< Înapoi la Pagina Răzvan Petre
STUDIU SOCIOLOGIC PRIVIND AFINITATEA CULTURALĂ A ROMÂNILOR CU ALTE NAŢII, STABILITĂ PE BAZA ULTIMEI ÎNCARNĂRI
de Răzvan Alexandru Petre
S-au făcut şi se fac nenumărate studii psiho-sociologice despre poporul român, începând cu C.Rădulescu-Motru şi terminând cu sondajele de opinie lunare. Literaţii au şi ei opiniile lor despre acest subiect, pe baza creaţiilor populare şi a celor culte. Mass-media occidentală a început şi ea să îşi dea cu părerea despre noi. Fiecare român îşi are propria opinie despre caracterul general al naţiei care l-a zămislit.
Pe lângă toate acestea, lansăm acum o nouă perspectivă, analizând acest popor din punct de vedere karmico-spiritual. Nu abordăm karma pământului nostru legendar, adunată de-a lungul secolelor şi mileniilor – acesta este un subiect diferit! Ne vom referi în cele ce urmează doar la ceea ce putem deduce statistic pe baza karmei individuale a cât mai multor români. Şi ne vom limita la ceea ce putem defini simplu, cum este afinitatea culturală cu alte naţii prin prisma ultimei încarnări a spiritelor care alcătuiesc azi populaţia românească (din ţară sau plecată peste hotare).
Odată ce acceptăm teoria reîncarnării spiritului, noi orizonturi ni se deschid. Şi multe întrebări, de asemenea. De exemplu, este oare reîncarnarea (numită şi metempsihoză) un fenomen total natural, generat automat de karmă şi legea atracţiei (precum polenizarea cu ajutorul insectelor ori aranjarea piliturii de fier sub forma câmpului magnetic)? Sau, dimpotrivă, este un proces condus cu mare inteligenţă de Dumnezeu şi Îngerii Săi?
Am încercat să descopăr eventuale reguli sau legităţi neprobabilistice, care ar confirma, o dată în plus, că reîncarnarea nu este un fenomen mecanic, orbesc, ci unul coordonat de Marile Inteligenţe Cosmice. Am folosit ca bază de studiu singura cazuistică la care am avut acces. Mă refer aici la analizele realizate de mediumul clarvăzător Nina Petre, care a cercetat încarnările anterioare ale spiritelor întrupate actualmente în clienţii săi din România. Este o bază de date cu sute de persoane, suficientă pentru scopul pe care mi l-am propus.
Am selectat doar ultima încarnare a spiritelor, contabilizând ţările unde ea a avut loc. Rezultatul este concludent: majoritatea antecesorilor spirituali ai românilor provin dintr-un număr mic de ţări şi regiuni. Aceasta confirmă faptul că reîncarnarile nu se supun legilor probabilistice, ci urmează legităţi complexe. Aceste legităţi sunt cunoscute doar entităţilor inteligente care supervizează întrupările spiritelor în fiinţe biologice. Prin acest studiu încercăm să extragem posibile informaţii spirituale secrete despre românii din prezent.
Iată clasamentul zonelor unde s-au petrecut încarnările anterioare ale spiritelor românilor, luând în calcul 85% dintre încarnările anterioare (desfăşurate în secolele 19-20, prin naştere şi, eventual, emigrare). Am tăiat zecimalele procentelor, pentru o citire mai uşoară, ceea ce face ca totalul cifrelor afişate să dea mai puţin de 85%.
Peninsula Iberică (Spania, Portugalia) 14%
Regatul Unit (Anglia, Scoţia, Irlanda întreagă) 13%
Italia 13%
Franţa 7%
Ţările scandinave (Suedia, Norvegia, Danemarca) 4%
Australia 3%
Maghreb (Maroc, Algeria, Tunisia) 3%
Brazilia 2%
Germania 2%
Marea Columbie (Columbia, Venezuela, Ecuador) 2%
Turcia 2%
Belgia 1%
Canada 1%
Noua Zeelandă 1%
SUA 1%
Austria 1%
Grecia 1%
India 1%
Rusia 1%
Cehoslovacia 1%
Albania 1%
Indonezia 1%
Pe această bază statistică, putem trage unele concluzii privind legăturile culturale resimţite de poporul român datorită moştenirii karmico-spirituale. Concluziile sunt globale, nu individuale. Plecăm de la ipoteza că, din toată istoria sa spirituală, asupra omului actual influenţa ultimei vieţi anterioare este cea mai pregnantă.
