vedere, fără dificultate. Această ciudăţenie, să zic aşa, se
datora şi faptului că la conservator studiile se făceau doar pentru muzică
clasică, muzica uşoară nu era băgată în seamă, fiind considerată gen minor.
Şcoala Populară de Artă avea în schimb trei catedre de canto ai căror profesori
erau Florica Orăscu, Gloria Bordea şi... Nina Bercaru”.
- 1975 - Câştigă Trofeul "Steaua litoralului",
Constanţa (la acest concurs, Mihaela Oancea, o altă solistă deja conscrată, va
obţine "Premiul Tinereţii").
Obţine premiul I la Festivalul "Constelaţii vâlcene", Râmnicu Vâlcea.
Debuteză la Radio cu o piesă, în primă audiţie, a compozitorului George
Grigoriu. Va imprima la Radio şi Electrecord (până în 1989) peste 150 de piese.
Trece cu 10 pe linie prima etapă la concursul TV "Steaua fără nume"
(preşedintele juriului: Octav Enigărescu (directorul Operei Române din
Bucureşti), membrii juriului: Radu Şerban, Vasile Vasilache, Aurel Giroveanu,
Edmond Deda, Paul Urmuzescu (compozitori), Grigore Constantinescu (muzicolog),
Gheorghe Ilionoiu, Nina Bercaru (profesori).
În cadrul concursului, Mihaela Runceanu interpretează în primă audiţie piesa
"Numai de dragoste", compusă special pentru ea de Marcel Dragomir (pe atunci
profesor la Şcoala Populară de Artă din Bucureşti). Marcel Dragomir va deveni un
colaborator şi prieten apropiat al Mihaelei.
- 1976 - Pe 8 aprilie participă la un spectacol
organizat în sala de concerte a Radioteleviziunii alături de unii dintre cei
mai în vogă cântăreţi ai momentului. Preşedintele juriului – Doina Caraman
Fotea (pe atunci şefa secţiei de muzică uşoară a Radioteleviziunii).
Mihaela Runceanu va afirma ca "acesta a fost
adevăratul meu debut ca solist profesionist de muzică uşoară"
Obţine premiul I la Festivalul "Lotca de aur", Brăila.
Obţine premiul II la "Festivalul artei studenţeşti" din Galaţi (premiul I
fiind adjudecat de Angela Ciochină).
Obţine premiul II la concursul "Bucureşti’76" (premiul I fiind adjudecat de
Liliana Muşat).
La Festivalul "Constelaţii vâlcene"din Râmnicu Vâlcea, Mihaela Runceanu,
în calitate de câştigătoare a ediţiei precedente, susţine un microrecital.
Participă la concursul naţional de creaţie şi interpretare a muzicii uşoare
româneşti "Mamaia’76" unde a interpretat melodia "De-aş fi fost să fiu" de
George Grigoriu.
Figureză pe L.P.-ul omagial "Odată cu cântecul", lansat cu prilejul
împlinirii a două decenii de carieră a compozitorului George Grigoriu, cu
piesele "Speranţe vis, speranţe flori" şi "Nu mai ştiu ce să cred".
- 1977 - I se imprimă prima melodie pe L.P.-ul
"Şlagărele anului 1976".
- 1978 - Absolvă Conservatorul de muzică "Ciprian
Porumbescu", Facultatea de pedagogie, muzicologie, compoziţie, cu lucrarea
"Muzica uşoară românească şi rolul său în societatea contemporană" –
coordonator prof. Al. Leahu.
Obţine premiul I la concursul soliştilor profesionişti, secţia muzică
uşoară.
- 1978-1979 - Profesoară de vioară la Şcoala
generală de muzică din Brăila.
Cântă cu formaţiile "Solaris" şi "Mefisto" din localitate. Cu grupul
"Mefisto" dă spectacole în Brăila, Galaţi, Focşani, Tecuci şi alte localităţi.
Tot cu "Mefisto" a făcut şi filmări pe Dunăre pentru populara emisiune "Antena
vă aparţine".
