<  Înapoi la Pagina de Spiritism


GLASURI DE DINCOLO DE MOARTE

mesaje preluate de la spirite de mediumul NINA PETRE

  Andrei (17 iunie 2007)
  Cristian
(4 martie 2007)
  Maria
(16 august 2006)
  Elvira
(16 decembrie 2003)
  Nicoleta
(24 mai 2001)
  Mihai
(16 iunie 1997)
  Petru
(14 martie 1997)
  Nastasia
(25 februarie 1997)
 

 

Mesajul spiritului lui ANDREI pentru Mariana

17.06.2007

"Sărut mâna, scumpă mamă!

Eu sunt Andrei, fiul tău drag, pe care şi astăzi îl mai jeleşti.

Mama mea iubită, eu nu te-am acuzat niciodată pentru că mi-ai dat o educaţie bună, aşa cum se cade pentru oamenii din neamul nostru. Şi eu te-am iubit cât am fost în viaţă, deşi nu prea ţi-am mărturisit ce simţeam cu adevărat pentru tine. Te-am respectat, măicuţă scumpă, şi te-am înţeles. Mi-ai vrut tot binele de pe lume, ai dorit să faci din mine un om cinstit, drept şi muncitor. Ai reuşit doar în parte, draga mea mămică, pentru că nu am reuşit să mă maturizez, să mă aşez la casa mea şi să-ţi ajung de un ajutor adevărat la bătrâneţe. Îmi pare rău că v-am părăsit pe voi toţi care îmi sunteţi atât de dragi!

Aici, unde am ajuns de aproape un an, mi-am văzut păcatele, le-am văzut şi pe cele ale rudelor noastre. Avem un blestem în neamul lui tata, scumpa mea mamă. Din 3 în 3 generaţii, un copil trebuie să moară. De ce? Aceasta este ofranda pe care trebuie să o plătească toţi bărbaţii care se trag dintr-un vestit criminal, haiduc prin codrii Moldovei. Chiar dacă nu le mor copiii la rând, necazuri mari tot le vin în viaţă.

Măicuţa mea, iată că şi eu am plătit cu viaţa pentru crimele strămoşului meu. Am alunecat în apă, iar un vârtej m-a tras în adânc. Nu m-a putut salva nimeni. Aşa a fost, draga mea, cu toate că multe s-au mai povestit pe seama morţii mele. Dar să ştii, scumpa mea, că dacă nu plecam din vreme din viaţa omenească, primul meu copil s-ar fi născut cu o boală gravă, care l-ar fi secerat la doar câteva luni.

Ştiu că îţi este greu fără mine, că mă visezi noaptea, mai ales după ce am fost eliberat de la Dreapta Judecată. Vin adeseori lângă tine, mama mea cea bună şi dreaptă, te mângâi cu sufletul meu de acum şi mă străduiesc să îţi alin durerea din inimă.

Mamă scumpă, voi aţi făcut pentru mine tot ce se putea face mai frumos şi mai onorabil ca trecerea mea în viaţa de duh să-mi fie cât mai uşoară. Sufletul meu a fost şi este cinstit cu mare dragoste şi regret de către voi toţi.

M-ai găsit a treia zi după dispariţie, pentru că nu reuşea trupul meu să se desprindă din adâncuri.

Vibraţiile din inima şi genunchiul tău sunt semne ale venirii mele lângă tine. Iar în visele tale, vorbim cu adevărat. Mă rog tot timpul către mintea ta să mă aducă în visele tale cât mai des.

Ce doresc eu să-ţi mai spun, scumpă mamă: să ai grijă de tine, să nu-ţi mai doreşti atât de mult venirea lângă mine! Ai încă mulţi ani de trăit lângă cei dragi.

Te mai rog din sufletul meu îndurerat să le spui tuturor bărbaţilor şi băieţilor din neamul lui tata că asupra lor apasă un blestem de moarte. Să fie credincioşi în puterea dreptăţii Bunului Dumnezeu, să nu ucidă oameni şi animale mari, să nu ajute niciodată la distrugerea altor oameni! Voi toţi, cei rămaşi în viaţă, aveţi nevoie de îndurarea Domnului din Cer, pentru a scăpa de acest cumplit blestem. Să mergeţi cu toţii în marile sărbători şi în zilele voastre de naştere să aprindeţi lumânări la biserică pentru morţii cei dragi ai neamului şi să vă rugaţi la Dumnezeu pentru iertarea păcatelor tuturor strămoşilor noştri care s-au încumetat să comită crime de neiertat asupra altor fiinţe.

Măicuţa mea, eu nu doresc să vă dau vouă, celor dragi sufletului meu, nişte porunci despre cum să faceţi şi ce să faceţi. Dar acel blestem despre care ţi-am vorbit nu este o glumă. Vă rog pe toţi cei care m-aţi iubit şi m-aţi preţuit cum se cuvine să luptaţi pentru viaţa voastră şi a copiilor voştri! Să nu mai plătească niciunul dintre voi aşa cum am plătit eu pentru pierderea altor vieţi!