Ipoteza este însă parţial falsă. Unele traume mult mai vechi pot avea uneori pregnanţă în actuala viaţă. Iar în alte cazuri urmările încarnării anterioare generează în prezent o reacţie de respingere faţă de respectiva ţară şi cultură, din cauza necazurilor suferite.
Iată concluziile cultural-sociologice despre poporul român, pe baza clasamentului de mai sus:
- Este normal să simţim că facem parte din Europa.
- Este normal să ne îndreptăm atenţia şi speranţele mai ales către Italia, Regatul britanic, Spania, Franţa (cele mai mari procente de moştenire culturală).
- Avem unele legături spirituale cu Balcanii (Turcia, Grecia, Bulgaria, Albania), dar nu într-o măsură foarte mare.
- Nu prea avem legături spirituale recente cu Rusia.
- Avem destul de puţin de a face cu ţările central-europene. Ele sunt mai puţin apropiate spiritual de români, comparativ cu apropierea lor geografică.
- Simpatizăm în mod natural cu Australia, deşi este foarte îndepărtată.
- Dintre popoarele rasei galbene, doar cu Indonezia şi Thailanda avem unele vagi legături, aproape deloc cu celelalte.
- Faţă de mărimea populaţiei din India, legăturile sunt foarte reduse.
- Lipsesc legăturile cu Africa, cu excepţia ţărilor din Nordul Africii (mai ales Marocul, dar ca ţară de adopţie).
- Interesul românilor faţă de SUA şi Canada are foarte puţine reminiscenţe culturale din ultima încarnare.
Aceste concluzii au nişte limite inerente:
1 - Se bazează pe ipoteza că influenţa ultimei vieţi anterioare a spiritului este cea mai importantă asupra psihicului omului, faţă de celelalte încarnări. Totuşi, şi alte legături spirituale se pot păstra puternice peste timp. O viaţă petrecută acum, să zicem, 300 de ani poate avea încă mari influenţe asupra omului actual. Este însă imposibil de evaluat statistic acest aspect strict individual. (De altfel, personalitatea spiritului se constituie din toate încarnările în regnul uman, iar personalitatea omului preia în mare măsură – dar nu în totalitate – caracteristicile personalităţii spiritului său.)
Totuşi, cu cât ne depărtăm înapoi în timp, cu atât influenţa culturală nu mai este concludentă şi nu mai putem trage concluzii simple. De exemplu, influenţa unei vieţi pe continentul nord-american în secolul 16 era una, iar în secolul 19, cu totul alta! (De aceea, pentru o analiză detaliată ideală, ar trebui luată în calcul etnia antecesorului spiritual, nu numele oficial al ţării.)
2 - Concluziile pot fi perturbate şi de modalitatea de alegere a eşantionului de analiză. E vorba de câteva sute de persoane – cele care au solicitat studiul karmic. Or, în sondaje, alegerea eşantionului trebuie făcută obiectiv, după un pas statistic, fără a ţine seama de preferinţele nimănui.
Totuşi, un număr de câteva sute de persoane formează un eşantion destul de reprezentativ, ţinand cont că sondajele sociologice actuale considerate suficient de exacte (cu marja de eroare 3%) nu solicită mai mult de 1200 de români. Şi, să mai ţinem cont de faptul că este un studiu în premieră, iar concluziile sale, chiar dacă aproximative, sunt oricum preţioase pentru cei interesaţi de evoluţia poporului român.
3 – După cum am menţionat, sunt concluzii generale, nu individuale. Unii dintre cititori s-ar putea să nu se recunoască în ele, poate şi din cauză că istoria lor spirituală a urmat cu totul alte cărări decât ale majorităţii. Dar, per ansamblu, concluziile cultural-sociologice de origine karmico-spirituală credem că sunt corecte.
4 - În eşalonul codaş (cu procente mici) pot apare mici modificări, pe măsură ce studiul avansează şi se adaugă noi cazuri studiate. Totuşi, nu ne aşteptăm la mari schimbări în ierarhia primelor ţări din clasament. Deci, concluziile referitoare la acestea din urmă vor rămâne valabile şi pe viitor! La data redactării acestei analize (7 octombrie 2014), NINA PETRE continuă să cerceteze cu pasiune karmele şi vieţile anterioare ale românilor care i-o cer.