- 1979 - La cea de-a IX-a ediţie a "Festivalului
tinereţii", desfăşurat în staţiunea Amara (Ialomiţa), câştigă "Trofeul Amara".
Pe locurile următoare s-au clasat Mirela Voiculescu şi Gina Pătraşcu.
Preşedintele juriului: Vasile Donose.
Obţine premiul I la Festivalul naţional "Cântarea României".
- 1979-1980 - Profesoară de vioară la Liceul de
muzică şi arte plastice din Buzău, pe care îl absolvise cu numai şase ani în
urmă.
Face parte din formaţia "Nona", condusă de profesorul Xenti Stănescu. (Este
anul când
Mihaela Runceanu îşi îmbogăţeşte serios zestrea de
cântece cu piese din repertoriul internaţional). Formaţia: Xenti Stănescu
(clape), Aurelia Stănescu (clape), Laurenţiu Cazan (chitară), Mişu Anghel
(bass-electronistul formaţiei), Nucu Oancea (baterie). Solişti vocali ai
grupului: Mihaela Runceanu şi George Nicolescu. Cu
formaţia "Nona" cântă şi piese din repertoriul internaţional îndeosebi din ABBA,
Mattia Bazar, Ib Rabsen, Olivia Newton - John, Bee Gees etc.
- 1980 - În toamna anului 1980, Nina Bercaru, profesoară la Şcoala Populară
de Artă din Bucureşti, se pensionează. D-na Bercaru va trebui să aleagă între Mihaela Runceanu
şi Angela Ciochină (două din cele mai talentate eleve ale sale) pentru postul
de profesor de canto, post ce rămânea vacant prin plecarea ei. Preferinţele
profesoarei se vor îndrepta spre
Mihaela
Runceanu.
- 1980-1989 - Mihaela Runceanu
este profesoară de canto la Şcoala Populară de Artă din Bucureşti.
Corepetitor, la aceeaşi clasă, compozitorul Ionel Tudor. Mihaela se ocupa de
vocalize şi de exerciţii de respiraţie, de pregătirea vocală, iar Ionel Tudor
– de repertoriu.
- Dintre cei care i-au fost elevi se numără:
Marina Florea, Silvia Dumitrescu, Mircea Dumitrescu, Denis Roman (actualmente
rezident SUA), Mihai Balaban (Texas), Coco Dumitriu (solist la Teatrul de
Operetă) Gianina Olaru, Carmen Trandafir, Adrian Enache, Mădălina Manole,
Nicola, Daniela Nicol, Doru Stelian, Ovidiu Baciu, Eugeniu Dan, Angela Stoica,
Constantin Bruj, Paula Mitrache, Miki (fosta solista a trupei K-Pital),
Marinela Chelaru de la grupul "Vouă" ş.a.
În această perioadă
Mihaela Runceanu va cânta la unele din cele mai
renumite restaurante din Bucureşti, cum ar fi: "Intercontinental", "Bucureşti",
"Continental", "Dorobanţi", "Salonul spaniol", "Melody" precum şi la
"Internaţional" Sinaia şi Timişoara. De asemenea, în fiecare vară, în timpul
vacanţelor, cântă pe litoral numai la restaurante de mâna întâi (ex: "Barul
Paradis" din Jupiter).
Tot în această perioadă participă la un număr mare de spectacole organizate
în Bucureşti sau în provincie, numele ei devenind, prin ani, o garanţie sigură a
calităţii spectacolelor respective.
Este solicitată tot mai des pentru înregistrări la Radio, Televiziune şi
Electrecord.
La Radioteleviziunea română colaboreză cu realizatorii Doru Dumitrescu,
Mariana Şoitu, Eugen Dumitru, Liliana Moldovan, Titus Munteanu, Simona
Patraulea, Nicolaeta Păun, Nichi Modreanu, Ioana Bogdan, Sergiu Ionescu, Andrei
Brădeanu, Titus Andrei şi operatorii Radu Toader, Viorel Sergovici, Cristian
Muller ş.a.
