Arhiva cu înregistrări video


Invitaţie la emisiunea "Zori de zi"

În dimineaţa zilei de 3 august 2009 Nina Petre a fost invitată în studioul televiziunii OTV, pentru a purta o discuţie cu realizatorii emisiunii "Zori de zi", Claudiu Bogdan şi soţia sa, Cristina Coca.


Nina Petre, 3 aug 2009, în studioul OTV, la emisiunea "Zori de zi"

Emisiunea este fragmentată în 3 filmuleţe: Partea 1   Partea 2   Partea 3

 

TRANSCRIPTUL ÎNREGISTRĂRII VIDEO:

Claudiu Bogdan (CB): Bine aţi venit!

Cristina Coca (CC): Nina Petre, parapsiholog. Ea a venit cu nişte mesaje de la Michael Jackson.

CB: Mulţumim foarte mult că sunteţi alături de noi. Noi o să vă prezentăm ca "doamna care vorbeşte cu morţii". Ea este femeia care vorbeşte cu morţii.

Nina Petre (NP): Am să vă contrazic un piculeţ.

CB: Cum, staţi, păi, da', uitaţi ce scrie aicea: Aţi vorbit cu Ceauşescu...

CC: Da, e adevărat?

CB: ...aţi vorbit cu Teoctist, aţi vorbit cu Michael Jackson şi, mai important, aţi vorbit cu Elodia.

CC: Asta e cea mai importantă dintre toate.

NP: Să facem deosebire între convorbirile cu spiritele lui Ceauşescu, al lui Michael Jackson, al Preafericitului Teoctist. Elodia este în viaţă, deci n-am discutat cu spiritul ei.

CC: Hopa, Elodia e-n viaţă?

CB: Nu e moartă?...

NP: Nu, ea nu este moartă, n-a fost moartă nici o clipă, nici măcar în moarte clinică n-a fost.

CC: Şi dacă se ştie că e-n viaţă, unde e?

NP: Se ştie unde e, ştiu serviciile secrete unde e, este lăsată în pace, nu mai are nici o treabă cu România, îşi vede de treburile ei.

CC: Ştiu serviciile secrete. Dar psihologii, parapsihologii, toţi oamenii ăştia cu puteri supranaturale, dacă pot să îşi dea seama că ea e în viaţă, de ce nu pot să-şi dea seama şi unde e?

NP: Păi, cine poate să afle, află.

CB: Cine vrea. Adică nu s-a gândit nimeni până acum să întrebe: unde este?

NP: Unii au aflat şi nu vor să spună. Unde miroase a servicii secrete oamenii preferă să fie mai discreţi.

CB: Dumneavoastră ştiţi unde e Elodia, de exemplu.

NP: Da, ştiu.

CB: Măcar atâta vreau să ştiu: e în România?

NP: Nu.

CB: Dacă nu e în România poate să fie pe un vas de croazieră.

NP: Este pe un alt continent.

CB: Este pe un alt continent, da? Şi noi ne chinuim să dăm de ea. Spuneţi-ne, e foarte interesant ceea ce faceţi şi mulţumim tare mult că aţi venit tocmai de la Braşov, aţi făcut un efort deosebit... Ce faceţi dumneavoastră concret? Că îmi aduc aminte că eram în liceu şi încercam să aflăm ce subiecte ne pică la română. Şi cu cheia, cu nu-ştiu-ce. Dacă se învârtea cheia spre stânga ne dădea Mioriţa, dacă se învârtea spre dreapta ne dădea nu ştiu ce... Are vreo legătură cu ce faceţi dumneavoastră? Ziceaţi că faceţi spiritism.

NP: Sunt începuturile spiritismului. De fapt este o formă de divinaţie. La fel ca şi ghicitul în cărţi, în cafea, în frunze de ceai, în bobi.

CB: Cineva l-a chemat pe Ştefan cel Mare.

NP: Să ştiţi că pot să vină dacă persoana care îl cheamă pe acel spirit are calităţi de medium. Adică poate discuta cu spiritul respectiv.