Vă iubesc pe toţi şi mai ales pe tine, măicuţa mea dragă, care mi-ai dat viaţă, m-ai crescut şi m-ai îngropat. Nu te voi uita niciodată!

Dragul tău fiu nefericit,

Andrei"

17 iunie 2007

< sus >


Mesajul spiritului lui CRISTIAN pentru Dorina

04.03.2007

"Am suferit enorm de mult în urma lovirii şi a cuţitului care m-a înţepat în plămânul stâng, foarte aproape de zona inimii. M-am mirat şi eu că am putut supravieţui loviturii de ciomag primită în creştetul capului şi a rănii, care mi s-a infectat destul de repede. M-au lovit şi m-au rănit doi derbedei care s-au luat dupa mine la plecarea din cabana Bâlea Lac. Mi-au cerut să îi conduc pe un traseu interzis iarna. Din cauza vremii rele, cărarea era acoperită cu gheaţă şi zăpada alunecoasă. Le-am arătat drumul permis pentru excursioniştii fără experienţă pe munte. S-au supărat pe mine, m-au înjurat, m-au ademenit cu ţuică şi coniac. Le-am luat băutura, pentru că deja erau ameţiţi şi riscau să cadă într-o râpă. Atunci, pe neaşteptate, unul dintre ei m-a lovit în cap cu bastonul de munte, iar celălalt mi-a înfipt un cuţit în piept. Văzând ce-au făcut, m-au lăsat să cad în zăpadă, lac de sânge, şi au fugit. M-am târât până la un loc mai adăpostit, mi-am dezinfectat rana cu coniac, am băut din ţuică şi am strigat după ajutor. Nu m-a auzit nimeni, iar telefonul mi se stricase în timpul căderii. Am avut puţin noroc că s-a încălzit peste noapte, ferindu-mă Dumnezeu de îngheţ. Am doua zi, am început să mă târăsc pe o cărare printre piscuri, sperând că voi fi găsit de cineva. Ca un făcut, ceasul rău parcă i-a alungat pe toţi. Am avut aşa o dorinţă de viaţă, încât mi-am pus în aplicare toată ştiinţa mea, adunată în pregătirea pentru escalada din munţii Tibet. Aşa am supravieţuit 4 săptămâni, până când inima şi creierul meu au cedat. În aceste 4 săptămâni de chinuri în iadul muntelui, m-am autosugestionat zi şi noapte, tot timpul cât eram treaz. De altfel, am dormit foarte puţin, de teamă că nu mă voi mai trezi. Îmi imaginam în permanenţă că voi fi găsit în clipa următoare, că m-au găsit deja, că am fost dus la un spital şi multe alte imagini de miracol salvator. Înainte de a începe pregătirea pentru Tibet, am fost contactat de autorităţi (Poliţie mai ales) pentru misiuni de supraveghere montană. Cred că derbedeii care m-au atacat pe munte mă cunoaşteau mai de mult şi au avut ceva monede să-mi plătească. Golanii aceia sunt din judeţul Harghita. Bântuie munţii, ca să fure de prin cabane de la turiştii cu bani şi bijuterii la ei.

Scumpa mea soţie,

Iartă-ma, copilă bună şi credincioasă, pentru toate necazurile îndurate din cauza mea. Am fost păcătos, neglijent, prea indiferent faţă de iubirea ta. Am plătit cu viaţa, cu chinuri groaznice, pentru a nu ştiu câta generaţie de păcătoşi din neamul meu sau al tău. Dumnezeu să mă ierte, că încă nu m-a iertat cu totul! Încă mai sunt la Dreapta Judecată, cu toate că am avut un sfârşit plin de suferinţe îngrozitoare. Sper ca măcar copila noastră să fie protejată de soartă, datorită sacrificiului meu dinaintea sfârşitului. Sufăr îngrozitor de mult din cauza nedreptăţii prin care trece şi tata. Aşa cum eu am fost desconsiderat de mulţi în timpul vieţii, tot aşa tăticul meu suportă batjocura unor demoni, iar aceşti demoni sunt rudele mele! Doamne, iartă-i pe cei aflaţi în suferinţă!