Mihaela Runceanu devine unul din cei mai solicitaţi
interpreţi de compozitori. Interpretează atât piese aparţinând unor compozitori
arhicunoscuţi ca George Grigoriu, Ion Cristinoiu, Marcel Dragomir, Cornel
Fugaru, Jolt Kerestely, Anton Şuteu, Laurenţiu Profeta, Horia Moculescu, Aurel
Giroveanu, Constantin Teoharie, Mişu Iancu, Camelia Dăscălescu cât şi pe cele
ale unora mai puţin cunoscuţi (la acea vreme) de marele public cum este cazul cu
Alexandru Willmany, Virgil Popescu, Ion Bratu – Voicescu, Dinu Giurgiu, Dan
Beizadea, Zoltan Boroş, Dan Dumitriu, Gheorghe E. Marian, Alex. Simu, Viorel
Gavrilă, Dan Ardelean, Dan Pavelescu, Eugen Mihăescu şi mulţi alţii.
Este prezentă pe un număr foarte mare de compilaţii apărute la Electrecord.
A imprimat la Radio şi Electrecord (din anii’70 şi până în 1989) peste 150
de cântece.
- 1981 - Obţine din nou premiul I la Festivalul
naţional "Cântarea României".
- 1982 - Melodia "E-adevărat iubirea mea", preluată din repertoriul
internaţional, devine primul mare şlagăr al Mihaelei Runceanu. Texul melodiei
este semnat de Roxana Popescu, care va deveni textiera preferată si o bună
prietenă a Mihaelei.
- 1983 - Marina Florea, elevă a Mihaelei Ruceanu,
obţine Marele Premiu la secţiunea "Interpretare" la Festivalului naţional de
muzică uşoară de la "Mamaia’83"
(26-30.08).
Îi apare primul disc single la Electrecord cu piesele "Luna" de Vasile
Veselovschi şi "Ce frumos am visat" de Dan Beizadea.
- 1984 - În cadrul programului TV "Revelion’84",
Mihaela
Runceanu cântă în duet cu elevul său, Mircea Dumitrescu, melodia "Cu
noi". Cu acest prilej lansează cariera solistică a lui Mircea Dumitrescu.
- 1985 - Apar şlagărele: "De-ar fi să vii", "Nu,
nu mai vreau să ştiu", "Să crezi în dragostea mea", "Tu nu vei ştii
niciodată", "Nu ştiu cum m-am îndrăgostit".
La concursul "Melodii’84",
Mihaela Runceanu participă cu melodiile "Nu ştiu
cum m-am îndrăgostit" (Horia Moculescu), "Să crezi în dragostea mea" (Ion
Cristinoiu) şi "În luna mai" (Dumitru Lupu) la secţiunea "Prime audiţii".
Melodia "Să crezi în dragostea mea" obţine premiul I la concursul de creaţie.
Din acest moment Mihaela Runceanu intră în
categoria "grea" a muzicii uşoare româneşti devenind unul din cei mai solicitaţi
interpreţi de compozitorii care urmau să-şi prezinte lucrările ca prime audiţii.
În perioda 1- 30 iulie 1985 efectueză un turneu în Cuba (cu escală la
Berlin) unde participă şi la Festivalul şi concursul "Gala’85"(participă cu o
melodia din repertoriul cubanez şi cu şlagărul "Să crezi în dragostea mea").
Silvia Dumitrescu, elevă a Mihaelei Ruceanu,
obţine premiul CC al UTC la secţiunea "Interpretare" la Festivalului naţional de
muzică uşoară de la "Mamaia’85"
(29.08 – 1.09). La aceeaşi ediţie a Festivalului, Grupul "Forte" (din
care face parte şi Nicola, o altă elevă a Mihaelei Runceanu)
obţine premiul Teatrului "Fantasio".
În Topul "Săptămâna" din anul 1985, realizat de Andrei Partoş pe baza
preferinţelor ascultătorilor, Mihaela Runceanu
obţine locul I cu piesa "Să crezi în dragostea mea" fiind urmată de: Mirabela
Dauer şi Mihai Constantinescu (locul II), Cornel Fugaru (locul III), Dida Drăgan
(locul IV).
