< Înapoi la sumar "Educaţie prin paranormal"
Autor NINA PETRE
24 februarie 2011
Elodismul
O nouă boală psihică bântuie prin România: elodismul. Vechime: 3 ani şi jumătate. Simptome: - dorinţa aprigă de a găsi cadavrul Elodiei; - transformarea avocatei dispărute într-o victimă a agresivităţii domestice; - tendinţa permanentă de a învinui Poliţia Română, care, chipurile, nu şi-ar face datoria de a găsi toate femeile fugite de acasă; - compararea oricărei femei dispărute cu fugara Elodia; - mania folosirii paranormalilor în problema Elodiei: unii vor să fie găsită moartă, alţii aşteaptă să fie capturată şi adusă vie acasă.
De la dispariţia avocatei până în prezent, s-a cam ales grâul de neghină. Cei care şi-au făcut interesele de publicitate şi audienţă pe seama fugarei s-au potolit, în mare parte, văzându-şi de alte treburi mai importante. Dar ce ne facem cu obsedaţii ca Lazarus, care mi-a spus într-o emisiune televizată că "o va căuta pe Elodia toată viaţa"?! Am crezut atunci că glumeşte, dar uite că tipul nu vrea deloc să se potolească. După ce s-a certat cu OTV-ul, a avut o decepţie la Prima TV, a încasat amenzi grase la Kanal D, de câteva luni încoace răsare printre Antene, ca o ciupercuţă după ploaie. A făcut ce a făcut până i-a fraierit pe antenişti, că el musai o va găsi pe Elodia (moartă!). Cheltuială mare, deranj infinit, aducerea spaniolei cu mare tam-tam, care să o găsească pe avocată dând cu mintea prin studioul Antenei 1. Cum s-ar zice, o făcură lată! Elodia nu fu găsită, Blanca se făcu de cacao, ca şi "justiţiarul" Lazarus! Cine să fie marele câştigător al acestei curse nebuneşti pe urmele "bănuite" ale Elodiei? Nimeni alta decât gagica Meme, concubina lazarusului, care şi-a etalat pletele pe câmp, cunoştinţele de spaniolă şi fundul îndelung exersat prin mişcări ondulatorii cu diverse ocazii. Şi toată această mascaradă, pe buzunarul patronului Antenelor, care, săracul de el, nu ştie că Lazarus suferă de... elodism!
Unii realizatori de programe TV parcă ar fi suferit o revelaţie, întrebându-se cu oarecare înţelepciune: nu cumva avem în România clarvăzători mai buni decât Harra sau Blanca? Avem, măi, fraţilor, dar de ce vă tot bateţi joc de noi, considerându-ne marfă de second-hand? Trebuie neapărat să ne întoarcem de peste mări şi ţări ca să ne apreciaţi şi voi cum se cuvine? Mai am doar două vorbe să vă spun; mahala românească!
***********************************
20 februarie 2011
De 3 ani şi jumătate, presa şi televiziunile braşovene îl acuză pe poliţistul Cioacă de "omor deosebit de grav" comis asupra soţiei sale. Vorba românului: "Las-o moartă, că-i mai bine!" Am scris şi cu alte ocazii că în Braşov sunt interese mari ca Elodia să fie dată moartă, indiferent cine ar fi criminalul, chiar şi soţul ei, de exemplu. Problema cea mare a mass-mediei braşovene este că Poliţia de pe la noi găseşte cadavrele în timp record. Dacă Elodia ar fi fost aruncată în vreo râpă din zonă, o găseau în mai puţin de o săptămână. Iar acum, când poliţistul Cioacă a cerut mutarea unuia dintre procesele sale oriunde în România, ca să scape de agresiunea ziariştilor braşoveni, aceştia din urmă nu mai ştiu ce să facă pentru a se disculpa. Cum s-ar zice, nici usturoi n-au mâncat, nici gura nu le pute! După ce braşovenii s-au folosit vreo doi ani de naivitatea OTV-ului, acesta s-a săturat de formula "Elodia moartă" şi a întors-o pe "Elodia vie". Scenariul cu "Elodia vie" a fost debitat de câteva ori şi de febleţea OTV-ului, clarvăzătoarea româno-italiancă Doina cea brunetă. Femeia le mai "vede" corect, uneori, dar având un scenariu impus de către cei din OTV, o mai dă şi pe de lături cu ghicitul. După cum i-am transmis într-o seară, prin email, duduia Doina nu localizează bine evenimentele în timp şi spaţiu, cel puţin în cazul Elodiei. Ce spune şi în alte cazuri, chiar că nu mă interesează. Am atâta de lucru cu clienţii mei, încât puţin îmi pasă de ce aia l-a părăsit pe ăla şi de ce ăla i-a omorât pe ăia! Cine a mai văzut "democraţie" fără droguri, prostituţie sau crimă organizată?! Zău aşa! Trebuie să fim şi noi în rând cu "lumea"!
