Abd-Ru-Shin, iniţiat şi maestru spiritual
< Înapoi la Pagina Răzvan Petre
de Abd-Ru-Shin
Selecţii din cartea "ÎN LUMINA ADEVĂRULUI. MESAJUL GRAALULUI", de ABD-RU-SHIN (Slujitorul Luminii) - nume spiritual ales de Oskar Ernst Bernhardt (1875-1941) în legătură cu o încarnare anterioară a Spiritul său.
Oskar Ernst Bernhardt a fost un iniţiat în tainele spiritului, gânditor profund, de origine germană. A fost supus represiunii naziste, ca un element primejdios pentru regimul totalitar, exact cum românul Arsenie Boca a fost izolat de comunişti. Amândoi au fost pentru semenii lor un focar de Cunoaştere şi Iubire Divină...
Selecţie din capitolul Moralitate, preluare de pe site-ul mesajul-graalului.org
[...] Priviţi în jur! Observaţi lecturile, dansurile, îmbrăcămintea! Prin doborârea tuturor barierelor dintre cele două sexe, timpul de azi se străduieşte, mai mult ca oricând, să tulbure sistematic puritatea percepţiei intuitive, să o denatureze în această tulburare şi să-i pună nişte măşti derutante, iar, în cele din urmă, chiar să o înăbuşe, dacă este cumva posibil.
Când apar scrupule, oamenii le înlătură cu vorbe mari, care, dacă sunt însă riguros examinate, iau naştere numai din instinctul sexual ce vibrează în interior, pentru a da mereu hrană nouă poftelor trupeşti în nenumărate moduri, iscusite sau neiscusite, directe sau ascunse.
Ei vorbesc despre începutul unei umanităţi libere, independente, despre o dezvoltare a unei stabilităţi interioare, despre o cultură fizică, despre frumuseţea nudităţii, despre sport înnobilat şi despre educaţia pentru însufleţirea proverbului: “Celui curat toate lucrurile îi sunt curate!”, pe scurt: înălţarea neamului omenesc prin lepădarea oricărei “pudori” pentru a crea astfel omul nobil şi liber, menit să poarte viitorul! Vai de cel care îndrăzneşte să spună ceva contra! Cu urlete năprasnice, un asemenea temerar va fi imediat copleşit cu injurii de genul că numai gânduri impure pot să-l facă “să găsească vreun cusur în toate acestea”!
Este un vârtej nebunesc de apă clocită din care se răspândeşte o atmosferă ameţitoare, otrăvitoare, care, asemenea efectului morfinei, produce amăgiri ce tulbură simţurile şi în care mii şi mii de oameni se lasă să alunece până când pier epuizaţi.
Fratele caută să-şi înveţe sora, copiii pe părinţi. Ca o maree de furtună se revarsă asupra tuturor oamenilor şi valuri năprasnice se sparg acolo unde, cuprinşi de repulsie, câţiva oameni cumpătaţi mai stau singuratici, ca stâncile în mare. De aceştia se agaţă mulţi dintre cei ameninţaţi să li se termine propria forţă în furtuna violentă. Este plăcut să vezi aceste mici grupuri care stau ca oazele în deşert. Precum acestea, ele înviorează şi îl invită la linişte şi recreere pe drumeţul care cu greu a putut să răzbată prin furtuna de nisip care ameninţa să-l distrugă.
Ceea ce se propovăduieşte astăzi sub frumoasele pretexte ale progresului nu este altceva decât o încurajare voalată a unei mari neruşinări, otrăvirea oricărei percepţii intuitive, elevate din om. Este cea mai mare molimă care a lovit vreodată omenirea. Şi ciudat: este ca şi cum atât de mulţi abia ar fi aşteptat să li se ofere un pretext plauzibil pentru a se înjosi. Pentru nenumăraţi oameni, acest lucru este foarte binevenit!
Însă cel care cunoaşte Legile spirituale care acţionează în Univers va întoarce dezgustat spatele tendinţelor actuale. Să luăm, de exemplu, numai una dintre plăcerile “cele mai nevinovate”: “băile în comun”.
“Celui curat totul îi este curat!” Acest lucru sună atât de frumos, încât multe lucruri sunt permise sub protecţia acestor vorbe plăcute. Să observăm însă cele mai simple procese material-fine dintr-un asemenea ştrand. Să presupunem că ar fi treizeci de persoane de sex diferit, iar dintre ele, douăzeci şi nouă ar fi, într-adevăr, curate în orice privinţă. O presupunere care este cu totul exclusă de la bun început, căci contrariul ar fi mai corect şi chiar şi atunci ar fi rar. Totuşi să presupunem acest lucru.