- 1986 - Apar şlagărele: "Să fim copii", "Haide
spune!", "Viaţa începe cu tine", „Nu, nu mai vreau să ştiu”,
„Voi, oameni” „Zborul vântului”.
La concursul "Melodii’85",
Mihaela Runceanu participă cu melodiile "De-ar fi
să vii" (Alexandru Willmany), "Tu nu vei ştii niciodată" (Ionel Tudor), "Nu, nu
mai vreau să ştiu" (Dan Dimitriu). Melodia "De-ar fi să vii" obţine premiul I la
concursul de creaţie.
Mihaela Runceanu şi Adrian Daminescu participă la
noua ediţie a concursului "Cu mască fără mască" (realizator Simona Patraulea).
În costume de epocă vor interpreta o arie de Mozart, Mihaela Runceanu
la vioară şi Adrian Daminescu la violoncel.
În vara
acestui an, Mihaela participă la Festivalul de
muzică de la Rostock, în fosta R.D.Germană, unde are un neaşteptat succes cu
piesa "Marea" de Ionel Tudor.
Participă la Festivalului naţional de muzică uşoară de la "Mamaia’86"
(27 – 31.08)
cu melodiile "Cineva te iubeşte" (Al. Wilmany) şi "Voi ne-aţi promis
cetăţi" (Horia Moculescu) cea din urmă cântată în duet cu Adrian Daminescu. Trei
elevi ai
Mihaelei Runceanu au făcut o bună impresie la
concursul de Interpretare al Festivalului. Aceştia sunt: Daniela Nicol (premiul
I), Amelia Ionaşcu şi Doru Stelian (premiul I).
În programul de Revelion participă, alături de alte mari vedete ale muzicii
uşoare româneşti, la înregistrarea şlagărului "Deschideţi poarta soarelui"
(Anton Şuteu).
- 1987 - Apar şlagărele: "Adevărul floriilor",
"Dacă omul poate fi", "Să învingă dragostea",
„Iartă”.
La concursul "Melodii’86" melodia "De-ar fi să vii" este una din melodiile
laureate ca şlagăre ale anului 1986.
Mihaela Runceanu interpretează alături de alte mari
vedete ale muzicii uşoare româneşti şlagărul "Deschideţi poarta soarelui" (Anton
Şuteu) care este premiat de Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România.
Participă la Festivalului naţional de muzică uşoară de la "Mamaia’87"
(26-31.08)
cu melodiile "Dacă omul poate fi" (Alexandru Simu), "Adevărul florilor"
(Zoltan Boroş) şi "Să-nvingă dragostea" (Dan Pavelescu) cea din urmă melodie
cântată în duet cu George Nicolescu. La această ediţie a festivalului 8 elevi ai Mihaelei Runceanu
obţin premii.
La începutul
lunii decembrie apare la Electrecord primul album al solistei - "Mihaela
Runceanu".
- 1988 - Apar şlagărele: „Acasă”,
„Cât aş fi vrut să te chem”, “De câte ori îţi spun la revedere”
„Conga”, „A doua zi”, „Pentru voi, muguri noi” (I
Bratu-Voicescu).
La concursul "Melodii’87", melodia "Să-nvingă dragostea" (Dan Pavelescu),
cântată în duet de Mihaela Runceanu
şi George Nicolescu, obţine Premiul de popularitate. În ultima seară a
concursului Mihaela Runceanu susţine un recital de mare succes fiind acompaniată
la o melodie de actorul Paul Stanoevici şi la alta de grupul "Stil".
Participă la Festivalului naţional de muzică uşoară "Mamaia’88"
(31.08-4.09)
cu melodiile "Acasă" (Dan Ardelean) şi "Cât aş fi vrut să te chem"
(Alexandru Willmany). Cea din urmă melodie obţine Menţiune. În cadrul
festivalului, Mihaela Runceanu susţine şi un
recital de mare succes. Mădălina Manole, o altă elevă a Mihaelei Runceanu,
se face remarcată la acestă ediţie a Festivalului.
La Buzău, oraşul său natal,
Mihaela Runceanu susţine un recital plin de succes
cu prilejul tradiţionalei "Zi a Învăţătorului".
