<  Înapoi la Prima Pagina Spiritus

Mesaje de la spiritele unor păsări si câini

preluate de mediumul NINA PETRE

 

      BEAUTY, micuta caniche

"Scumpa mea stăpână,

M-au îndurerat cuvintele tale de adio. Da, eu nu sunt chiar Beauty a ta, ci doar spiritul ei, care nu poate trece într-un nou trup de animal până la mărturisirea durerii despărtirii de tine. Te-am iubit, stăpâna mea, mai mult decât pe mama care m-a născut. Ai fost pentru mine, sărmana Beauty, o mamă adevărată, care m-a înteles întotdeauna si m-a ajutat să trăiesc. Nu te voi uita niciodată, scumpă doamnă Mihaela!

Am plecat de lângă tine din cauza unor hoti care m-au furat din fata magazinului asa de repede că nici nu mi-am dat seama ce se întâmplă cu mine. Mi-au dat carne să mănânc si am adormit în bratele unuia dintre ei. M-am trezit lângă ei într-o masină care mergea pe o stradă lungă si plină de masini. Am început să mă zvârcolesc, să te strig în ajutor si i-am muscat pe amândoi. Au deschis repede usa masinii, iar eu am sărit pe sosea, alergând disperată să îl caut pe stăpânul meu. A dat peste mine o masină mare si foarte lungă, făcându-mă o grămadă de carne si oase. Acesta mi-a fost sfârsitul, scumpa mea stăpână. Te rog să mă ierti pentru viata mea prea scurtă si pentru sfârsitul meu plin de durere.

Acum, dacă ti-am spus ce s-a întâmplat cu mine, voi fi mai linistită si voi trece mai usor în alt trup de cătel. Voi ajunge în altă tară, după cum este obiceiul în lumea noastră, a spiritelor de animale.

Îti spun adio, draga si iubitoarea mea stăpână. Îti multumesc pentru tot ce ai făcut ca să mă simt fericită alături de tine. Dumnezeu să te ajute într-o viată mai bună!

Ti-a vorbit un biet spirit care s-a simtit încă o dată Beauty, cătelusa ta iubită. Nu te voi uita niciodată!

Beauty"

12 ianuarie 2010

 

      MEXICO

Mexico a fost un cătel "celebru" în viata pământeană deoarece a câstigat un concurs, poza lui apărând într-o revistă de mare circulatie ("Dog Fancy").

 

"Sărut mâna, stăpâna mea!

Eu sunt sufletul lui MEXICO, MEHUTUL tău iubit, care te-a îndrăgit ca pe regina lui. Eu am venit în această lume cu sperantele de mărire pe care le-am avut în timpul vietii mele de lângă tine. Am fost un câine deosebit, foarte destept, pentru că gândeam la fel ca oamenii. Ajuns aici, în lumea spiritelor si a sufletelor de tot felul, am aflat că visul meu de câine se va împlini peste câtiva ani: voi reveni pe Pământ într-o viată de om. Foarte multe animale ar vrea să fie oameni, ca să scape de chinurile vietii de animal. Dar nu toate merită să scape de aceste chinuri, pentru că nu stiu si nu vor să se poarte frumos, asa cum li se cere în lumea spiritelor. Acum sunt fericit, pentru că tocmai am iesit de la Judecata sufletelor de câini, unde mi s-a spus că am avut o purtare frumoasă în viata din care tocmai am plecat. M-am întâlnit cu spiritele tuturor cunostintelor mele din lumea oamenilor si a animalelor. Acestea m-au ajutat să trec mai usor pragul dintre cele două lumi si să înteleg că acum nu mai sunt câine. Am aflat si ce am de făcut în lumea spiritelor, până când voi reveni pe Pământ, în trup de copil.