CB: Credeam că-i tremura mâna...

NP: Nu, nu. Păi, la pendul ce se întâmplă? Este tot o interacţiune între subconştientul omului şi instrumentul respectiv. Nu este chiar de glumă, dar depinde cum este mintea celui care lucrează, cu pendulul, cu cheiţa, cu alt instrument... şi poate să vină un spirit.

CC: Dumneavoastră ce faceţi concret?

CB: Aprindeţi vreo lumânare?

NP: Să ştiţi că am trecut prin toate etapele până când am ajuns să realizez transcomunicări. Eu lucrez mental cu entităţile astrale. Eu nu vorbesc cu morţii, eu vorbesc cu inteligenţele spaţiului cosmic, cu spiritele din spaţiul cosmic.

CC: Şi cum vorbiţi, că şi eu pot vorbi..

NP: Telepatic, cu mintea.

CC: Cu mintea. Cum?

NP: Nu vi s-a întâmplat niciodată să discutaţi cu soţul dumneavoastră mental, i-aţi transmis "Vino mai repede, că mă grăbesc!" şi el a venit?

CC: Ce-i zic eu când vine acasă...!

NP: Când ajungeţi acasă îi spuneţi soţiei: "Măi am presimţit că tu ai vrut să cumpăr o pâine şi am cumpărat-o". Vi s-a întâmplat?

CC: Nu poate fi pusă pe seama coincidenţelor?

NP: Nu sunt coincidenţe. "Coincidenţă" este un cuvânt care maschează foarte multe fenomene.

CB: Ca atunci când suni pe cineva şi spune: "Şi eu mă gândeam la tine".

NP: Da, asta înseamnă comunicare telepatică. Dar, până a ajunge să discuţi cu orice fel de entitate astrală, este cale lungă. Sunt necesari ani întregi de pratică. Telepatia se învaţă, telepatia performantă se învaţă.

CB: Dumneavoastră spuneţi că n-aţi stat de vorbă chiar cu Michael Jackson, cu Ceauşescu sau cu Teoctist, ci cu spiritul.

NP: Cu acele entităţi astrale, acele scântei de inteligenţă care au fost întrupate în aceşti oameni celebri. Când omul moare, spiritul lui pleacă.

CB: Se ridică la Ceruri.

CC: Păi şi de ce dumneavoastră puteţi să vorbiţi cu acele spirite, şi eu nu?

NP: Pentru că nu v-aţi ocupat, nu aţi făcut antrenament telepatic. Eu am făcut 25 de ani de antrenament yoga şi după aceea încă 15 ani de lucru practic cu fotografii, cu nişte desene speciale pe care le folosesc yoghinii pentru a contacta entităţile astrale, se numesc yantre.

CC: Orice persoană care face acest antrenament şi care se pregăteşte poate să comunice cum comunicaţi dumneavoastră?

NP: Da, îşi poate dezvolta aptitudinile telepatice şi clarviziunea. Poate primi foarte multe informaţii pe ecranul mental.

CC: Dar cum verificăm noi, cei care suntem aici, că ceea ce spuneţi dumneavoastră este adevărat, că într-adevăr comunicaţi cu aceste spirite?

NP: Pentru că eu verific.

CC: Cum se poate verifica?

NP: Verific şi prin clarviziune, verific prin mai multe metode, nu mă bazez pe o singură metodă de investigaţie.

CC: Da, dumneavoastră. Dar noi, noi cum am putea verifica că ceea ce spuneţi dumneavoastră este adevărat?

NP: Prin evidenţa faptelor.

CC: Adică? Spuneţi că aveţi un mesaj de la Michael Jackson. De unde ştim noi că este adevărat?

NP: Dar nu aţi auzit la diverse posturi de televiziune sau pe internet că au apărut din ce în ce mai multe documente care atestă ceea ce mi-a spus acest sărman spirit?

CC: Da' lumea poate zice că întâi au apărut documentele şi după aceea aţi vorbit dumneavoastră.

