<  Înapoi la sumar "Educatie prin paranormal"


* EDUCATIE PRIN PARANORMAL *
PROBLEMELE ANIMĂLUTELOR

Autor NINA PETRE

 

1 februarie 2011

Cesar si câinii

Le recomand celor care nu cred că poate fi posibilă comunicarea telepatică între oameni si animale să privească serialul "Cezar si câinii", transmis pe canalul TV National Geographic. Dresorul de câini Cezar Milan le demonstrează tuturor celor care îi urmăresc dificila activitate cum poate fi înteles si influentat telepatic un animal capricios, greu adaptabil la viata civilizată. Unii dintre conationalii nostri mai grei de cap, sau pur si simplu răuvoitori, nu vor să creadă în existenta telepatiei, manifestată prin transmiterea gândurilor de la om la animal si reciproc. Totusi, ea există si este, practic, inevitabilă. Astfel, animalul ghiceste gândurile stăpânului său, iar stăpânul grijuliu si iubitor îsi dă seama pe cale intuitivă de intentiile si nevoile animalului. Acest fenomen se produce în mod firesc si în cazul animalelor sălbatice.

Îmi amintesc despre reactia vulgară si necontrolată a unor indivizi fără cultură si bun simt, care, ani la rândul, au făcut mare haz pe seama mesajelor preluate de mine de la spiritele unor animale vii sau moarte. Dacă, în multe tări ale lumii, numerosi mediumi desfăsoară o activitate obisnuită discutând telepatic cu animalele, aici, în "modesta" Românie, prostii si needucatii îsi bat joc de o astfel de ocupatie nobilă. Primitivismul unor români strică reputatia întregului popor, atât în tara lor, cât si peste hotare. Un bun prieten mi-a spus într-o zi că românii nu merită să le dau spiritism. În mare parte, consider că are dreptate.

*********************

6 mai 2010

Mi-a dispărut pisica!

Cu toate că în oferta mea de pe site nu scrie că mă ocup cu găsirea animalelor pierdute, nu trece o sătămână si iar primesc câte un email disperat: "Mi-a dispărut pisica!" sau "Mi-au furat cătelul!". Sunt atât de insistenti acesti presupusi stăpâni de animale, păgubiti sau nu, încât mă întreb uneori dacă dumnealor sunt zdraveni la cap. Vor să le spun exact numele, prenumele, adresa, vecinii răpitorului, semnalmentele fizice, dar mai ales câte milioane le pretinde drept recompensă pentru "restituirea pradei". În anii trecuti am comis imprudenta de a-i lua în serios pe acesti "păgubiti", indicându-le făptasul, ba chiar si zona în care fusese dus bietul animal. Consecintele nu au întârziat să apară: păgubitii au făcut reclamatie la Politie, politistii i-au luat în serios pe reclamanti, anchetându-i pe suspecti si răscolind satele în căutarea "victimelor". Tot prin calitătile mele paranormale am reusit să urmăresc fiecare "victimă" în timp ce era căutată cu multă seriozitate de către autorităti. Ce am aflat a fost uluitor:

    Un cătel fusese vândut si revândut de câteva ori, din răutate, numai ca să nu fie înapoiat stăpânului reclamant.

    Un alt cătel a fost adăpostit la tară de o familie mult mai cumsecade decât cea de la care fusese furat.

    O pisicută, scăpată din automobilul unor turisti români, în Germania, într-o parcare, a fost luată în cabina unui TIR de un sofer milos si dusă la familia lui, ca obiect de joacă pentru copiii săi.

    O doamnă disperată mi-a scris că i-a fost furat motanul. Cercetând cazul, am aflat că bietul motan avea si el nevoie de putin sex si fugise în căutare de vreo pisicută dispusă la o partidă de amor.

    Au fost si cazuri dramatice când multi câini furati de tigani din fata unor magazine au sfârsit călcati de masini sau chiar ucisi de răpitori pentru că erau prea agresivi.

Ce sfaturi le dau păgubitilor cărora le-au dispărut animalele:

- Dacă nu au fost în stare să le protejeze asa cum trebuie, să nu se mai lamenteze peste tot, chiar si pe internet, făcându-se de râs si punând în pericol viata bietelor animale dispărute.

- Să îsi asume vina de a nu fi avut destulă grijă de neajutoratele fiinte si să îsi aducă în gospodărie alte animale, făcând astfel fapte bune în fata lui Dumnezeu.

Mai am ceva de adăugat: am văzut cătei tare drăgălasi legati cu câte o sforicică la intrările unor magazine. Scheunau, săracii, nestiind unde le-au dispărut stăpânii. Zău că îmi venea odată să iau unul la mine acasă! Dar m-am gândit că stăpâna lui, disperată, mă va găsi ca din întâmplare pe internet si mă va agasa de zeci de ori cu cererile ei de ajutor...

*********************