Scumpa mea stăpână, îmi amintesc fiecare clipă trăita lângă tine. M-ai îngrijit si m-ai apărat ca nimeni alta, din câte stăpâne de câini am văzut în ultima mea viată. Tu ai fost lângă sufletul meu tot timpul, iar eu te-am considerat regina mea, bună si frumoasă ca nimeni alta. Te rog să mă ierti pentru toate supărările pe care ti le-am făcut cu purtarea mea de animal. Stiu că m-ai iubit ca pe un copil al tău, iar iubirea ta de mamă am înteles-o foarte bine doar după trecerea în viata mea de acum. Am o mare dorintă, scumpa mea stăpână: zgarda, lesa si hăinuta mea să le dăruiesti unui nou cătel, pe care să îl aduci în casa ta si să îl îngrijesti la fel ca pe mine. Mai vreau să semene bine cu mine si să îl cheme tot Mexico. Asa cred că suferinta despărtirii noastre va dispărea si pentru tine, dar si pentru mine.

Sunt multumit pentru că m-ai vegheat în ultimele clipe ale vietii de câine si mi-ai cinstit trupul după ce am rămas fără suflare. As vrea să mai comunicăm, peste câteva luni, când mă voi strădui să îti vorbesc într-un vis, cu glas de om si cu trupul bietului câine Mexico.

Stăpâna mea, vreau să mai afli că eu, cu toate că am fost un biet câine, animal neajutorat, întelegeam toate gândurile tale despre mine si stiam ce trebuie să fac pentru a nu te supăra prea tare. Dacă am gresit de multe ori, te rog să mă ierti. Animalele nu pot să se poarte ca oamenii, din cauza trupului lor care nu este de om. Chiar dacă mintea lor este foarte desteaptă, ca oamenii nu pot să fie. Stăpâna mea, de aici, din Cer, unde sunt acum, te binecuvântez pentru tot ce ai făcut bun ca să mă ajuti să trăiesc mai frumos decât alti câini de casă. Bunătatea si grija ta pentru Mexico sunt scrise sus de tot, în paginile lui Dumnezeu care ne-a dat viată la toti. Tot ce ai făcut pentru fericirea mea îti va aduce zile fericite în viata de om.

Vreau să stii că binele făcut unui animal neajutorat cântăreste mult mai greu în lumea spiritelor decât binele făcut unui om. Aceasta se întâmplă pentru că oamenii sunt mai puternici decât animalele si pot să se ajute singuri în situatii când animalele sunt neajutorate.

Mai am multe să îti spun, frumoasa si buna mea stăpână, dar în aceste clipe emotia mă stăpâneste atât de mult, încât gândurile mele nu pot să fie chiar ca ale oamenilor.

Sunt un biet spirit, cu suflet mare, care ar vrea să le facă mult bine oamenilor care l-au ajutat în viată. Păcat că numai cu gândurile mele frumoase, pline de iubire si recunostintă, pot aduce o bucurie sufletului tău de om bun si iubitor de animale. Atunci când voi primi dreptul de a trece în trup de om, voi alege o femeie apropiată cu sufletul de tine, care va naste un copilas frumos si destept. Tu vei simti fată de acel copil o iubire mare si vei simti nevoia să îl aperi asa cum m-ai apărat pe mine.

Stăpâna mea, eu, Mexico de aici din Cer, te rog mult de tot să îl aduci lângă tine pe noul cătel Mexico, pentru ca durerea despărtirii să dispară din sufletele noastre.

Îti multumesc, stăpâna mea dragă, pentru tot binele pe care i l-ai făcut câinelui tău, regretat acum. MEXICO nu te va uita niciodată. Fii binecuvântată, om de aur!"