NP: Nu, nu. Chiar dacă ne luăm după data la care am realizat mesajul, timpul va confirma. Aşa cum timpul a scos la iveală o serie de secrete despre moartea lui Ceauşescu, după foarte mulţi ani de la primul mesaj primit de mine de la el.

CB: Eu când eram mic, mergeam la ţară şi o mătuşă avea două oi, una albă şi una neagră. Le scoteam la păscut pe malul apei. Bunicul meu, Dumnezeu să-l ierte, avea un aparat de radio mic. Eu mi-l doream foarte, foarte mult. Şi nu mai ştiu unde l-a pus, a murit şi nu mi l-a dat. Am putea să luăm legătura cu bunicul, să ne spună unde este aparatul de radio?

NP: În ce an a murit bunicul?

CB: Staţi, că nu vreau acuma să luăm legătura cu el.

NP: Poate să fie reîncarnat spiritul lui.

CB: Eu vreau radioul ăla. Nu, acuma serios vorbind. Cineva care vrea să ia legătura cu acest spirit, vă poate suna pe dumneavoastră să luaţi legătura cu spiritul şi spiritul vă zice: "Vezi că am lăsat aparatul de radio în debara, dar s-a vândut apartamentul şi noii proprietari au aruncat radioul"?

NP:  Da, se poate întâmpla şi aşa. Persoana trebuie să mă contacteze, să-mi dea datele personale ale celui decedat: data şi locul naşterii, data şi locul decesului, numele şi prenumele, o listă cu întrebări pe care eu trebuie să i le adresez spiritului.

CB: Îi adresaţi întrebări?

NP: Da, şi altele în plus, care îmi vin mie în minte. Însă trebuie să văd dacă spiritul este liber.

CB: Cum adică liber?

NP: Între timp s-ar fi putut reîncarna, să treacă în alt trup de om.

CB: Altfel nu puteţi să luaţi legătura cu el?

NP: Nu, atâta timp cât trăieşte cel de-al doilea om, eu nu mai pot să-l contactez, el nu mai are voie să vorbească despre vieţile anterioare.

CC: Păi, da' cum vă daţi seama dacă e liber spiritul?

NP: Am şi eu îngeraşii mei care mă ajută la lucru. Nu se poate face această muncă dacă nu eşti ajutat de nişte îngeri lucrători.

CB: A, deci aveţi nişte îngeri care lucrează pe lângă dumneavoastră!

NP: Da. Cei care pot să practice astfel de activităţi, ca mine şi ca alţii, sunt nişte aleşi ai îngerilor. Suntem aleşi de ei. Nu poate oricine. Dacă un om este păcătos, rău, beţiv, ranchiunos, nu este ales. Pentru aşa ceva trebuie să fii un om foarte corect.

CB: Acuma m-am prins de ce nu putem vorbi, Cristina, nici eu, nici tu, cu îngerii. Tu eşti beţivă, eu sunt ranchiunos!...

 

PARTEA 2

 

NP: Dar trebuie să existe şi o anumită configuraţie cerebrală ca să se poată dezvolta telepatia.

CB: V-am înţeles. Spuneţi dumneavoastră că aţi stat de vorbă cu spiritul lui Michael Jackson şi spuneţi în articolul semnat de Narcis Voica aşa: "Când am vorbit cu el era lângă mormântul lui şi plângea gândindu-se la viaţa pe care a dus-o. Despre mediumul din Statele Unite - un alt medium, o colegă de-a dumneavoastră, practic, sau un domn – căruia Michael i-ar fi declarat că este bine şi ar fi ajuns în Rai, Nina Petre a zis...". Punct. Două puncte, pardon. Ce-aţi spus? Că sunt minciuni.

NP: Este imposibil să fi ajuns în Rai la câteva zile după moarte. După moartea fizică.

CB: A, deci mediumul ăla a minţit.

NP: A exagerat. A glumit.

CB: Păi, şi de unde ştim că n-aţi exagerat dumneavoastră? Că ce-o să zică unii...