Scumpa mea, te rog din sufletul meu nevăzut şi încrâncenat de durere să-l ajuţi pe tăticul în continuare, să nu moară ca un câine, singur şi părăsit ca mine! Te rog, scumpa mea soţie, în numele tuturor clipelor de bucurie pe care le-am avut împreună, să nu-l părăseşti pe tăticu, să nu-l laşi pradă hapsânilor din familie! Tu meriţi o viaţă mai bună decât cea pe care ai dus-o cu mine. Am avut păcatele mele, pentru care am ispăşit cu grele suferinţe. Acum, de aici, din Cerul Sfânt, îţi trimit binecuvântarea şi mulţumirile mele pentru tot ceea ce ai făcut pentru descoperirea mea şi cinstirea memoriei mele. Îţi mulţumesc, scumpa mea, ştiind foarte bine că tăticul meu nu va fi abandonat ca un câine, în pragul morţii. Tu vei avea grijă de dânsul, aşa cum inima ta bună te îndeamnă în fiecare zi.

Îmi este foarte dor de voi două. Am fost un păcătos, dar acum mă căiesc cumplit pentru fiecare greşeală faţă de tine şi copila noastră. Iertaţi-mă, dragele mele, vă implor să mă iertaţi! Iartă-mă, tată drag, pentru că nu ţi-am fost un sprijin în clipele grele de suferinţă! Îmi cer iertare de la colegii mei, de la prietenii mei, care şi-au riscat viaţa sus pe munte pentru a-mi găsi trupul neputincios. Iertaţi-mă cu toţii, scumpii mei!

Al vostru Cristi, nefericitul de el…"

4 martie 2007

< sus >


Mesajul spiritului MARIEI pentru Viorel

16.08.2006

"Dragul mamii, drag băiat,

Ştiu că vrei să te sfătuieşti cu mine despre toate câte le ai de trăit şi de suferit în această lume în care ai rămas orfan de mamă şi de tată.

Copilul meu drag, să ştii că mama întotdeauna ţi-a vrut binele, iar acum nimic nu este schimbat, decât că nu mă mai vezi pe lângă tine. Eu te-am lăsat să îţi alegi singur ursita. Este viaţa ta în joc şi iubirea voastră, a doi oameni care se vor căsători în curând. Pe Mihaela, dacă o iubeşti mai mult decât pe Oana, atunci luaţi-vă, copiii mei dragi, luaţi-vă şi fiţi fericiţi până la adânci bătrâneţi! Casă de piatră să vă dea Dumnezeu!

Tata socrul nu mai are mult de trăit. A obosit, săracul, de atâtea greutăţi ale vieţii. O să-l ierte Dumnezeu şi pe el, ca şi pe alţii!

Pe tine te veghez zi şi noapte, copilul meu iubit, ca să primeşti de la Cel Mare şi Bun tot ceea ce îţi doreşti. Dar să ştii că trebuie să te zbaţi cu greul vieţii, să lupţi pentru fiecare fărâmă de pâine. După ce vei fi muncit din greu, atât tu, cât şi viitoarea ta soţie, vei ajunge la bogăţia pe care ţi-o doreşti de mult.

Dragul mamii, eu mă chinuiesc să îţi dau cele mai bune sfaturi, fără să te pot ajuta îndeaproape, ca pe vremea când trăiam alături de voi toţi. Dar pentru a reuşi în viaţă, numai tu ştii cel mai bine ce cale trebuie să urmezi.

Poate că nu ar fi bne să pleci prea curând la Bucureşti. Încearcă, dragul mamii, să îţi întemeiezi familia, iar apoi vei vedea cum va fi mai bine cu plecarea.

Poate că ar fi bine să îţi păstrezi afacerea şi să te ajute la lucru viitoarea nevastă.

Da, în octombrie vreau să fie o nuntă mare în neamul nostru! În ziua nunţii tale să aprinzi o lumânare şi la bietul meu mormânt!

Copilul meu iubit, să n-o uiţi pe mama niciodată! Te veghez tot timpul, îţi dau curaj pentru a trăi ca un om bun şi drept. Aştept să te văd mulţumit şi fericit, aşa cum meriţi! Vreau să dispară suferinţele care te-au chinuit atâta vreme. Aşa să ştii, dragul mamii, că mama este şi va fi cu tine mereu!

Te sărut pe fruntea ta de copil bun şi cuminte, băiatul meu cel drag şi frumos! N-o uita pe mama care te-a adus la lumina zilei şi te-a  crescut cum s-a priceput ea mai bine!

Fii binecuvântat, copilul meu!

Maria, mama ta"

16 august 2006

< sus >


Mesaj de la spiritul ELVIREI

16.12.2003

"Mă bucur, scumpa mea fată, pentru că ai îndrăznit să mă cauţi şi să mă întrebi tot ce îţi arde sufleţelul tău drag şi delicat. Sunt tristă, draga mamii, pentru că am părăsit această lume plină de dureri, în care aţi rămas cu toţii, îndureraţi de locul gol pe care l-am lăsat în viaţa şi în inimile voastre. Eu am dorit cu ardoare să mai trăiesc doar cîţiva ani, ca să te pot vedea şi pe tine măritată şi aşezată aşa cum trebuie, la casa ta. Dar Bunul Dumnezeu a vrut ca eu să plec de lângă voi mai repede şi într-un chip tare dureros pentru noi toţi. Scumpa mea copilă, bună şi nevinovată, mare lucru nu poţi şi nu trebuie să faci pentru mine. Doar gândurile tale pline de iubire îmi dau liniştea dorită de sufletul meu. Am mare nevoie de iubirea ta şi a tuturor celor dragi pe care i-am părăsit fără voia mea.