4 octombrie 2008

 

      ALBERTO, CÂINELE VINDECĂTOR

"Scumpa si nepretuita mea stăpână, eu sunt spiritul lui ALBERTO, cătelul tău iubit, pe care îl plângi în fiecare zi. Încă nu am plecat în lumea liberă a spiritelor, fiindcă mai am de stat două săptămâni ca să îmi păzesc mormântul. Îti multumesc, scumpa mea doamnă, pentru că mi-ai fost ca o adevărată mamă omenească. M-am purtat si eu frumos cu tine, atâta cât mă ducea mintea întrupată într-un cătel. ALBERTO nu a fost un câine oarecare, ci un suflet de animal care dorea tot timpul să aibă grijă de oameni. Îti amintesti, scumpa mea stăpână, cum simteam că pe voi vă durea câte ceva si veneam repede să vă iau durerea cu trupusorul meu firav? Sau când Vlădut nu se simtea bine, parcă vroiam să dorm numai lângă el? Stăpâna mea, eu am fost un animal micut, dar asa de inimos că m-as fi luat la trântă cu toti dulăii de pe stradă! Nu suportam câinii aceia răi si murdari care treceau pe drum, iar pe tiganii cei răi îi simteam de cum intrau de la capătul străzii! Eu, asa cum m-am purtat cu oamenii, merit să mă nasc din nou într-o familie de oameni, ca să ajung un copil cuminte si foarte destept. Abia astept să se împlinească timpul de sedere lângă mormântul meu, ca să nu mai fiu atâta legat de el. După cum vezi, stăpâna mea iubită, încă nu îmi dau prea bine seama că trupul meu putrezeste sub pământ, iar micutul ALBERTO nu se va mai naste niciodată! Atunci când voi fi liber în lumea spiritelor voi avea puterea să vin din nou lângă stăpânii mei dragi. Nu va mai trece multă vreme până atunci. Voi fi mai puternic decât acum si voi putea veni lângă voi, ca să mă simtiti aproape si să vă mângăi cu suflarea mea nevăzută.

M-am îmbolnăvit din cauză că un copil de pe stradă a aruncat în mine cu o piatră ascutită. Locul lovit s-a infectat, ajungând boala până la creierul meu nenorocit. Eu, ca spirit, mi-am făcut datoria în trup de animal. ALBERTO a murit prea repede pentru ca eu, spiritul lui, să mă transform în om. Spiritele câinilor se reîncarnează la câteva luni după moartea animalului. Eu trebuie să astept câtiva ani dacă vreau să ajung în trup de om. Un nou cătel pot să ajung foarte repede, anul viitor, dar eu vreau să devin om. Un om destept, curajos, care să învete să vindece oamenii de toate bolile care îi chinuiesc. Voi încerca să mă nasc un prunc înrudit cu tine, stăpâna mea nepretuită. Dacă vreunul dintre pruncii neamului tău se va purta frumos cu oamenii, asa cum am făcut eu, si mai ales îi va face plăcere să le ia durerile, atunci să stii, stăpâna mea, că el va purta într-însul spiritul si sufletul sărmanului ALBERTO. Va veni vremea când vei vedea si minunea asta!

Stăpâna mea, eu acum sunt spirit si pot să văd în viitor. Îl văd pe Vlădut cum învată multă carte, cum ajunge un om mare, printre ceilalti din jurul lui. După Vlădut se vede si o surioară, peste 2-3 ani. Mai văd că, după primirea acestei scrisori, îi veti aduce lui Vlădut un cătel frumos si destept, cum am fost eu. Asa să stii, scumpa mea stăpână, că ALBERTO, cel care nu mai este câine adevărat, vă roagă din lumea mortilor să vă aduceti în casă un cătel asemenea lui, care să îl bucure pe Vlădut, asa cum l-a bucurat bietul ALBERTO!

Lacrimile voastre îmi ard sufletul, pentru că nu îl pot învia pe ALBERTO, iar dorul meu de voi este cumplit de mare. Vă rog să mă iertati pentru că atâta am reusit să vă spun, după mintea mea de spirit-cătel. Îmi cer iertare pentru durerea despărtirii noastre. Nu vă voi uita niciodată si voi veni lângă voi peste putina vreme.

Rămâneti cu bine, scumpii mei stăpâni!...