Revenind la cazul avocatei dispărute, varianta cea mai apropiată de sufletul românilor ar fi "Elodia moartă". Cum s-ar zice, românii noştri au nevoie să audă zilnic de câte o crimă, că altfel nu le pică bine masa de seară. Şi ce să mai facă televiziunile româneşti ca lumea să o creadă pe Elodia moartă? Iată, ProTV-ul, care este "fruncea", a adus-o anul trecut pe una de peste ocean, care ba mai cânta, ba mai călca un pic în străchini, iar pe Elodia tot moartă o scotea. O "vedea" dumneaei pe ditamai avocăţica făcută ghemotoc într-un sac de plastic, dormindu-şi somnul de veci la rădăcina unui brad! Ah, ce romantică mi se pare această poveste, ca şi cărţile duduii clarvăzătoare, care zac prin librării fiindcă nu le mai cumpără nimeni! Ca să nu rămână mai prejos, una dintre "Antene" a adus o blondă (Blanca) din Spania, care să zică şi ea că Elodia e moartă. Nu am văzut emisiunea cu pricina, fiindcă ziua obişnuiesc să muncesc, nu să mă uit la televizor. Dar ceea ce am citit în presă m-a uimit, pe bune. Spaniola fusese plimbată prin Braşov de slujitorii Antenei, ba chiar şi pe scara blocului de lângă linia ferată, unde locuise dispăruta. Scenariul povestit de Blanca, referitor la ultimele clipe de viaţă ale Elodiei, dar şi descrierea locului în care i-a fost ascuns leşul, seamănă uimitor cu ceea ce am aflat şi eu, dar nu i-am spus nimănui din presa românească. Se vede şi în cazul Blancăi presiunea exercitată de cei care au adus-o în Braşov: dacă tot au cheltuit cu ea, măcar să spună că avocata a fost ucisă de soţul ei! Totuşi ceva nu îmi este clar: Blanca l-a numit pe Cioacă drept criminal sau a spus doar că soţul Elodiei a fost criminalul? Vedeţi dumneavoatră, şi clarviziunea îşi are pretenţiile ei. Dacă stă o gaşcă întreagă pe capul clarvăzătorului, spunându-i într-una o mare tâmpenie, mai poate şi omul acela să greşească, aproape fără să îşi dea seama. Acuma, în ceasul al 13-lea, pot să fac şi eu un bilanţ al cazului Elodia. Femeia a fost ucisă, într-adevăr, dar nu în septembrie 2007, ci în august 2010; crima s-a petrecut în afara graniţelor României; în clipa morţii sale femeia era măritată, într-adevăr, dar pentru a treia oară!; soţul ei fiind plecat de acasă, au hăcuit-o alţii, nu el; locul în care zac osemintele nenorocitei corespunde cu descrierea făcută de spaniolă.
Concluzia mea: poate că Blanca nici nu şi-a dat seama ce bine a descris "cavoul" Elodiei! Dar cu "soţul" cum rămâne? Mai aduceţi, fraţilor, încă una de peste hotare, ca să îl ghicească pe adevăratul criminal!
***********************************
19 octombrie 2010
S-a dus tatăl Elodiei!
Fără îndoială că Elodia îşi trage rudele pe lumea cealaltă. Iată că primul plecat a fost chiar tatăl ei, care timp de 3 ani a strigat în neştire: "Fata mea e moartă!" Bietul om nu a mai rezistat spălării creierului la care a fost supus, împreună cu nevasta sa, după dispariţia fiicei dragi. Un cor infernal a ţipat ani la rând, pe diverse voci, acelaşi laitmotiv blestemat: "Elodia e moartă, moartă, moartă!" Coriştii de adunătură, animaţi de acelaşi interes obscur, au agravat drama femeii până au terminat-o. Două avocate isterice, un procuror labil, un "detectiv" trecut pe linia moartă, un filfizon bucureştean care îşi plimbă gagica prin Braşov şi se laudă că o tot caută pe fugară prin pădure. Pe lângă ei, încă mulţi alţii. Galerie de ciocli, plătiţi de nu-ştiu-cine, au stârnit un adevărat coşmar în minţile românilor. Acum, totul s-a terminat. Fugara a murit, tatăl ei iubitor s-a dus după ea, la Marea Întâlnire. Cine le va urma? Şi mai ales cine va plăti pentru răul produs acestei familii? Părinţilor Elodiei, doi bătrâni bolnavi, nu li s-a îngăduit şansa de a spera în supravieţuirea fiicei lor. Li s-a impus ideea că Elodia ar fi fost ucisă şi îngropată aiurea prin pădure. Oare li s-a permis măcar o zi să creadă că fata lor trăieşte? Iată întrebări care vor dăinui multă vreme, ca şi amintirea acestei crime vehiculate cu multă vreme înainte de a se fi produs! Vedeţi cum se fac jocurile în vremurile de astăzi? Cu ipocrizie, cu sadism, cu sânge rece! Să vedeţi câţi vor muri după implantarea cipurilor!
***********************************
30 septembrie 2010
Adio, Elodia!