NP: Oricine ştie că spiritul stă timp de 40 de zile după moarte lângă mormânt. Şi în cea de 41-a zi, printr-o slujbă este înălţat la Cer... Este ajutat să se desprindă de condiţia terestră.

CB: Asta în credinţa ortodoxă. Poate domnul respectiv era penticostal.

NP: Ştiţi, sunt nişte realităţi care există independent de religie. Şi oricum, nu a plecat în Cer.

CB: Da’ unde?

NP: A plecat în teritoriul de tranziţie de la condiţia de om la condiţia de entitate astrală, unde poate să stea luni de zile sau ani de zile.

CC: În funcţie de ce?

NP: Nu ajunge direct în Rai.

CC: Da’, unde ajunge?

NP: E o zonă, un fel de antecameră a lui Doamne-Doamne.

CB: Mă primiţi, Doamne-Doamne? A, e ocupat acuma cu Claudiu, face prostii în emisiune.

CC: Păi, şi din antecamera aia ne ducem în Iad sau în Rai?

NP: Nu. Iadul nu există, dragă.

CB: Cum?

NP: Este o născocire a minţii oamenilor.

CB: Aoleo, ce? A sunat Teoctistul şi vă bălăcăreşte.

CC: Cum nu există Iad? Şi dacă facem prostii, ne ducem tot în Rai?

NP: Nu ajungem în Rai imediat. Ajungem într-o antecameră astrală. Şi acolo îngerii îl preiau, îi arată ce-a greşit, ce trebuia să facă, ce nu a făcut, i-atrag atenţia "Vezi, dacă rămâi printre noi, trebuie să fii foarte corect".

CB: Deci nu există Iad?

NP: Nu.

CB: A, ne-am scos!

CC: Eventual, în cel mai rău caz stai puţin în antecamera aia.

CB: Stai în picioare, e cam aglomerat.

CC. Unii ar spune că e imaginaţia dumneavoastră tot ceea ce spuneţi.

CB: Ce le răspundeţi celor care zic "Ia uite-o, măi, şi p-asta"...

CC: Îşi imaginează ea...

NP: Eu nu pot să am atâta imaginaţie, sunt un biet om. Cum să născocesc eu atâtea? Nu. Nu sunt un creator de S.F.-uri. Am urmat o facultate foarte reală, am fost profesoară de matematică timp de 26 de ani, gândesc foarte logic...

CC: De câţi ani comunicaţi cu spiritele?

NP: De 15 ani.

CC: Eraţi profesoară?

NP: Nu. Mi-am dat demisia din învăţământ şi m-am privatizat împreună cu soţul meu în paranormal...

CB: Colegul meu vrea să transmită un mesaj. Cui vrei să trimiţi mesaj? Lui tataie, bunicul tău? E dimineaţa bunicilor.

CC: Dacă tot vorbim de mesaje, fii atent aicea, mesajul de la Michael Jackson, e lung rău de tot, o să citesc numai o parte din el.

CB: Păi, n-am citit eu, că stă lângă mormânt şi că plânge?

CC: Nu, sunt mai multe aicea. Zice spiritul că "Unul dintre medicii lui i-au făcut şedinţe de hipnoză prin care îi inoculau ideea că voinţa lui este mai puternică decât propriul trup şi că va ajunge uşor ca o vrabie, va zbura pe scenă fără să mai facă vreun efort." Da, asta v-a transmis?

NP: Eu nici n-am ştiut lucrul acesta.

CC: Păi cum, că se dădea în toate videoclipurile, prin spectacole că Michael Jackson dansează pe scenă, aşa, sare ca un fluturaş.

NP: Dansa prin antrenament şi prin faptul că nu mânca. Era foarte mobil, foarte sprinten, pentru că era foarte slab.

CC: Şi dacă eu nu mănânc două săptămâni pot să fac aşa ca Michael?

NP: Da’ cum! Cu o maestră bună de dans, în două săptămâni ajungeţi aproape ca Michael Jackson.

CC: Dacă nu mănânc două săptămâni, mai am forţă să dansez?

NP: Atât cât mânca el, mai mult bea apă.

CB: Bun, ce face Ceauşescu?