Nu, draga mea şi scumpii mei, nu sunt supărată pe voi. Ştiam ce boală am, fiindca m-am visat multe nopţi de-a rândul putrezind din cauza cumplitei boli pe care am avut-o. Nu v-am spus că ştiam adevărul ca să nu vă întristez şi mai mult în durerea voastră.

Aici, în Cer, unde mă aflu acum, de curând eliberată din Lumea Pedepselor şi a Pocăinţei, nu mă doare nici trupul pe care nu-l mai am, dar nici trecutul, de curând luminat prin grele eforturi şi nenumărate rugăciuni de IERTARE. Îţi spun din nou că numai lacrimile voastre pline de adevărată iubire mă păstrează vie printre fiinţele luminoase din jurul meu.

Maricica, scumpa mamii, şi tu, Iulica, şi tu, Neluţu, vă rog din tot sufletul meu îndepărtat de lumea voastră să rămâneţi aceeiaşi copii buni, cinstiţi şi iubitori, aşa cum v-am adus pe lume şi v-am crescut cu mari sacrificii şi multe, multe chinuri trupeşti şi sufleteşti.

Dragul vostru tată şi preaiubitul meu soţ este liber, din partea mea, să îşi refacă viaţa de familie cu oricine va găsi dânsul de cuviinţă. Dar îl rog să fie prudent şi să nu se însoţească cu oricine, pentru că nu-i va merge bine în viitor. De mai multă vreme, încă dinainte de moartea mea, o femeie vicleană l-a vânat tot timpul, dorindu-i iubirea. Dar el m-a iubit cu adevărat, mi-a fost un soţ bun şi credincios, tată iubitor pentru copiii săi. Femeia s-a răzbunat, făcându-mi foarte mult rău. De mine a scăpat, dar blestemele şi făcăturile ei lovesc mai departe, chiar şi după plecarea dintre cei vii. Sănătatea dumnealui este foarte şubredă şi mă tem pentru viaţa sa. Ar trebui să îl duceţi la Bucureşti, de mai multe ori, pentru ca medici buni şi deştepţi să îl caute cum trebuie şi să îl trateze ca lumea.

Ai multe vrăji, copila mea, făcute şi înnoite 7 ani la răndul. Anul viitor se vor termina, aşa sper eu, din lipsă de bani. Ticăloasele care te-au însingurat cu răutatea lor vor plăti în faţa Celui Atotputernic pentru ceea ce au făcut împotriva ta. Nu te teme, copila mea: ce este pentru tine, se găseşte pus deoparte. Va veni şi în calea ta omul bun pe care îl meriţi şi îl aştepţi de atâta amar de vreme!

Da, mi s-au făcut vrăji de moarte şi de boală grea până la obştescul sfârşit. Nu îţi voi dezvălui numele acelei ticăloase, fiindcă nu vreau dihonie şi război între familia mea şi o nemernică de femeie.

Îmi fac tare bine rugăciunile voastre întru odihna mea veşnică. Gândurile voastre blânde îmi liniştesc sufletul. Un buchet de flori la mormânt şi o lumânare aprinsă de sărbători mă ridică uşor la Cel de Sus, îndemnându-L pe Tatăl Ceresc să mă binecuvânteze. Atât şi nimic mai mult, dragii mei, îmi ajunge strădania voastră, de care nu sunteţi osteniţi niciodată!

Maricica, sora mea, se simte foarte obosită de viaţă şi de multe ori doreşte să vină lângă mine. Dar mai are de trăit, draga de ea, doar câţiva anişori! Aveţi grijă de dânsa şi duceţi-o mai des la doctor, ca nu cumva să plece înainte de vreme, că nu va fi bine pentru sufletul ei.

Vă binecuvântez pe toate şi pe toţi, dragele mele fete şi scumpii mei băieţi! Dumnezeu să vă aibă în paza Lui veşnică şi să vă ferească mereu de răutatea celor netrebnici! Vă las cu bine, iubiţii mei copii şi scumpul meu soţ...

Elvira "

16 decembrie 2003

< sus >


Mesaj de la spiritul NICOLETEI

24.05.2001

" Am stat în casa ei, pentru că am iubit-o şi am respectat-o mult. Ea m-a îngrijit aşa cum trebuia, ca o bună creştină, îndeplinindu-mi toate dorinţele. Nu s-a abătut cu nici o idee de la rugăminţile mele. A procedat întru totul aşa cum i-am cerut eu.