Stimulată de ceea ce vede, gânduri impure apar la acea singură persoană, cea de-a treizecea, deşi, probabil, în exterior ea se comportă absolut corect. Aceste gânduri se întrupează imediat material-fin în forme vii de gânduri, se îndreaptă spre obiectul privirii şi se ataşează de acesta. Asta e o murdărire, indiferent dacă duce sau nu la vreo remarcă sau la vreun act violent!
Persoana respectivă în care s-a aruncat va purta cu ea această murdărie, ce este capabilă să atragă forme de gânduri asemănătoare care rătăcesc în jur. Astfel, ele devin mai dense, din ce în ce mai dense în jurul acestei persoane, iar, în cele din urmă, pot să o deruteze şi să o otrăvească, aşa cum o plantă agăţătoare parazitară reuşeşte adesea să distrugă cel mai sănătos copac.
Acestea sunt procesele material-fine la aşa-zisele “nevinovate” băi în comun, jocuri de societate, dansuri şi multe altele.
Acum însă trebuie luat în considerare faptul că la aceste ştranduri şi distracţii merg, în orice caz, tocmai aceia care caută în mod expres ceva pentru a-şi stimula gândurile şi sentimentele prin asemenea expuneri! Nu este greu de explicat ce murdărie este astfel generată fără ca în exterior să se poată observa ceva în sens material-grosier.
De asemenea, se înţelege de la sine că aceşti nori ai formelor de gânduri senzuale ce se înmulţesc şi se densifică permanent trebuie să influenţeze treptat nenumăraţi oameni care nu caută de la sine asemenea lucruri. În ei se ivesc gânduri asemănătoare, la început vagi, apoi mai puternice şi mai vii, care sunt hrănite în mod constant prin diferitele modalităţi ale aşa-zisului “progres” din jurul lor şi astfel alunecă unul după altul în curentul vâscos şi întunecat, în care capacitatea de a înţelege adevărata puritate şi moralitate este tot mai mult întunecată, până când, în cele din urmă, totul este tras cu putere în adâncul celui mai deplin întuneric.
În primul rând, trebuie eliminate aceste prilejuri şi imbolduri pentru asemenea monstruozităţi care se dezvoltă rapid! Acestea nu sunt decât focare în care viermuiala infecţioasă a oamenilor imorali poate să-şi arunce gândurile sale, care apoi ţâşnesc în sus şi năpădesc, revărsându-se distrugător peste întreaga omenire, creând mereu noi cuiburi care, în final, formează un singur câmp uriaş de formaţiuni dezgustătoare din care se ridică o miasmă otrăvitoare, ce înăbuşă chiar şi binele.
Smulgeţi-vă din acest delir care, asemenea unui drog, simulează doar o fortificare, însă, în realitate, are un efect epuizant şi distrugător!
Este firesc, chiar dacă este trist, faptul că tocmai sexul feminin este, în primul rând, cel care întrece din nou orice măsură şi care a decăzut fără scrupule, în îmbrăcămintea sa, până la nivelul prostituării.
Acest lucru dovedeşte însă doar corectitudinea explicaţiei referitoare la procesele material-fine. Tocmai femeia, înzestrată de la natură cu o capacitate intuitivă mai puternică, este cea care absoarbe mai întâi şi mai profund această otravă a infectatei lumi material-fine a formelor de gânduri, ea însăşi complet inconştientă de acest lucru. Ea este mai mult expusă acestor pericole, iar din acest motiv este şi prima care este antrenată şi întrece orice limită incredibil de repede şi de surprinzător.
Nu degeaba se spune: “Dacă o femeie se înrăieşte, atunci ea este mai rea decât un bărbat!” Acest lucru este valabil în toate, fie că este vorba de cruzime, de ură sau de iubire! Comportarea femeii va fi întotdeauna un produs al lumii material-fine care o înconjoară! Există, desigur, şi excepţii. Femeia nu se poate sustrage răspunderii, fiindcă ea poate observa impresiile care o asaltează şi poate să dirijeze propria sa dorinţă şi faptă după dorinţa sa... dacă vrea! Faptul că, din păcate, majoritatea femeilor nu fac acest lucru este o greşeală a sexului feminin, care se datorează numai ignoranţei absolute în aceste chestiuni.
Grav este însă pentru timpul actual faptul că şi viitorul poporului se află, în realitate, în mâinile femeii. Ea îl poartă, fiindcă starea ei sufletească are o influenţă mai profundă asupra urmaşilor decât cea a bărbatului. Ce declin trebuie, prin urmare, să aducă viitorul! Inevitabil! Nu poate fi oprit nici cu arme, nici cu bani, nici cu descoperiri. Şi nici cu blândeţe sau diplomaţie. Aici este nevoie de mijloace mai incisive.