NP: Ce face Ceauşescu? Spiritul lui Ceauşescu este un spirit foarte bun, foarte inteligent.

CB: Şi atunci de ce nu e şi România o ţară ca lumea?

NP: Păi, el a făcut, ca om a făcut foarte multe pentru ţară.

CB: De fapt, da, eram fără datorii...

NP: Şi, haideţi să fim sinceri, nu a fost un dictator sângeros, Ceauşescu. N-a avut lagăre de exterminare. Păi ce fac alţii şi ce-au făcut alţii prin alte ţări? A fost un dictator comunist...

CB: Tot cu Elena împreună e?

NP: Bine, ei conlucrează, pentru că au fost rude în ultima viaţă, au fost soţ şi soţie, dar conlucrează şi cu părinţii, şi cu bunicii lor, acolo sunt toate rudele.

CC: S-a reîncarnat Ceauşescu?

NP: Nu.

CB: Mulţumesc, Doamne!

CC. Nu îl vrea nimeni.

CB: Da’ tu îţi alegi corpul în care să te reîncarnezi sau ţi se dictează?

NP: Spiritul îşi alege femeia gravidă, ca să intre în foetusul ei. Acolo intră spiritul.

CB. Vă rog, puteţi să-mi spuneţi ce spirit e în fetiţa mea de zece luni jumate?

NP: Dar nu am poza fetiţei.

CB: Dacă vi se arată poza unui copil, puteţi să spuneţi ce spirit e acolo?

NP: Da, pot să-i spun dacă este un spirit oarecare sau un spirit al unui om celebru.

CB: Nu cred că mai avem poza, nu mai există nimic în calculator, am şters-o de tot.

NP: Nu v-aţi pregătit, nu v-aţi făcut temele!

CB. Staţi, că data viitoare când facem emisiune, facem aicea, aranjăm noi, spuneţi care, cum şi ce spirit e...

CC: Cum vă daţi seama de ce spirit s-a reîncarnat dintr-o poză, aşa?

NP: Procedând prin clarviziune, este altă metodă decât transcomunicarea.

CC: Păi, şi ce faceţi? Vedeţi dumneavoastră ceva? Ce vedeţi?

NP: Cu mintea mea văd, da. Cu centrul optic din creier.

CB: Vedeţi viaţa anterioară...

NP: Da, văd şi mai multe vieţi anterioare. Dacă am o poză, da, sigur. Asta-i meseria mea la ora actuală. Investigarea vieţilor anterioare.

CB: Un lucru e sigur, în mine nu s-a reîncarnat vreun Einstein, ceva!

NP: Nu, dar vreun filozof din antichitate poate fi.

CB: Oooo! "Claudiu filozoful"...

CC: Şi eu? Eu, în ce, ceva rău, nu?

NP: Nu, nu. Aveţi ascendenţă nobilă.

CC: Adică? Familii regale, chestii, nu?

NP: Da, da. Mai curând, o prinţesă.

CC: Oooo!

NP: În perioada Evului Mediu. Păi, de când v-am văzut, am pus ochii pe dumneavoastră. Zic: are origine nobilă, dar origine spirituală. Aţi fost nobilă într-o altă viaţă.

CB: I-auzi, acuma mai greu... Aşa şi despre mine, "cândva ai fost filozof, acuma vezi ce-ai ajuns"...

CC: Colegul ăsta cameraman, aşa chel.

CB: Nu-i chel, mă, e tuns zero. Eu ţi-am zis că nu mai eşti prinţesă, nici o urmă de nobilitate.

NP: În ultima viaţă a fost în Australia. A fost un australian. Şi chiar militar.

CB: I-auzi, mă! Bate-un pas de defilare!

NP: Vă spun la toţi, da?

CB: Colegul?

NP: Dar nu vrea să-i spun în direct.

CC: Ba da, vrea, vrea.

NP: Dumnealui a fost femeie în ultima viaţă.

CB: Am văzut eu că ai ţâţele un pic mai mari...

CC: Vino încoace şi tu.