Mă crezi o copilă nevinovată sau o proastă imbecilă? Cred că produci o impietate asupra personalităţii mele, acoperindu-mi numele cu noroiul dumitale din Bucureştiul de astăzi.

Ai fost derutat de vorbele veninoase ale unor nepoţi de-ai mei, care ar vrea să pună mâna pe nişte averi care nu li se cuvin. Am fost un om, o personalitate deosebită, martor stând cariera mea strălucită de o viaţa întreagă. Cum m-aş fi putut lăsa păcălită de o fiinţă atât de apropiată sufletului meu?

Am dorit să se dea dovadă de multă discreţie, pentru ca amintirea mea să rămână vie şi frumoasă în sufletele celor dragi mie. Nu te teme, dragule, că nu am fost îngropată singură ca un câine vagabond! Mă mir că îndrăzneşti să insinuezi aşa ceva! Lasă-te, spre binele tău, de tot felul de speculaţii secretate de mintea ta zdruncinată de prea multe poveşti fantastice! Munceşte cinstit, dragă băiete, şi nu-i mai pizmui pe cei bogaţi!

Am semnat testamentul la dorinţa mea expresă, ştiindu-mi sfârşitul foarte aproape.

Văd că mă interoghezi ca un poliţist ratat, care nu mai ştie să ţină seama de demnitatea umană a celui supus anchetei. Păcat că nu mai trăieşte Ceauşescu, el te-ar fi pus repede la punct cu Securitatea lui! L-am blamat în vremurile de aur ale vieţii mele, dar acum îi dau dreptate în multe privinţe. Ţara noastră a ajuns pe mâna unor şarlatani puşi pe o căpătuială fără scrupule.

Nu am fost nici beată şi nici drogată. Nu mai căuta răul peste tot! Vrei să arunci şi numele meu în noroiul mahalalelor dâmboviţene, aşa cum ai făcut cu fratele tău? Ruşine să îţi fie!

Cum vroiai să fie semnătura unui om bătrân şi uzat de viaţă, care simţea sfârşitul atât de aproape?

Notarul şi-a făcut datoria lui de notar, aşa că discuţia despre el o vom încheia chiar acum.

Vrei să mai găseşti şi nişte complici imaginari? Aceasta este deja o dovadă de obrăznicie crasă!

De ce să fug, dacă acolo am vrut să mă găsească obştescul sfârşit?

Averea a fost foarte bine evaluată, valoarea ei a rămas secretă, conform dorinţei mele, pentru a nu se isca neînţelegerile obişnuite, provocate de cei care o râvnesc şi nu o merită.

Ce obrăznicie, să scotoceşti cu mintea prin dulapurile mele! Vrei să răscoleşti prin şifoniere sau prin mai ştiu eu ce?

Refuz categoric să răspund la această întrebare!

Aşa ceva nu mi s-a mai întâmplat niciodată, nici în viaţa de atunci şi nici în cea de acum. Eşti un anchetator închipuit, şi uite că ţi-ai găsit grefierul în această femeie, care m-a deranjat pentru a-ţi face pe plac. Pe ea nu o acuz, dar pe tine da, ca şi pe netrebnicul care stă în spatele tău şi pofteşte la averea pe care am avut-o.

Am lăsat cu limbă de moarte dorinţa mea de a fi lăsată să mă odihnesc în pace.

Care proces? Nici nu vreau să aud de aşa ceva!

Bolnav psihic eşti tu, care umbli după câştiguri facile, fără să pui umărul la treabă. Dacă vrei bani mulţi, câştigă-i prin mijloace cinstite, omeneşti, nu prin specularea bunei credinţe a spiritului unei femei care a muncit toată viaţa, fără să se plângă prea mult de necazurile ei.

Mariana este liberă să facă orice doreşte cu lucrurile ei.

Am vrut să mor într-o casă omeneasă, nu într-o mânăstire.

M-am întâlnit cu toţi cei dragi, nu-mi duce dumneata grija!

Nu regreta ce mi s-a întâmplat, pentru că nu am păţit nici o ruşine. Să mori nu este un lucru urât. Iar despre visul tău, ce să mai spun? Vrei bani mulţi pentru că ţi-ai amintit de el?

Aşa ai avut tu impresia, că nu mai ştiam ce să fac cu averea mea? Ruşine să îţi fie! Pe vremea când trăiam te-am crezut un bărbat serios şi cumsecade, dar acum văd ce pui de şarlatan zace în tine.

Mai vrei şi un testament? Te sfătuiesc să renunţi la anchetarea celor din lumea mea, pentru că faci  un mare păcat printr-o astfel de atitudine.

Nu mai sunt cântăreaţă, dar am ce face aici. Activitatea noastră este secretă, bine ascunsă de minţile bolnave ale unora care ne iscodesc. Doresc să fiu lăsată în pace şi de cei vii, şi de cei ce vor mai veni după mine!