ALBERTO"

13 septembrie 2008

 

      DICKI

"Scumpa mea stapână, bună si frumoasă ca nimeni alta pe Pământ,

Tu ai fost totul pentru mine: viata, bucuria, suferinta, ultima clipă de fericire înainte de a-mi da trupul în tărână. M-ai îngrijit ca nimeni altcineva, ai pus mult suflet în alinarea suferintelor vietii mele chinuite. Noi, animalele mici, câinii si pisicile, ne ducem zilele din mila oamenilor. Dar nu toti sunt buni si întelegători cu noi. Dacă unii ne iubesc sincer si se luptă să ne facă viata mai usoară, imediat se găsesc altii care vor să ne chinuiască si să ne omoare. Asa ti s-a întâmplat si tie, scumpa mea stăpână. Oamenii răi de lângă casa ta ne-au dat otravă, au adus animale bolnave pe pragul tău, ca să ne molipsească si pe noi. Eu am scăpat de chinurile vietii de animal. Acum mă găsesc în lumea sufletelor tuturor animalelor mici care nu au mai avut loc pe Pământ. Ne întelegem bine cu totii, nu ne muscăm, nu ne fugărim si nu ne mai trebuie mâncarea de la oameni. Am fi fericite dacă nu ne-ar fi dor de rudele noastre care încă mai trăiesc. Îi asteptăm pe toti căteii nostri dragi să vină lângă noi. Aici nu este verdeată, nici case nu vedem si nici oameni. Suntem foarte departe de oameni, undeva, printre corpurile din cer.

Am plecat de la voi, nepretuita mea stăpână, fiindcă am luat boala mortală de la un cătel nenorocit pe care l-ai adus în casă. El avea două boli, una stiută si cealaltă negăsită de doctor. Casa ta este înconjurată cu blestemele vecinilor care nu iubesc animalele. Nu îti poartă nici tie noroc atâta ură venită de la ei. Asa cum esti tu, iubitoare a animalelor mici neajutorate si bolnave, ai nevoie să stai într-o casă fără vecini prea aproape. Boala de la care mi-a venit sfârsitul mi-a infectat sângele, iar eu nu am mai suportat durerile de spate si de oase. Inima mea s-a oprit, scăpându-mă de durerile groaznice pe care le-am avut câteva zile. Îmi pare rău că nu mai sunt în casa ta, dar aici am multi prieteni buni, toate rudele mele venite înaintea mea. Ne simtim bine împreună. Nu sunt supărat pe tine, scumpa mea stăpână. Ai fost bună cu nefericitul de mine, ca nimeni altcineva. Domnul din Cer te va răsplăti pentru bunătatea sufletului tău. Mai am nevoie de ceva timp ca să mă pot apropia mai tare de casa ta. După aceea, o să mă vezi mai des în vise.

Fratele Pegas a murit de otravă. Ne-a fost aruncată pe geam carne otravită. Au mâncat-o Pegas si Tina, eu nu, pentru că nu mi-a plăcut cum miroase. Vecina de lângă balcon ne-a aruncat carnea otravită. Ea si celelalte vecine de pe etaj vor să curete blocul de cătei, ca să nu le mai aducem boli pe scară.

Bebe a fost furat de vecina cu ochelari care stă pe etaj cu tine si dus la tară, la sora ei. Bebe stă bine acolo, are destulă mâncare, nu-l bate nimeni, dar nu mai vrea să mănânce. Îl astept să vină lângă noi, aici în Cer, peste câteva zile. Va fi mai fericit aici. Stăpâna mea iubită, eu, DICKI din Cer, te rog să nu mai aduci alti cătei în casa ta de acum, că vor muri si ei de otravă, ca si prietenii mei. Te mai rog să nu mai lasi geamurile deschise când nu mai este nimeni acasă, ca să nu fie otrăviti copilasii care încă mai trăiesc.

Pe Bebită va fi greu să-l afli unde este, că stă ascuns într-o magazie si nu mai latră. Stăpânii îi dau apă si ceva mâncare, nu se ocupă deloc de sufletul lui. Lasă-l, stăpâna mea dragă, să vina la mine, ca să scape de viata lui amărâtă de acum! Eu îl astept pe Bebe, o să-l ajut să-i treacă suferintele de câine amărât. Atâta pot să fac pentru el.