Edgar Cayce a studiat şi el încarnările precedente ale clienţilor săi, deşi nu a realizat o bază de date precisă, precum cea folosită de mine. Din citirile sale, am putea spune că destule se refereau la ultima existenţă a clienţilor săi americani ca având loc tot în America. Hiroshi Motoyama, un clarvăzător japonez contemporan, a găsit multe încarnări anterioare ale clienţilor săi japonezi tot în Japonia. În acelaşi sens, se povesteşte că mulţi mari iniţiaţi tibetani au mai fost întrupaţi în Tibet. Aceste mărturii ne pot indica faptul că unele popoare pot fi alcătuite cu predilecţie din spirite conservatoare, constante, repetitive. Totuşi, nu este o concluzie fermă şi nici nu aş merge pe ea, fiindcă nu există studii dedicate, ci doar indicii vagi.
În schimb, din baza de date a românilor studiată de mine, pot spune cu certitudine că spiritele noastre s-au reîncarnat în diverse ţări, evitând monotonia. Destul de rar un spirit se reîncarnează succesiv în aceeaşi ţară, iar dacă o face, lasă să treacă câteva secole înainte de repetarea experienţei, după ce a mai trăit şi în alte zone geografice.
Deci, putem spune că spiritele noastre au preferat diversitatea, experienţele în ţări diferite. Totuşi, statistic vorbind, s-a aplicat o selecţie destul de drastică a zonelor de reîncarnare, conform tabelului... De fapt, analiza de faţă tocmai acest fapt a dorit să suprindă: care sunt zonele predilecte din care au venit spiritele românilor de azi. Încercăm astfel să ne apropiem, timizi, de tainele spiritelor, să le tatonăm intenţiile şi strategia.
În literatura spiritistă apar, pe ici, pe colo, informaţii despre faptul că reîncarnările spiritelor se fac deseori în grup. Acest fenomen se referă la faptul că membrii unei familii lărgite (incluzând rude, dar şi cunoştinţe, prieteni de familie) se vor reîncarna tot într-o familie lărgită, probabil în altă ţară. Foarte rar am putut verifica această ipoteză. Unii pasionaţi ai studiului vieţilor anterioare vor să ştie ce grad de rudenie au avut în viaţa anterioară cu diverşi apropiaţi. Totuşi, răspunsul nu este aşa simplu cum şi l-ar dori. De obicei, cele mai apropiate persoane nu au împărtăşit o istorie comună în ultima încarnare. Desigur, ar fi posibil ca în istoria multimilenară a spiritelor să fi existat cândva şi astfel de comuniuni.
Iată câteva informaţii inedite, din surse spirituale, despre spiritele înrudite:
SPIRITE ADIACENTE: se încarnează în mai multe vieţi pentru a fi împreună.
SPIRITE IDENTICE: se încarnează numai ca fraţi gemeni.
SPIRITE ÎNRUDITE PARŢIAL: de obicei se încarnează ca prieteni de o viaţă sau temporar.
SPIRITE FRAŢI: construite pe aceeaşi tulpină energetică.
Totuşi, trebuie să gândim ceva mai larg: în fiecare viaţă avem ocazia să ne apropiem omeneşte de alte spirite, astfel ca experienţa noastră să se lărgească. O reîntâlnire karmică are un rol bine stabilit de evoluţia spirituală. Fericirea umană nu depinde neapărat de aşa ceva. Ba, uneori, chiar dimpotrivă. La fel de posibilă ar fi asocierea cu un fost duşman, pentru a echilibra relaţia, care cu siguranţă va genera anumite tensiuni. Alteori, ne putem întâlni cu „sufletul-pereche”, dar numai fugitiv şi doar pentru a ne aminti că prietenia sinceră sau iubirea sunt posibile în această lume ipocrită. Şi chiar în situaţia dorită, de reîntâlnire karmică fericită pe termen lung, aceasta poate pune anumite condiţii şi impuneri legate de fosta relaţie, care limitează liberul arbitru, ca un revers al medaliei.
Răzvan Petre, 7 octombrie 2014