NP: Îngeraşul lucrător. Vino încoace.

CC: Ce a fost secretara noastră?

NP: A trăit în Franţa. În secolul trecut, soţia unui medic. Ea era casnică. Avea ceva avere de la părinţi. S-a măritat cu un medic. A dus-o bine.

CC: Acuma o duce rău...

NP: Acuma, reversul medaliei, munceşte, săraca. Într-o viaţă o duce mai bine, în alta...

CC: Ia să mi te adresezi de acuma cu "Măria Ta"!

CB: Şi tu, cu "măi, filozoafe"!

NP: Cunoaşterea vieţilor anterioare îi şochează pe oameni.

CB: Păi, n-aţi văzut la Vali ce faţă a făcut, săracul de el?

NP: Rămân marcaţi pentru o vreme. Sunt oameni care îmi comandă câte un studiu de un an, în care le găsesc câte 10-12 vieţi anterioare...

CB: Păi, şi cu ce m-ajută să ştiu ce am fost într-o viaţă anterioară?

NP: Bine, dar oamenii se recunosc în acele vieţi, mai mult sau mai puţin...

CB: Dar se răsfrâng vieţile respective asupra...?

NP: Da, da. Aţi preluat pe cale spirituală, adică prin spiritul dumneavoastră, o mulţime de trăsături specifice ale oamenilor dinainte.

CB: Aţi văzut-o pe Cristina cum stă acuma?

NP: Se vede din ţinuta ei că este o persoană distinsă.

CB: Uitaţi-vă la Cristina cum stă: cu piciorul aşa, cu mâinile stă aşa, ia uite ce poziţie nobilă are!

CC: Aşa stau eu.

NP: Ea nici nu trebuie să ia o atitudine anume. Aşa este ţinuta ei.

CC: Să stau mai aşa, ca o prinţesă.

NP: Dragă, orice ai face, tot se vede originea nobilă.

CB: Şi eu, care-i ziceam, "fă!"

NP: E, nu-i frumos.

CC: Măria ta!

CB: "Fă, majestate!". Am glumit.

 

PARTEA 3

 

CB: Doamna Nina Petre în continuare, mulţumim tare mult, medium, înţeleg că unul dintre cei mai apreciaţi mediumi din ţară şi mulţumim tare, tare mult pentru faptul că sunteţi alături de noi.

NP: Cu plăcere.

CB: Vă spuneam, un efort deosebit. Vine tocmai de la Braşov doamna, plecată de la 4 azi de azi noapte.

CC: Iaca, a adus şi nişte poze aici. Ce-i cu pozele astea? Haide să le arătăm la cameră.

NP: Pozele unor spirite. Aşa arată un înger.

CB: Cum? Şi aripile?

CC: Au formă sferică.

NP: Aripile sunt în imaginaţia oamenilor. Aşa arată o parte din aura unui înger. Este o sferă energetică.

CC: Ce este pe la picioarele fetei, acolo?

CB: E o rochie, ce e?

NP: Doamna respectivă are o fetiţă pe care cu mari eforturi a salvat-o de la moarte. Este o femeie extraordinară. Ţinea fetiţa lângă piciorul ei. A apărut îngeraşul lângă piciorul pe care se sprijină fetiţa. ăsta e îngerul păzitor al fetiţei. Şi am aflat prin clarviziune că fetiţa are zile, deşi din primele luni de naştere a fost foarte grav bolnavă, a avut multe operaţii, fetiţa. Prin devotamentul extraordinar al mamei sale, fetiţa supravieţuieşte. Acum cred că este în clasa a treia sau a patra şi are zile în continuare.

CC: Da' lumea zice că e aparatul defect. În pozele astea, ar putea să zică lumea "Păi, ningea afară"...

NP: Am discutat cu operatori, am discutat cu fotografi de meserie, nu arată aşa petele care apar pe fotografii şi mai ales la pozele digitale, nu apar aşa pete din cauza unor defecţiuni ale lentilei.

CB: Deci toate punctele alea nu sunt OK la poza asta, adică nu sunt lucruri normale, sunt lucruri paranormale sau...