Stăpâna mea iubită, eu îti multumesc pentru toată bunătatea ta fată de bietul de mine si pentru grija cu care m-ai ajutat până la ultima suflare de viată. Nu te voi uita niciodată! Le multumesc si doamnelor din casă, mama si surioara ta, pentru toate lucrurile bune pe care le-au făcut ca să mă ajute să trăiesc. Îmi pare rău că am plecat de lângă voi. Dumnezeul oamenilor să vă dea zile multe si putere, ca să-i mai ajutati si pe alti necăjiti ca mine!

 Sărmanul DICKI, care vă iubeste pe toate si n-o să vă uite niciodată…"

 7 feb 2008

 

      PALOMA

"Scumpa mea doamnă,

Eu sunt porumbita PALOMA, pe care ai îngrijit-o cu multă dragoste de mamă. Domnita mea, venirea si plecarea mea de lângă Domnia ta a însemnat o prevestire a ceea ce o să ti se întâmple în curând: o altă pasăre, mai frumoasă si mai norocoasă decât mine, îti va veni în balcon. Ea va trăi si va fi prietena copilului tău, pe care îl astepti de mai multi ani si care si-a refuzat prezenta lui în casa ta. Scumpa mea mamă si prietenă, vreau să afli de la mine, cea care sunt acum un suflet rătăcitor din lumea nesfârsită, că ai făcut pentru mine adevărate minuni, pe care numai un suflet curat si nobil ca al tău le mai poate face în această lume a voastră, plină de rele si păcate.

Scumpă prietenă, vreau să stii că m-ai salvat de la moarte de mai multe ori, chiar si fără să-ti dai seama. Trebuia să mor de cum m-am născut, asa cum se întâmplă de multe ori în lumea noastra, a păsărilor. Părintii mei nu m-au dorit, crezând că apartin altui neam de porumbei. M-au lovit cu ciocurile, sfărâmându-mi toate oasele spatelui si ale capului. Numai grija pe care mi-ai purtat-o si hrana minunată pe care mi-ai dat-o cu atâta dragoste de mamă au reusit să mă păstreze în viată. Am încercat să zbor si să trăiesc la fel ca toti porumbeii din jurul meu. Dar fiind mereu suferindă, ceilalti m-au respins cu bătăi repetate. Loviturile primite luni de zile mi-au cauzat moartea. Bietele mele oase nu au mai rezistat la zbor, iar în ultimele clipe de viată nu le-am mai putut misca deloc. Te rog să mă crezi că nu am fost otrăvită si nici nu am fost bolnavă ca păsările care mor primăvara.

Îti sunt recunoscătoare pentru tot ceea ce ai făcut pentru mine. Chiar dacă mi-ai aruncat trupul la gunoi, sufletul meu tot lângă tine stă, până cand, poate la primăvară, o păsărică dintr-un copac de lângă bloc va veni lângă tine, asa cum am făcut si eu. Ea nu va fi tot porumbel, ci altceva. O vei recunoaste după sufletul ei si îi vei spune tot PALOMA. Sufletul ei va fi al meu.

Te rog, scumpa mea doamnă, să nu mai fi atât de tristă pentru mine. La noi, în lumea păsărilor, se moare repede, pentru a se veni pe lume cât se poate de des. Sufletele noastre sunt nelinistite până când ajung să se nască în oameni. Eu mai am până atunci, dar nu prea mult. As vrea să mă nasc în copilasul tau. As vrea să fiu băietelul tău. Stiu că mai am de asteptat câtiva ani până atunci.

Te iert pentru că nu m-ai dus la doctor si nu ai stat lângă mine tot timpul cât am fost bolnavă. Vreau să stii un secret: noi, păsările, murim singure, părăsite de rudele noastre, fără o lumânare si rugăciunile de plecare. Tocmai de aceea toate păsările vor să ajungă oameni, ca să le fie cinstită memoria după ce pleacă din lumea celor vii. Te rog să mă ierti dacă te-am făcut să suferi, printesă minunată ce esti! Îti vreau tot binele pe care ti-l va da Cel Bun si Drept pentru noi toti! Să-ti fie răsplătită viata după bunătatea ta! Să-ti ajute Tatăl cel Bun să ajungi si tu fericită după cum meriti!