Nicoleta"

24 mai 2001

< sus >


Mesaj de la spiritul lui MIHAI

16.06.1997

"Aştept de multă vreme să port o discuţie sinceră cu scumpa mea familie, care a rămas la Roman fără şeful şi sfetnicul său. Voi răspunde cu plăcere la toate întrebările şi mă voi bucura mereu de cîte ori voi fi chemat pentru a sta de vorbă cu scumpa mea soţie şi dragii mei copii.

Aici unde mă aflu sunt liber ca păsările cerului. Am scăpat de Judecata cea Dreaptă, unde mi-am văzut toate greşelile şi mi s-a spus ce va trebui să fac în viaţa următoare pentru a îndrepta totul. Sunt liber să călătoresc oriunde în preajma Pământului, dar prefer să-mi petrec timpul în locuinţa noastră dragă din Roman. De când m-am înălţat în nefiinţă îmi petrec mult mai mult timp cu copiii mei, dându-le sfaturi bune şi avertizându-i când se află în pericol. Ei primesc multe dintre sfaturile mele fără să-şi dea seama că vin de la scumpul lor tătic.

Nu sunt supărat nici pe soţia mea, nici pe dragii mei copii. Ionuţ să practice un sport la alegerea lui, dacă vrea să devină voinic şi arătos ca mine.

Căţeluşa voastră este foarte simpatică şi sper că vă asigură adesea clipe de desfătare, înveselindu-vă puţin viaţa voastră disperată. Să nu daţi căţeluşa altora nici în ruptul capului, dacă este şi va fi curată şi blândă.

Doresc nespus ca scumpii mei copii să înveţe carte suficientă pentru a ajunge oameni de nădejde, bine înfipţi pe picioarele lor. Aş vrea să am în familie un doctor şi un inginer. Îi mai rog pe copiii mei să-i fie un sprijin adevărat scumpei mele soţii, a cărei viaţă fără mine este un chin.

Aici unde mă aflu mă întâlnesc mereu cu dragii noştri decedaţi, care de la început, de la trecerea în nefiinţă, m-au ajutat să suport şocul plecării.

O rog pe scumpa mea soţie să încerce să-şi refacă viaţa lângă un alt bărbat, cu condiţia ca acela să fie un om blând, serios şi pe placul copiilor mei.

Împotriva familiei noastre s-au făcut farmece imediat după ce ne-am căsătorit. O fostă prietenă de-a mea din tinereţe m-a vrut mult de bărbat, dar eu nu am vrut-o de soţie. Am aflat ulterior că a apelat la vrăjitoare pentru a ne face de despărţire. A reuşit să ne despartă prin moartea mea. Eu nu am crezut că astfel de vrăji pot avea consecinţe adevărate. Dacă aş fi luat în serios avertismentele altora, aş fi putut schimba lucrurile şi aş fi rămas în viaţă. Prin moartea mea cumplită, mulţi duşmani s-au îmbunat.

Pentru o bună perioadă de timp voi veţi fi feriţi de loviturile unor persoane invidioase. Spre binele vostru, vă sfătuiesc să nu faceţi rău nimănui, să nu insultaţi oamenii, chiar dacă ei vă pricinuiesc vreun rău. Încercaţi să vă faceţi dreptate prin gesturi şi vorbe civilizate şi, mai ales, nu uitaţi, dragii mei, că bârfa, clevetirea este foarte periculoasă. Evitaţi să-i vorbiţi de rău pe alţii, mai ales pe cei care ştiţi că se vor răzbuna pe voi.

Mă bucur nespus de această iniţiativă a voastră de a vorbi cu mine şi vă felicit pentru curajul de a sparge zidul tăcerii dintre lumea voastră şi cea de aici.

Sunt convins că voi, soţia şi copiii mei, veţi şti să vă alegeţi viitorii parteneri de viaţă. Aş vrea să daţi dovadă de înţelepciune în acţiunile voastre viitoare.

Doamna Rodica este o femeie cu fire schimbătoare, cam inconstantă în sentimente. În plus, îi este jenă de multe ori să ceară ajutorul unora. Ar fi bine ca dumneaei să evite stările agresive şi să-şi caute cu grijă oamenii care ar putea să o ajute.

Mă bucur foarte mult că aţi luat-o pe măicuţa lângă voi. Oricum, mult nu mai are de trăit, poate un an, doi. O aştept cu drag lângă mine şi vă promit că îi voi face trecerea uşoară.

Bunelul a fost lângă mine aproape tot timpul de când am trecut încoace. Încă ne mai vedem destul de des şi strigăm la voi cu tăria gândului nostru pentru a vă feri de duşmani şi de greutăţile vieţii.