Datorită solicitărilor foarte dese pentru turnee şi spectacole, Mihaela
Runceanu se hotărăşte să-şi reducă din ore la Şcoala Populară de Artă din
Bucureşti. Începând cu 6 noiembrie 1988 îşi împarte norma cu binecunoscuta
solista şi profesoară, Viorela Filip (o altă bună prietenă a Mihaelei).
- 1989 - Apar şlagărele: „Clipe ce dor”, "Eu nu
te-am uitat", "Fericirea are chipul tău", "Dacă totuşi vei pleca", "Cântă
iubirea".
La începutul anului, Mihaela Runceanu susţine un recital plin de succes în
cadrul unei noi ediţii a concursului TV „Steaua fără nume”. Este acompaniată de
formaţia Cross din Tulcea şi de Eugen Mihăescu, liderul formaţiei Krypton, care
i-a compus piesa “Clipe ce dor”. Eugen Mihăescu este şi orchestratorul mai
multor piese din repertoriul Mihaelei.
Mihaela Runceanu suţine un recital de mare succes in cadrul Concursului de
Dans de la Sala Polivalenta din Bucureşti.
Participă la Festivalului naţional de muzică uşoară "Mamaia’89" (30.08 -
3.09) cu melodiile "Viers din inimă română" (Dragoş Nedelcu) şi "Pentru inima
planetei" (Cornel Fugaru), cea din urmă prezentată Hors Concours şi cântată în
duet cu Mirela Voiculescu – Fugaru, Loredana Groza, Gabriel Cotabiţă şi Bogdan
Bratu. Ovidiu Baciu, elev al Mihaelei Ruceanu,
obţine premiul III la secţiunea "Interpretare" a Festivalului. La aceeaşi ediţie
a Festivalului se lansează şi Adrian Enache, un alt elev al Mihaelei Runceanu
pe care aceasta îl remarcă în anul 1988 într-un spectacol şi îl sfătuieşte să se
înscrie la Şcoala Populară de Artă.
În perioada
10–15 octombrie, Mihaela Runceanu susţine cinci
spectacole la Sala Polivalentă din Bucureşti, cu casa de modă "Venus" (fiind
invitata d-nei Nina Stavarache). La aceste spectacole mai evoluează şi Loredana
Groza, Silvia Dumitrescu, Cornel Constantiniu şi alţii (Mihaela Runceanu
este capul de afiş).
Pe data de 23
octombrie, în cadrul unui turneu în provincie, Mihaela Runceanu
suţine un spectacol plin de succes la Turda. Aceasta este ultimul turneu al
Mihaelei
Runceanu.
În ultimele zile ale lunii octombrie, Mihaela filmează la TVR un videoclip
la piesa "Eu nu te-am uitat" (r. Titus Munteanu). Acesta este ultima
înregistrare TV a Mihaelei Runceanu.
Pe data de 29 octombrie, Mihaela Runceanu
participă la spectacolul - maraton de mare succes "Start Melodii’89", care are
loc la Sala Radio.
Mihaela
Runceanu are un succes fantastic fiind bisată de două ori. De emoţie
Mihaela va îngenunchia la aplauzele publicului.
Acesta este ultimul spectacol susţinut de
Mihaela Runceanu.
Pe 30 octombrie (după lungi aşteptări) apare la Electrecord cel de-al doilea
album al Mihaelei Runceanu - "Pentru voi, muguri noi".
În doar 2 zile vânzările discului ajung la o cotă fabuloasă.
Pe 31 octombrie, Mihaela Runceanu merge la
sediul Radiodifuziunii Române unde se întâlneşte cu Titus Andrei şi lucrează mai
bine de 3 ore în "cardex", căutând negativele unor cântece. În jurul orei 19 -
19:30, Mihaela îi telefonează mamei ei să-i spună că, în sfârşit, i-a apărut
discul mult aşteptat.