Însă nu numai femeia poartă această vină uriaşă. Ea întotdeauna va fi doar adevărata reflectare a acelei lumi a formelor de gânduri care se află deasupra poporului ei. Acest lucru nu trebuie uitat. Respectaţi şi onoraţi Femeia cum merită şi ea se va forma în mod corespunzător, va deveni ceea ce voi vedeţi în ea şi, în acest fel, voi înălţaţi întregul vostru popor!
Totuşi, înainte ca acest lucru să se poată întâmpla, trebuie să aibă loc un amplu proces de transformare în rândul femeilor.
Aşa cum sunt ele acum, o însănătoşire poate urma numai după o operaţie radicală, printr-o intervenţie energică şi neînduplecată, care îndepărtează fiecare excrescenţă cu cuţite ascuţite şi o aruncă în foc! Altfel, ea ar distruge, de asemenea, toate părţile sănătoase.
Spre această operaţie necesară întregii omeniri se îndreaptă irezistibil timpul prezent, mai repede, tot mai repede, până la urmă chiar provocând-o! Acest lucru va fi dureros, înfiorător, însă finalul va fi însănătoşirea. Abia atunci va sosi vremea să se vorbească despre moralitate. Astăzi nu ar fi decât vorbe aruncate în vânt.
Însă după ce a trecut ceasul în care Babilonul păcatelor a trebuit să piară, pentru că s-a prăbuşit putrezit în sine, atunci fiţi atenţi la sexul femeiesc! Ceea ce ele fac sau nu fac vă va arăta întotdeauna cum sunteţi voi, pentru că, prin capacitatea lor intuitivă mai fină, ele trăiesc ceea ce doresc formele de gânduri.
Această situaţie ne dă şi siguranţa că, atunci când gândirea şi percepţia intuitivă vor fi pure, femeile vor fi primele care se vor avânta în sus, spre acel ideal pe care noi îl considerăm a fi omul nobil. Atunci moralitatea îşi va fi făcut intrarea în deplina strălucire a purităţii ei!
Citiţi despre efectele educaţiei sexuale actuale "Nu puteţi stinge focul cu benzină"
< Sus >
Selecţie din capitolul Treziţi-vă!, preluare de pe site-ul mesajul-graalului.org
S-ar putea spune: lumea de dincolo este ceea ce se află dincolo de capacitatea de recunoaştere a ochilor noştri fizici. Însă nu există o separare între lumea aceasta şi cea de dincolo! Şi nici vreo prăpastie! Totul este unitar, ca şi întreaga Creaţie. O singură Forţă străbate lumea aceasta şi cea de dincolo, totul trăieşte şi este animat de acest unic curent de viaţă şi este astfel inseparabil legat. De aici rezultă următorul lucru:
Dacă o parte se îmbolnăveşte, efectul trebuie să se facă simţit şi în cealaltă parte, la fel ca într-un corp. Datorită atracţiei speciilor omogene, substanţa bolnavă a celeilalte părţi se revarsă atunci spre partea bolnavă, întărind astfel şi mai mult boala. Dacă o asemenea boală devine însă incurabilă, atunci va fi absolut necesar ca membrul bolnav să fie îndepărtat cu forţa pentru ca întregul să nu sufere permanent.
Din acest motiv, schimbaţi-vă atitudinea. Nu există nici lume de aici şi nici lume de dincolo, ci doar o existenţă unitară! Noţiunea de separare a fost inventată doar de om, pentru că el nu poate vedea totul şi se crede centrul şi punctul principal al mediului vizibil lui. Totuşi sfera sa de activitate este mai mare. Însă, o dată cu ideea eronată de separare, el doar se limitează forţat, îşi împiedică propriul progres şi dă frâu liber imaginaţiei sale, care dă naştere unor imagini îngrozitoare.
Gândurile voastre sunt mesagerii pe care voi îi trimiteţi şi care, apoi, se întorc încărcaţi din plin cu ceea ce aţi gândit, fie ceva bun sau ceva rău. Acest lucru se întâmplă! Gândiţi-vă la faptul că gândurile voastre sunt lucruri, ele se formează spiritual, devenind adesea forme care supravieţuiesc existenţei pământeşti a corpului vostru, iar atunci multe vi se vor clarifica.
