< Înapoi la Pagina de Spiritism
"Sunt spiritul sărmanei Elodia, voi vorbi în numele ei...
Stimati concetăteni români, eu, Elodia cea mult lăudată, în acelasi timp urâtă si criticată pe nedrept, vreau să vă mărturisesc tuturor că nu am meritat tratamentul inuman la care am fost supusă după fuga mea din apartamentul familiei. Nu m-am putut întelege cu sotul meu asupra infidelitătii noastre, de ambele părti. Eu am fost o femeie extrem de energică, însetată de viată, de frumos în toate, de iubire nelimitată. Desi am fost adorată de multi bărbati care m-au vrut cu tot dinadinsul, i-am ales numai pe cei cărora le puteam dărui iubirea adevărată. Nu am fost înteleasă niciodată în totalitate de bărbatii mei. Am fost jignită puternic de fiecare dintre ei, considerată o marfă ieftină, la fel ca toate femeile din tara mea. Am protestat de nenumărate ori, reclamându-mi dreptul de a fi considerată o fiintă umană demnă de respectul tuturor. Dacă nu a fost chiar asa întotdeauna, s-a văzut prin adevărul care a iesit la iveală, într-un mod brutal si de necrezut, după fuga mea de acasă. M-am certat îngrozitor cu sotul meu, fiecare având motivele sale perfect întemeiate. I-am spus că voi pleca definitiv de lângă el, dar nu m-a crezut, fiindcă îl mai amenintasem cu despărtirea si în alte momente de furie disperată. Eram supărată mai ales pe mine, fiindcă esuasem si cu cea de-a doua căsătorie. Îmi pusesem mari sperante în acest ultim mariaj, dorind neapărat să găsesc mult visata fericire conjugală. Asa ocupată si peste măsură de stresată cum eram din cauza serviciului si a afacerilor riscante, îmi găseam ceva timp si pentru copilasul nostru. Declar acum, în fata tuturor celor care vor afla despre această destăinuire a mea, de dincolo de bariera vietii si a mortii omenesti, că mi-am făcut pe deplin datoria de om al muncii, de sotie, de mamă si de fiintă umană, în totalitatea acestei expresii. Nu am ce să îmi reprosez acum, după un an de la disparitia mea din lumea omenească, decât că nu am fost suficient de vigilentă în privinta aspectelor periculoase si riscante ale meseriei mele. Nu am fost o simplă avocată, ci si un foarte bun negociator în conflictele care izbucneau în mod frecvent între puternicii zilei. Stiam că unii se vor răzbuna pentru talentul meu de a-i salva pe cei nevinovati de la distrugere. Dacă i-as fi putut mărturisi sotului meu toate complicatiile în care mă zbăteam, poate că el, cu puterea mintii sale, m-ar fi ajutat în asa fel ca să pot supravietui mai departe în familia mea. Dar el, cu meseria pe care o are, mi-ar fi făcut mai mult rău decât bine dacă ar fi aflat toate încurcăturile mele.
După disparitia mea din tară, s-au născocit nenumărate povesti neadevărate, cu intentia de a găsi justificări destule care să le acopere altora vina asupra disparitiei mele. Vreau să stie toată lumea că toate înscenările de o calitate îndoielnică, făcute timp de mai multe luni, nu vor duce niciodată la încătusarea sotului meu. Plecarea mea a fost perfect normală, dar a fost gresit înteleasă sau s-a dorit să fie de neînteles. Motivul? Împiedicarea demascării adevăratilor vinovati, care mi-au făcut viata imposibilă în tara mea, în orasul meu si în familia mea. Am speranta că vinovatii morali îsi vor primi pedepsele meritate pentru toate ticălosiile lor. Eu mi-am sacrificat fericirea si unitatea familiei cu scopul de a le salva viata celor atât de dragi mie: sotul si copilasul meu. Cu putină vreme înainte de cearta finală cu sotul meu, fusesem amenintată pe mai multe căi că se intentiona distrugerea carierei lui Cristi, anihilarea mea ca negociator în afaceri grele, dar si răpirea copilasului nostru. Am ales calea exilatului, a omului fără patrie, căruia nu i-a mai rămas decât pielea de pe el. Am fost ajutată de fosti colaboratori si prieteni, pentru supravietuirea în conditii de pericol maxim. Am rezistat timp de 3 ani, ascunzându-mă în diferite tări, până când am fost găsită exact în momentele în care mă consideram o femeie salvată de la o moarte sigură. Marele secret al vietii mele în refugiu nu cred că va fi aflat vreodată. Oricâti paranormali se vor chinui să afle cine mi-a salvat viata în ceasul al 12-lea si cine mi-a luat-o în ceasul al 13-lea, nu cred că vor descoperi întregul film al cosmarului meu de 3 ani.
Acum m-am linistit, aflând că băietii mei se află în mâini sigure si grijulii. Asa cum văd viitorul de aici, din înăltimea nesfârsită, cred că fiii mei nu se vor întâlni niciodată în lumea omenească. Îl rog pe Cristi, sotul meu rămas văduv, să îsi refacă viata de familie cu o femeie mai normală si mai putin ambitioasă decât am fost eu. Îl mai rog pe Cristi să înteleagă că tot ceea ce i s-a întâmplat după disparitia mea a fost de mult pus la cale împotriva lui, ca răzbunare a unor ticălosi pe care i-am pus la punct prin spiritul meu justitiar. Te rog, Cristi, te implor să ai grijă de tine si de copilasul nostru, să formati o familie unită care să reziste si altor atacuri ce vor mai putea veni în viitor! Eu vă veghez de aici, din zarea nesfârsită, dar sunt o biată scânteie de viată care nu se poate lupta cu toti banditii de pe Pământ!
Fiindcă sunt un spirit puternic, asa cum a fost si Elodia până în clipa uciderii sale groaznice, într-o casă izolată din junglă, vreau să îi avertizez pe românii care se cred atotputernici că forta lor aparentă poate capitula oricând în fata presiunilor venite din diverse părti. Să nu vă bazati niciodată pe impresia că sunteti de neatins! Nimeni nu poate scăpa de forta destinului si de răutatea lumii pământene! Îi îndemn pe toti denigratorii mei, dinainte si după trecerea pragului vietii, să renunte la comploturile lor ridicole, confectionate de multă vreme sau ad-hoc, fiindcă orice împuscătură este urmată de un recul periculos. Dacă ai tras împotriva cuiva nevinovat, reculul armei te poate ucide!
Acum, la 4 ani după plecarea mea de acasă, vă cer tuturor să mă lăsati în pace! Nu mai vreau să fiu lăudată de lingusitori si nici să mai fiu criticată pe nedrept de niste indivizi care si-au făcut interesele meschine cu mânjirea murdară a amintirii mele! Uitati cu totii că a fost o femeie numită Elodia în orasul de la marginea pădurilor!"
7 august 2011, orele 21:48 - 22:39
BrasovMesaj preluat de mediumul NINA PETRE