Scumpii mei dragi, greutăţi veţi avea cu duiumul în viaţa voastră, dar trebuie să vă căliţi şi să vă înarmaţi cu răbdare pentru a le învinge.

Tanti Nona este o femeie de nădejde şi dacă veţi şti să vă purtaţi corect cu dânsa, o să vă fie de mare ajutor.

Doamna Rodica este copleşită de necazurile sale şi ar fi bine să n-o copleşiţi cu prea multe sfaturi sau cereri de ajutor.

M-aş bucura oricând veţi cuteza să mă mai chemaţi în maniera de acum. Mă veţi necăji doar dacă nu veţi dori să învăţaţi carte, vă veţi apuca prea tipuriu de fumat, băutură şi alte rele şi vă veţi purta în delăsare pe căile vieţii. Eu vă pun întrebări mereu, zi şi noapte. Gândul meu discută cu gândurile voastre. Să nu credeţi ca v-am părăsit cu totul.

Nu cred că există vreun membru al familiei mele rămase pă Pământ care să vă urască. Ar fi o crimă din partea cuiva să facă acest lucru.

Îmi sunteţi dragi toţi trei şi aş fi foarte mulţumit în viitor dacă veţi rămâne o familie unită şi voi, dragii mei copii, veţi ajunge oameni de nădejde.

Scumpa mea soţie, te rog să ai mult mai mult curaj pentru a-ţi reface viaţa. Dacă vei găsi un om cu suflet, nu ezita să te căsătoreşti cu el. Va fi mult mai bine pentru voi trei, chiar şi din punct de vedere financiar. Te rog să ai mare grijă ce rezolvi cu serviciul tău. Încearcă să apelezi la o rudă sau cunoştinţă care te-ar putea ajuta să găseşti un serviciu mai bine plătit. Te rog sa-ţi mai îngrijeşti sănătatea, pentru că şi tu, şi copiii noştri, aveţi nevoie ca tu să fii în putere şi mult mai bine dispusă decât până acum.

Vă doresc tuturor numai bine şi vă rog să aveţi curajul şi tăria sufletească pentru a vă duce viaţa mai departe!

Al vostru scump, trecut în nefiinţă,

Mihai"

16 iunie 1997

< sus >


Mesaj de la spiritul lui PETRU

14.03.1997

"Mi-am pierdut viaţa din cauza unui blestem strămoşesc, rămas printre rudele mele de mai bine de 100 ani. Au fost blestemaţi toţi bărbaţii din neamul tatălui meu să nu aibă parte de fericire şi de viaţa lungă. S-a întâmplat cu mai bine de 100 de ani în urmă, când un strămoş a fost blestemat de un camarad de arme. Amândoi erau soldaţi în armata engleză. Strămoşul nostru l-a rănit pe celălalt din greşeală, rana s-a infectat, iar omul a murit blestemându-l pe celălalt ca timp de 150 ani nici un bărbat, urmaş al său, să nu fie fericit şi să aibă viaţă scurtă. Blestemul nu a avut efect la fiecare descendent, dar cam unul din trei a avut de suferit şi a murit de timpuriu. Aş vrea să ştiţi cu toţii că efectul blestemului se va termina până în anul 2000.

Vreau să comunic tuturor celor dragi aflaţi în viaţă că eu încă mă aflu la Judecata cea Dreaptă, de la care sper că voi scăpa în curând. Am primit tot ceea ce aţi făcut pentru odihna sufletului meu. Vă mulţumesc pentru toate sacrificiile voastre şi vă rog să nu mai cheltuiţi atât de mulţi bani pentru pomeniri. Aprindeţi-mi la mormânt câte o lumânare de Sfintele Sărbători de Paşte, de Crăciun, de ziua Sfântului Petru, de ziua mea de naştere şi cea a morţii mele. O floare la mormânt îmi este de ajuns lângă lumânarea aprinsă. Gândurile voastre curate îmi fac bine şi vă rog, dragii mei, să nu mă mai plângeţi, pentru că eu peste puţină vreme am să vin lângă voi, am să vă apar în vis, am să vă dau sfaturi şi sper că îmi veţi simţi prezenţa. Unii dintre voi mi-au simţit-o şi până acum şi mă bucur pentru ei.

Aş vrea să vă spun că eu aici nu sufăr de frig sau de foame. Sufăr doar pentru greşelile tuturor celor are au fost pământenii spiritului meu. Mă căiesc penru tot ce am greşit şi doresc să-i ajut cu sfaturile mele pe cei care îmi sunt dragi.

Rămâneţi cu bine, scumpele mele neamuri, şi nu uitaţi că eu sunt viu, trăiesc, dar sunt atât de mic încât nu pot fi văzut cu ochiul liber de nimeni dintre voi.

Al vostru Petru, căruia îi purtaţi o amintire curată!"