Astfel, pe bună dreptate se spune: “căci faptele lor îi urmează!”. Creaţiile de gânduri sunt lucrări care vă vor aştepta cândva! Care formează în jurul vostru inele luminoase sau întunecate pe care trebuie să le străbateţi pentru a pătrunde în lumea spirituală. Nicio protecţie şi nicio intervenţie nu vă pot ajuta aici, fiindcă decizia vă aparţine. De aceea, voi trebuie să faceţi primul pas în toate. Acest lucru nu este dificil; el constă doar în voinţa care se anunţă prin gânduri. Astfel, voi purtaţi cerul, precum şi iadul în voi înşivă.
Voi puteţi decide, însă sunteţi supuşi necondiţionat urmărilor gândurilor şi voinţei voastre! Voi înşivă creaţi aceste urmări şi de aceea eu strig către voi: “Păstraţi vatra gândurilor curată, astfel aduceţi pace şi sunteţi fericiţi!”
Nu uitaţi că fiecare gând produs şi trimis de voi atrage toate speciile omogene în drumul său ori se alătură altora, devenind astfel mai puternic, tot mai puternic, şi nimerind în cele din urmă o ţintă, un creier omenesc care, poate, numai pentru un moment se uită pe sine, oferind astfel unor asemenea forme de gânduri plutitoare ocazia de a pătrunde şi de a acţiona.
Gândiţi-vă numai la răspunderea care vă va reveni atunci când gândul se va
transforma cândva în faptă prin cineva asupra căruia el a putut acţiona! Această
responsabilitate se declanşează deja prin faptul că fiecare gând în parte ţine
permanent legătura cu voi, exact ca printr-un fir care nu poate fi rupt, pentru
ca apoi să se întoarcă cu forţa dobândită pe drum, fie pentru a vă
împovăra
din nou, fie pentru a vă face fericiţi, în funcţie de specia pe care voi aţi
produs-o.
Aşa staţi voi în lumea gândurilor şi, cu modul propriu de gândire, faceţi loc formelor de gânduri similare. De aceea, nu irosiţi forţa gândirii, ci concentraţi-o spre apărare şi gândire precisă, care, asemenea lăncilor, porneşte şi acţionează asupra tuturor lucrurilor. Creaţi astfel din gândurile voastre Lancea Sfântă care luptă pentru bine, care vindecă rănile şi promovează întreaga Creaţie!
< Sus >
Selecţie din capitolul Primul pas, preluare de pe site-ul mesajul-graalului.org
Oamenii [cred că] nu pot fi traşi la răspundere pentru gândurile lor [...]. De aceea ei se joacă adesea cu gândurile în modul cel mai uşuratic sau, mai bine zis, se joacă în gânduri. Din păcate, adesea un joc foarte periculos, amăgindu-se în mod nechibzuit că pot ieşi neatinşi din acesta.
Aici însă se înşeală, fiindcă [...] gândurile, cuvintele şi fapta vizibilă aparţin toate Ţinutului Materialităţii-Grosiere al acestei Creaţii! Gândurile acţionează în Materialitatea-Grosieră fină, cuvintele în cea mijlocie, iar acţiunile exterioare iau formă în Materialitatea-Grosieră cea mai grosieră, aşadar, cea mai densă. Aceste trei feluri ale activităţii voastre sunt material-grosiere! Însă formele acestor trei feluri de activităţi sunt strâns legate între ele, efectele lor se întrepătrund. [...]
Aceasta nu înseamnă nimic altceva decât că fie şi un gând, acţionând mai departe în mod automat în specia sa, poate întări o specie omogenă în Materialitatea mijlocie şi o poate aduce astfel la forme mai puternice; la fel cum, drept urmare, acţionând din nou mai departe în cadrul acestei intensificări, apare în Materialitatea cea mai grosieră într-o formă vizibilă ce are efect, fără să pară că voi înşivă luaţi parte în mod direct la acest lucru. [...]
Prin aceasta, fără să ştiţi, voi sunteţi părtaşi la câte o faptă pe care o săvârşeşte vreunul dintre semenii voştri numai pentru că acesta a primit întărire în modul pe care tocmai vi l-am explicat, întărire care a devenit capabilă să-l îmboldească să ducă la îndeplinirea cea mai grosieră ceva ce odihnise până atunci în el, cu care înainte se jucase întotdeauna numai în gânduri.
Astfel, foarte des, câte un om de pe Pământ dezaprobă vreo faptă a unuia dintre semenii lui, respingând-o şi condamnând-o cu mânie, şi totuşi el este deopotrivă răspunzător pentru aceasta în faţa Legilor Eterne ale lui Dumnezeu! [...]