- 1 noiembrie 1989 – În jurul orei 1:00 a.m., Mihaela Runceanu
este asasinată în mod bestial în garsoniera sa din Bucureşti situată pe
Şoseaua Mihai Bravu, Nr.293 (la intersecţia cu Dristor), Bloc 12, Scara B,
Ap.48, Parter. Scopul crimei: jaful. Criminalul Daniel Cosmin Ştefănescu a
furat numeroase obiecte printre care: un videocasetofon marca "Panasonic", un
televizor "Telecolor", un magnetofon stereo marca "Rostov", un picup "Unitra",
două boxe "Unitra" de 75 W, staţie de amplificare "Delia", două cartuşe ţigări
"Kent", şase casete video, benzi de magnetofon, cafea, băuturi fine, 2
canistre cu benzină, un material textil, încălţăminte, cosmetice (deodorante,
săpunuri, ruj de buze), bijuterii (printre care o brăţară, două inele, un
lanţ, un colier), 3 carnete C.E.C, un pachet cu carne.
Ecouri post-mortem
Pe data de 2 noiembrie 1989, la doar 36 de ore de la comiterea crimei, Daniel
Cosmin Ştefănescu este prins şi arestat.
Pe 4 noiembrie 1989 este înmormântată la cimitirul "Dumbrava" din Buzău, nu
departe de celebrul grup statuar "Rugăciunea" al lui Constantin Brâncuşi.
- 1990 - În mai 1990 se naşte Fan-Club-ul Mihaela
Runceanu. Primul Fan-Club din România.
În perioada 23 octombrie 1990 – 29
ianuarie 1991, bisăptămânal, în ziarul "Senator" din Buzău, Nicolae Peneş
publică sub genericul "Un monstru cu chip uman", aspecte de la procesul
asasinului
Mihaelei Runceanu.
- 1991 - Pe 21 ianuarie 1991, asasinul Mihaelei Runceanu,
Daniel Cosmin Ştefănescu, este condamnat la 21 de ani închisoare şi 8 ani
interzicerea drepturilor.
Apare cartea "Pagini din procesul asasinului
Mihaelei
Runceanu", scrisă de Nicolae Peneş. Cartea reuneşte laolaltă toate
relatările procesului crimei care au apărut în ziarul "Senator" din Buzău.
24-26 mai - La Buzău are loc prima ediţie a Festivalul de muzică uşoară "Mihaela Runceanu".
Carmen Trandafir, fostă elevă a
Mihaelei Ruceanu, obţine Marele Premiu la secţiunea
"Interpretare" la Festivalului naţional de muzică uşoară de la "Mamaia’91".
- 1993 - Apare cartea "Viaţa şi moartea Mihaelei
Runceanu", scrisă de Nicolae Peneş şi publicată la Editura Divers Press
din Bucureşti.
- 2004 - Electrecordul lansează albumul "Vom fi
mereu" – o compilaţie cu 18 din cele mai celebre şlagăre ale
Mihaelei Runceanu.
În luna noiembrie, regretata Mihaela Runceanu a fost declarată post-mortem
cetăţean de onoare al municipiului Buzău. Distincţia a fost atribuită de
consilierii locali. La şedinţa ordinară, acelaşi titlu a fost acordat altor 13
personalităţi. Printre ei se numără scriitorii Nicolae Peneş şi Radu Cârneci,
muzeograful Valeriu Nicolescu, regizorul Nicolae Cabel şi jurnalistul Dumitru
Ion Dincă. La propunerea grupului Opoziţiei din Consiliul Local, pe lista
cetăţenilor de onoare ai oraşului Buzău a fost trecută şi regretata voce a
muzicii uşoare româneşti.
- 2005 - Dan Cosmin Ştefănescu avea 21 de ani când a primit
pedeapsa de 25 de ani pentru crimă. În 2004 a fost eliberat din eroare, pe
baza unei graţieri acordate de fostul preşedinte Ion Iliescu. A fost
reîncarcerat şi a mai ispăşit 16 luni de pedeapsă până anul trecut, când a
fost eliberat pentru bună purtare. Motivul crimei – jaful – nu i-a liniştit pe
oameni. Din contră, a iscat scenarii pentru a justifica rara violenţă cu care
a fost săvârşită fapta. Unii spun că Mihaela a fost eliminată de Securitate,
alţii că nu ar fi plătit taxa de protecţie impusă de figuri ale lumii
interlope bucureştene.