Nu mă uita, scumpa mea printesă tristă si frumoasă! Voi veni din nou lângă tine într-o bună zi, minunată ca si tine! Recunostinta mea te va însoti până la sfârsitul zilelor tale! Te iubesc, te respect si nu voi uita să-ti fiu din nou aproape! Eu sunt sufletul porumbitei PALOMA, cea pe care ai iubit-o ca pe copilul tău.

Să ne revedem în curând, printesa mea!"

12 ian 2007

 

      LILI

"Scumpa mea stăpână si prietenă nepretuită,

Nu te-am uitat nici o clipă de când am venit aici, printre îngerii animalelor de casă. Îmi este foarte dor de tine, de mângâierile tale, de căldura mânutelor tale fine si pufoase. M-ai îngrijit ca nimeni altcineva pe acest pământ. M-ai iubit, m-ai hrănit, m-ai îngrijit ca pe o printesă de rasă bună. În viata ta de acum încolo vei mai avea o cătelusă care va semăna leit cu mine, dar nu voi fi chiar eu. Trebuie să mai stau aici, printre îngerii animalelor, ca să le fac mult bine îngerilor animalelor mai mici ca mine. În viata ta de mai târziu, după zeci de ani, ne vom reîntâlni ca oameni. Eu sunt acum un înger foarte înalt, care trebuie să treaca în om.

Scumpa mea stăpână, tu m-ai ajutat să trăiesc atunci când numai minunile pământului mă mai puteau scăpa de la moarte. Mi-a venit vremea să plec, pentru odihna de aici, din Cer. Tu ai fost un înger pentru mine, un înger cu fată de om. Îmi mai este dor de toate rudele si prietenele noastre. De toate, fără nici o deosebire. Ce nu stiu oamenii este că animalele îi iubesc pe toti cei care le îngrijesc, fără să le pese ce fel de oameni sunt si cum arată la fată. Aici nu sunt singură niciodată. Suntem mii si mii de îngeri harnici si frumosi.

Îti multumesc, frumoasa mea stăpână, pentru ajutorul pe care i l-ai dat trupului si sufletului meu, în ultimele clipe ale vietii mele. Vin de multe ori să te văd noaptea cum dormi, te mângâi pe obrăjori cu mânutele mele nevăzute, asa cum mă alintai tu când eram bolnavă. Trec destul de des si pe la mormântul pe care mi l-ai făcut. Cinste tie, draga si frumoasa mea stăpână! Mă bucur pentru că ai luat un alt cătel. Lasă să fie si el fericit, asa cum am fost si eu lângă tine!

Stiu că îmi duci dorul, frumoasa mea stăpână, dar si eu mă străduiesc să-ti apar în vis. Atât mai pot să fac pentru amintirea mea.

Eu sunt un biet suflet de animal, care nu stie prea multe despre viitor. Dar m-am interesat la îngerii oamenilor, ca să aflu mai multe despre voi toti din casă. O să vă meargă mai bine câtiva ani de acum încolo. Văd si un copilas nou în casă. Al tău să fie? Mai văd că faci multe drumuri, tare multe se mai arată! După cătelul de acum, vine altul, mai frumos ca el. Tu ai să pleci de la mama si tata, undeva, departe cu un bărbat tânăr. Eu am să vin mereu după tine, asa cum făceam si înainte. Nu te las singură, fără mine, stăpâna mea frumoasă!

Îti multumesc, draga mea, pentru cuvintele frumoase pe care mi le-ai scris. Si eu te iubesc cel mai mult pe lume. Nu te uit si nu plec de lângă tine, iubita mea, îngerul meu cu chip de om!

Asa să stii de la mine, care am ajuns îngerul tău veghetor,

Cătelusa ta iubită,

LILI cea poznasă…"

13 feb 2007