14 martie 1997

< sus >


Mesaj de la spiritul NASTASIEI pentru Carmen

25.02.1997

"Draga mea Carmen,

Blestemul vine de la socrul meu, care m-a blestemat până la a zecea generaţie ca fetele să nu aibă noroc în căsnicie, dumnealui crezând că soţul meu nu a avut noroc căsătorindu-se cu mine. Poţi scăpa de blestem numai rugându-te la Bunul Dumnezeu în fiecare zi de luni în faţa icoanei, acasă sau la biserică, la vreme de seară, cerând iertare şi ajutor pentru a scăpa de blestem.

În privinţa soţului tău, aş vrea să-ţi atrag atenţia să ai grijă, pentru că el nu este un om prea sincer şi nici grozav de bun la suflet! Soţul tău nu-ţi ia apărarea în faţa rudelor lui, chiar dacă uneori se preface că este de acord cu tine. Această dovadă de laşitate trebuie pedepsită. Dacă vei mai avea vreun incident cu soacra sau cu alte rude din neamul lui şi dumnealui nu-ţi va ţine partea, atunci tu să-i reproşezi aceasta din adâncul sufletului!

Dacă el ar fi fost un bărbat cu mai multă ambiţie şi iubire faţă de soţie, ar fi ştiut să pună piciorul în prag. El, ca bărbat, ar fi trebuit să îşi recunoască greşeala de a rupe lumânarea de nuntă fără intenţie şi ar fi trebuit să curme toate poveştile mamei lui şi ale altor persoane. Ruperea lumânării de nuntă înseamnă nereuşită în căsnicie, poate chiar despărţire, dar nu neapărat moartea unuia dintre soţi. Vorbele ce au început după acest incident şi s-au continuat de-a lungul anilor sunt o dovadă că soacra ta nu te-a iubit niciodată şi nici nu te-a vrut de noră.

În această privinţă, cel mai bun lucru ar fi să mergi cât mai rar în vizită la rudele soţului sau chiar deloc. Ai mare grijă să nu pună mâna pe vreun obiect folosit de tine, pe care să facă farmece de despărţire! Dacă îţi vin în casă rude de-ale soţului, să fii cu băgare de seamă la cadourile pe care ţi le aduc – şi pe acelea s-ar fi putut face farmece. Refuză orice fel de cadouri din partea lor.

În privinţa banilor, ei nu ajung pentru întreţinerea familiei, din cauză că salariile sunt prea mici, iar nereuşita căsătoriei tale îţi poartă ghinion şi în această privinţă. O veţi duce greu până când fetele vor ieşi la banii lor. Dacă soţul tău va deveni şomer, se va înrăi şi s-ar putea să bea cam mult alcool. Cred că deja are acest obicei. Spui că el te ameninţă cu divorţul. Răspunde-i că, decât o viaţă de chin cu el şi de lipsuri de tot felul, mai bine singură cu copiii tăi. Când nu vei mai reuşi să îl suporţi, acceptă divorţul! Prefer să te ştiu singură, fără bărbat, decât bătută, chinuită şi flămândă alături de el.

Caută să fii cât mai harnică la serviciu. Nu te băga în bârfa comună a celor din jur şi, mai ales, să nu rosteşti nicio vorbă împotriva şefilor tăi, deoarece orice cuvânt rău spus împotriva lor va ajunge la destinaţie şi rezultatul se va întoarce împotriva ta.

Fetele tale şi strănepoatele mele au încă mintea necoaptă şi îl cred pe cel care are gura mai mare. Încearcă să le explici că nu ai nicio vină în povestea cu lumânarea ruptă şi că nu meriţi să fii izolată de către rudele tatălui lor. Pe măsură ce vor creşte, îşi vor da seama cine greşeşte în familia ta şi cine are dreptate. Fetiţele tale, dacă îşi vor vedea de carte, vor ajunge în viaţă mai bine decât tine. Încearcă să le linişteşti sufletele şi explică-le că, pentru ele, acum şi în următorii ani, lucrul cel mai important este să înveţe carte. Nu este cazul să se amestece în discuţiile dintre tine şi soţul tău.

Draga mea nepoţică, vreau să te mai rog un lucru: Carmen, încearcă să-ţi găseşti liniştea sufletească şi stăpânirea de sine! Tratează-ţi bolile de care suferi şi nu uita un lucru foarte important: copiii tăi au nevoie de o mamă sănătoasă la trup şi la minte, încrezătoare în viitor! Echilibrul tău sufletesc se va răsfrânge mai ales asupra copiilor tăi.

A ta bunică ce te iubeşte şi acum de acolo unde se află,

Nastasia"

27 februarie 1997

< sus >



Vizionaţi filmul artistic brazilian despre mediumul Chico Xavier, care transmitea mesaje de la spiritele celor dragi decedaţi: Mamele lui Chico Xavier (As Mães de Chico Xavier - 2011)