- 2006 - În luna aprilie Dan Cosmin Ştefănescu este eliberat
de la Penitenciarul de Maximă Siguranţă Rahova-Bucureşti pentru bună purtare.
A fost graţiat de fostul preşedinte Ion Iliescu, dar eliberarea lui a fost
întârziată cu mai bine de un an, în urma unei grave erori de comunicare dintre
Preşedinţie şi Monitorul Oficial, care a publicat Decretul de graţiere. A
ieşit şi s-a reîntors acasă, alături de părinţii săi.
- 2007 - În luna decembrie, apare o ediţie de colecţie a
"Jurnalului Naţional", dedicată Mihaelei Runceanu. Ediţia este însoţită şi de
un CD cuprinzând 20 de piese de succes ale Mihaelei.
- 2008 - În perioada 29-31 mai 2008, Festivalul naţional de
muzică uşoară “ Mihaela Runceanu” reînvie dupa o pauză de 5 ani şi este
organizat de Agentia M-BODY MUSIC şi Asociaţia Pentru Calitatea Serviciilor în
Showbiz din Romania – ACSSR în parteneriat cu Casa de Cultură a Municipiului
Buzău, Fundaţia Pentru Tineret Buzău şi în colaborare cu Primăria şi Consiliul
Local Buzău.
"Ne luăm ades adio
Să vedem în aşteptare
Dacă despărţirea doare
Sau e joacă de copii?!"
(Mihaela
Runceanu)
Bibliografie
- Peneş, Nicolae: Viaţa şi moartea Mihaelei Runceanu,
Bucureşti, Editura Divers Press, 1993.
- Peneş, Nicolae: Pagini din procesul asasinului Mihaelei
Runceanu, 1991.
- Caraman - Fotea, Diana: Meridianele cântecului,
Bucureşti, Editura Muzicală, 1989.
- Caraman - Fotea, Diana; Andrei, Titus:
Alternative Pop Dance, Bucureşti, Editura Humanitas Educaţional, 2003
- Revista "Săptămâna"
anii 1984-1989
-
"Jurnalul Naţional",
ediţia de colecţie "Mihaela Runceanu" de pe 10.12.2007
Acest text este disponibil sub
licenţa
Creative Commons Atribuire-Distribuire în condiţii identice şi conţine
materiale din articolul «Mihaela
Runceanu» de la Wikipedia.
Cântecul de lebădă
Cu o lună înainte de sfârşitul anului 1988, o veste groaznică a zdruncinat
amorţeala românilor: a fost ucisă Mihaela Runceanu!
Renumita cântăreaţă de muzică uşoară şi îndrăgita profesoară de canto de la
Şcoala Populară de Artă din Bucureşti a avut parte de o moarte violentă. [...]
La prima vedere, mobilul crimei a fost jaful. Dupa asasinarea cântăreţei,
criminalul a jefuit apartamentul. Cotrobăind prin casă, s-a împiedicat de două
canistre de benzină, ţinute în acea vreme de penurie ca rezerve pentru
autoturisme. Atunci a decis să ascundă urmele: a stropit cadavrul şi
apartamentul, dându-le foc. [...]
Mihaela Runceanu s-a născut la Buzău la 4 mai
1955. După moartea unicului său copil, mama îndurerată a povestit reporterilor
că
Mihaela fusese un copil cu personalitate, o fetiţă
cochetă, care se îmbrăcată mereu "în ton cu moda". [...] În ziua fatală, Mihaela
şi-a sunat părinţii pentru a împărtăşi cu aceştia bucuria apariţiei ultimului ei
disc - "Pentru voi, muguri noi". A doua zi, în toiul nopţii,
părinţii erau chemaţi de urgenţă la Bucureşti...
Paula Mihailov Chiciuc
cotidianul "Jurnalul National", 15 ianuarie 2007
Articolul integral:
http://www.jurnalul.ro/stire-editie-de-colectie/cantecul-de-lebada-4306.html
|