Director artistic Răzvan A. Petre (Arpeji)
Link melodie: youtu.be/ROV_oZKcTi0
1
Pe-un picior de plai,
Pe-o gură de rai,
Iată vin în cale,
Se cobor
la vale
Trei turme de miei
Cu trei ciobănei.
Sunt cei doi mai mari
Verişori primari,
Iară cel mai mic
E mai străinic.
Pe cel străin l-au pus
Să meargă până sus
La apa de izvor
Şi au
făcut sobor
Ca să mi-l omoare
La apus de soare.
2
Dar cea Mioriţă
Cu lâna plăviţă
De trei zile'ncoace
Iarba nu-i mai
place.
El razimă capu’
D’un trunchi de copacu’
Ciobănaşu sta
Ş’aievea visa:
- Mioriţă laie,
Laie, bucălaie,
De trei zile'ncoace
Gura nu-ţi mai
tace!
Ori iarba nu-ţi place,
Ori eşti bolnăvioară,
Drăguţă Mioară?
- Drăguţule bace!
Dă-ţi oile'ncoace
La negru zăvoi,
Că-i iarba de
noi.
Stăpâne, stăpâne,
Îţi cheamă ş'un câne
Cel mai bărbătesc
Şi cel
mai frăţesc,
Că l'apus de soare
Vor să mi te omoare.
3
- Oiţă bârsană,
De eşti năzdrăvană
Şi de-a fi să mor
În câmp de
mohor,
Să spui să mă-ngroape
Aice pe-aproape,
Nu în ţintirim
Că
mi-oi fi străin,
Nu în temeteu
Ci unde zic eu:
În strunga de oi,
Să
fiu tot cu voi;
În dosul stânii,
Să-mi aud cânii.
Aste să le spui.
Iar la cap să-mi pui
Fluieraş de fag,
Mult zice cu
drag!
Fluieraş de os,
Mult zice duios!
Fluieraş de soc,
Mult zice cu
foc!
Vântul când a bate
Prin ele-a răzbate,
Ş'oile s'or strânge
Pe
mine m'or plânge
Cu lacrimi de sânge!
4
Iar dacă-i zări ,
Dacă-i întâlni
Măicuţă bătrână
Cu brâul de lână,
Din ochi lăcrimând,
Pe culmi alergând,
Pe toţi întrebând
Ş-apoi
adăstând,
Tu, Mioara mea,
Să te'nduri de ea
Şi să-i spui curat
Că
m'am însurat
C-o mândră crăiasă,
A lumei mireasă;
Că la nunta mea
A
căzut o stea;
Soarele şi luna
Mi-au ţinut cununa;
Brazi şi păltinaşi
I-am avut nuntaşi;
Preoţi, munţii mari,
Paseri, lăutari,
Păsărele mii,
Şi stele făclii!
(Să îi spui curat
Că m'am însurat
C-o mândră crăiasă,
A lumei
mireasă)
cântec publicat în 29 mai 2025
NOTĂ
„Balada Mioriţei” ne este cunoscută din versiunea lui Vasile
Alecsandri, pe care acesta a elaborat-o literar pe baza multor versiuni orale şi
adăugând propriile versuri, pe ici, pe colo. Cam toate versiunile orale prezintă
cele patru mari secţiuni: 1) complotul pentru asasinarea păstorului; 2)
prevestirea mioarei năzdrăvane; 3) testamentul ciobanului; 4) mesajul către mama
sa îndurerată, în care moartea e prezentată ca o integrare în ciclul naturii.
Totuşi, balada a produs mereu o polemică legată de „pasivitatea mioritică” în faţa pericolului. Şi este nedrept, pentru că mesajul său este de o mare profunzime spirituală. De aceea, luând exemplul lui Alecsandri, mi-am permis să intervin literar pe ici, pe colo pentru a vă oferi o versiune virtuală (adică nu oral-populară) mai clară, poate. În acest scop:
- am eliminat anumite versuri, cum ar fi cele referitoare la regiunile de unde proveneau cei trei ciobani (vrâncean/muntean, moldovean şi ungurean/transilvănean), ca şi la motivul economic al crimei („c-are oi mai multe” etc.). Astfel, poemul capătă o mai largă valabilitate.
- am completat cu versuri din alte versiuni („Sunt cei doi mai mari/ Verişori primari,/ Iară cel mai mic/ E mai străinic./ Pe cel străin l-au pus/ Să meargă până sus/ La apa de izvor/ Şi au făcut sobor”, precum şi „Să spui să mă-ngroape/ Aice pe-aproape,/ Nu în ţintirim/ Că mi-oi fi străin,/ Nu în temeteu/ Ci unde zic eu:”)
- am creat versurile esenţiale pentru interpretarea baladei în sensul său pur spiritual: (El razimă capu’/ D’un trunchi de copacu’/ Ciobănaşu sta/ Ş’aievea visa).
Această adăugire lămureşte pe oricine că profeţia îi soseşte ciobănaşului într-un fel de vis lucid sau stare de semi-trezie, iar reacţia nu este a omului fizic (ca ego), mânat de instinctul de supravieţuire, ci a omului spiritual, care acceptă cu bucurie soarta deja stabilită, poate, chiar de el însuşi (ca spirit).
Deci balada se desfăşoară în două planuri: cel real şi cel spiritual. Aici nu e vorba de o resemnare neputincioasă şi deprimantă, ci de amintirea Raiului şi de bucuria reîntoarcerii Acasă, după împlinirea misiunii pe pământ.
În imaginea de sinteză a baladei, pe care am generat-o cu AI, un înger îi sugerează ciobanului că poartă un dialog dramatic cu oiţa lui dragă, doar pentru a-l anunţa că i se apropie moartea. Poate că „Mioriţa” este chiar pseudonimul îngerului vestitor...
< Sus >