NP: Da, da. Sunt sferele energetice ale unor spirite.

CB: O fi fost vreo adunare a spiritelor.

NP: Pentru că au structura aceasta de sfere concentrice. La firele de praf, la picăturile de apă care apar pe lentilă nu apare această structură de sfere concentrice.

CC: Aici ce se întâmplă, de ce atât de multe?

NP: Este o ploaie de spirite. Ele vin roiuri acolo unde găsesc ceva interesant. Mai ales la oamenii buni trag ele, la casele vechi unde au amintiri, sunt foştii locatari.

CC: Le-aţi văzut dumneavoastră cu ochiul liber sau le-aţi văzut în poză, după ce aţi făcut poza?

NP: Acestea sunt primite de la cititorii site-ului meu. Dar şi eu pot să le fotografiez.

CB: Aveţi site? Ce site?

NP: Da. www.spiritus.ro

CB: Spiritus.ro. Bun. Cine vrea să ia legătura cu Nina Petre poate să intre acolo.

NP: Da. Şi eu pot să fotografiez astfel de sfere.

CB: Mai spuneţi-ne ce spune Ceauşescu.

NP: Păi, demult am vorbit cu el.

CB: Dar acum, mai de curând, aţi vorbit cu vreun spirit al unei persoane mai cunoscute care a decedat? Elodia aţi spus că trăieşte.

NP: Elodia nu e moartă. Cu Michael Jackson, ultimul. Înainte de el, a fost Preafericitul Teoctist.

CC: Îi convine de maşina asta pe care şi-a luat-o...?

CB: Audi, şi-a luat un super Audi.

NP: La Teoctist a fost ceva foarte interesant. Ştiţi, eu când preiau un mesaj, imediat apar tot felul de afirmaţii care mă contrazic. Prin mijloace media. La Teoctist a fost ceva foarte interesant, pentru că l-am contactat la 3 zile după ce-a murit, la solicitarea unui domn jurnalist care a venit până la Braşov şi a stat acolo până am făcut transcomunicarea cu Teoctist. Teoctist vroia să vorbească, pentru că nu era de acord cu luptele care se dădeau în interiorul Sinodului.

CB: Da, mi-amintesc, a fost nebunia aia atunci...

NP: Teoctist avea un urmaş de suflet, un favorit, pe care nu-l doreau alţii şi care nu a reuşit. Dar, în schimb, a reuşit după o vreme şi a primit scaunul Moldovei. Deci lui Teoctist i s-a împlinit dorinţa după foarte multe luni.

CB: Şi el era un pic supărat.

NP: Era supărat, bineînţeles, pentru că de acolo de unde este... Spiritul veghează, vede, gândeşte.

CB: Şi credeţi că spiritul a aranjat lucrurile astfel încât să fie totul OK?

NP: Să ştiţi că un spirit înalt, cum era al lui Teoctist, avea mulţi îngeri în jurul său. Indiferent cum a fost omul Teoctist... Eu l-am văzut ca pe un om extraordinar. Că unii l-au denigrat, e problema lor. Dar activitatea depusă de Teoctist pentru binele acestei ţări a fost deosebită.

CB: Acum ce zice Teoctist de faptul că actualul patriarh şi-a luat un super Audi, o super maşină cu care merge.

NP: N-aş vrea să aflu ce părere are, ca să n-o dau publicităţii. Să îmi fac nişte duşmani, aşa, tocmai din sfera clerului, care şi-aşa nu vede cu ochi buni paranormalul...

CC: Credeţi în Dumnezeu?

NP: Bineînţeles. Altfel n-aş putea face această muncă.

CB: Ne-a sunat redactorul-şef adjunct de la "Libertatea" care vă salută. Zice că e interesantă întâlnirea cu dumneavoastră.

NP: Mulţumesc.

SFÂRŞIT

Emisiunea este fragmentată în 3 filmuleţe: Partea 1   Partea 2   Partea 3

Ea face parte din colecţia cu videoclipuri a site-ului nostru.