În urmă cu două seri (nopţi), văzând-o la OTV pe clarvăzătoarea
Doina, venită din Italia pentru a le destupa mintea românilor mari amatori de
ghicit, m-a uimit îndărătnicia femeii de a susţine că Elodia ar mai fi în viaţă.
Cercetând-o pe micul ecran, mi-au trecut rapid prin minte două idei care
justificau parţial atitudinea ei ciudată:
1. Bruiajul electromagnetic al aparaturii din studio
i-ar fi indus clarvăzătoarei o stare de confuzie mentală;
2. Ar fi fost plătită de OTV pentru a afirma la
nesfârşit că fugara Elodia trăieşte bine mersi în Africa, punând astfel umărul
la continuarea serialului "Elodia vie".
Am observat că, după ce năstruşnicul Lazarus apare la
Antene cu noi date compromiţătoare la adresa lui Dan Diaconescu şi cu informaţii
"proaspete" referitoare la eforturile personale depuse în acţiunea de căutare a
cadavrului Elodiei, repede reîncepe la OTV serialul "Elodia vie". Cum s-ar zice,
rivalitatea nonstop dintre DDD şi Lazarus se sparge sistematic în capul
nenorocitei de Elodia, Dumnezeu să o ierte pentru toate câte le-a făcut în
scurta sa viaţă! Cât timp femeia a fost vie, am susţinut acest adevăr, în ciuda
tuturor ironiilor şi denigrărilor la care am fost supusă de către tot felul de
proşti sau răuvoitori. S-a întâmplat că din iunie şi până în septembrie nu am
mai verificat starea Elodiei, având alte treburi de făcut. Dar văzându-l la OTV
pe Nicuşor "mirositorul", care tot spunea că simte miros de sânge peste hotare
atunci când se gândeşte la Elodia, m-am repezit la poza femeii, ca să văd în ce
stare se mai află fugara. Era ora 1 noaptea când, verificându-i poza, am
constatat că femeia nu mai avea semnal telepatic. Cum s-ar spune pe româneşte,
m-am luat cu mâinile de cap! Am doua zi, la trezire, am dat din nou fuga la poza
Elodiei. Acelaşi rezultat: moartă de-a binelea!
Începând o cercetare ca lumea, am aflat filmul uciderii femeii, cu sălbăticie, de către indivizi plătiţi cu scopul de a o lichida o dată pentru totdeauna. Tragedia s-a petrecut în noaptea de 4 spre 5 august 2010, la domiciliul ei dintr-o ţară africană. Aproape 3 ani au tot căutat-o prin Europa şi Africa, până când au găsit-o! Trăgând o concluzie dură, pot să spun că mediatizarea excesivă a acestui caz a avut un efect distructiv asupra victimei. Numărul mare de clarvăzători care şi-au prezentat variantele uciderii Elodiei, încă de la dispariţia ei din Braşov, a creat un tablou de ansamblu al crimei care s-a petrecut în august 2010, nu în august 2007! S-a spus de nenumărate ori despre acei clarvăzători că sunt incapabili, nebuni, şarlatani, dar nimeni nu s-a gândit că ei ar fi putut vedea în viitor, nu neapărat în trecut! Ignoranţa şi lipsa de cultură în domeniul paranormalului face multe victime în România. Cum se petrece o crimă, o dispariţie sau o sinucidere, imediat apar comentariile cele mai stupide, care fac mult rău imaginii fiecărei victime. În cazul Elodiei, femeia nemaifiind vie, spiritul său a intrat în domeniul meu de cercetare. Prin urmare, voi lupta pentru respectarea memoriei acestei femei, indiferent de greşelile pe care le-a săvârşit în viaţă. Dumnezeu să o ocrotească şi pe lumea cealaltă!
***********************************
30 august 2010
Blestemul Elodiei
În fiecare an, la sfârşit de august, rânjetul Elodiei ne strică toată dispoziţia. Iar încep ziarele să povestească şi televiziunile să ne arate mutra, ţâţele şi fesele fugarei, din toate unghiurile posibile. O avocată braşoveancă obscură şi coruptă a ajuns în decurs de 2-3 ani o panaramă naţională. S-a scris şi s-a discutat peste măsură despre această femeie cu mintea plină de cotloane. Cea mai populară televiziune românească a dat lovitura la "noroc": pe seama Elodiei s-au câştigat sume imense, cumpărându-se iaht, avion, elicoptere, blocuri şi maşini de lux. Dar năstruşnica Elodia, de oriunde s-ar fi aflat ea, în cer, pe pământ sau sub pământ, a asistat la tot circul făcut pe seama ei, blestemându-i cu foc pe profitori. Bilanţul este dramatic: la numai 3 ani de la dispariţia avocatei, televiziunea poporului nu mai are bani nici cât să-şi plătească amenzile, iar patronul ei se află la un pas de puşcărie. Morala se deduce uşor: cine îşi bate joc la infinit de un om dispărut, fie el viu sau mort, încalcă regulile bunului simţ şi ale omeniei. Va plăti pentru neghiobia şi răutatea sa, oricând îi va sosi scadenţa, mai devreme sau mai târziu...
***********************************