Se poate ca voi să fi contribuit la săvârşirea unor fapte la a căror grozăvie voi înşivă nu v-aţi gândit vreodată cu adevărat şi, totuşi, sunteţi în legătură cu acestea, iar o parte a efectului retroactiv trebuie să vă împovăreze spiritul, trebuie să se agaţe de el ca o greutate atunci când spiritul se desprinde de corp.
Însă, pe de altă parte, voi puteţi, de asemenea, contribui chiar mai intens la pacea şi fericirea omenirii, iar prin gândirea voastră pură, voioasă, puteţi fi părtaşi la lucrări care se dezvoltă prin oameni complet străini vouă. De aici se revarsă, fireşte, şi binecuvântarea asupra voastră şi voi nu ştiţi de ce vine la voi.
Dacă aţi putea vedea măcar o dată cum se împlineşte întotdeauna Dreptatea de neclintit a Voinţei Atotsfinte a lui Dumnezeu prin Legile automate ale acestei Creaţii pentru fiecare gând în parte pe care voi îl nutriţi, aţi acţiona cu toate puterile voastre pentru a păstra puritatea gândirii voastre!
Abia atunci veţi deveni acei oameni pe care Creatorul vrea să-i conducă cu îndurare în Lucrarea Sa spre cunoaşterea care le dăruieşte veşnicie şi care le permite să devină ajutoare în Creaţie, demne de a primi înaltele binecuvântări care îi sunt destinate spiritului omenesc.[...]
Când v-aţi învins pe voi înşivă în această privinţă, atunci în drumul vostru se află un alt pericol, care rezultă din deformarea gândirii omeneşti: voi veţi descoperi o putere pe care veţi dori să o presaţi cu prea multă plăcere în forme bine definite pentru a servi unui scop alcătuit din dorinţe proprii!
Asupra acestui lucru vreau să vă avertizez chiar de astăzi, căci pericolul vă poate înghiţi, voi aţi putea pieri în el după ce aţi păşit deja pe drumul drept.
Feriţi-vă să obţineţi cu forţa această puritate a gândurilor, luptând cu crispare, căci în felul acesta le-aţi presa deja pe anumite făgaşe, iar străduinţa voastră ar deveni o iluzie, ar rămâne doar ceva obţinut cu forţa, în mod artificial şi nu ar putea avea niciodată marele efect pe care ar trebui să-l aibă. Strădania voastră ar aduce daune în loc de foloase, fiindcă îi lipseşte autenticitatea percepţiei intuitive, libere. Ar fi din nou o urmare a voinţei intelectului vostru, însă niciodată munca spiritului vostru! Asupra acestui lucru vă avertizez. [...]
Nu cu voinţa minţii puteţi da gândurilor voastre acea puritate la care mă refer, ci Voinţa pură trebuie să se înalţe în voi modest din percepţia voastră intuitivă (nicidecum restrânsă la cuvinte, care nu pot naşte decât noţiuni limitate). Ce aveţi nevoie este un imbold atotcuprinzător pentru Bine, capabil să învăluie geneza gândurilor, pătrunzându-le chiar înainte de a lua formă.
Nu este dificil, ba chiar mult mai uşor decât celelalte încercări, de îndată ce lăsaţi să domine modestia (ce nu permite să apară vanitatea propriei capacităţi şi puteri intelectuale). Goliţi-vă de gânduri [personale] şi eliberaţi în voi pornirea spre ceea ce este nobil şi spre Bine; atunci veţi avea acea bază pentru gândire care provine din Voinţa spiritului vostru. Iar ceea ce vine din aceasta puteţi lăsa liniştiţi în seama muncii intelectului pentru a manifesta în Materialitatea-Grosieră cea mai densă. Nu se poate forma niciodată ceva greşit.
Aruncaţi departe de voi tot chinul cauzat de gânduri şi încredeţi-vă în schimb în spiritul vostru, care îşi va croi corect drumul, dacă nu-l astupaţi voi înşivă cu un zid! Să deveniţi liberi în spirit nu înseamnă nimic altceva decât să lăsaţi spiritului din voi drumul său! Atunci el nu poate să meargă decât spre Înălţime, căci însăşi specia sa îl atrage, cu siguranţă, în sus. Voi l-aţi reţinut până acum, astfel încât nu s-a mai putut desfăşura; voi i-aţi oprit avântul sau i-aţi legat aripile.
[...] Cine împlineşte aceasta nu mai are nevoie de alte indicaţii. El este aşa cum ar trebui să fie şi va primi în întregime ajutoarele care îl aşteaptă în Creaţie şi îl conduc necontenit în sus.
< Sus >
Răzvan A. Petre
2019
(subtitlurile şi [adaptările] îmi aparţin)