Director artistic Răzvan A. Petre (Arpeji)
Link melodie:
youtube.com/shorts/Aii1UrKgo8o
Ne-ai pus în suflet patimi adânci cât o vecie,
Şi-ai poruncit de-asemeni
ca omul să se-abţie.
Nedumeriţi ne zbatem între porunci inverse.
Cum poţi
să-nclini o cupă şi ea să nu se verse?!
Eu văd doar aparenţe. Un văl ascunde firea.
Eu ştiu de mult aceasta. Dar
inima firavă
Tot vrea să mai iubească. Căci ni s-a dat iubirea
Aşa cum
unor plante le-a dat Allah otravă.
Dincolo de pământ şi infinit
Căutam să aflu cerul unde vine.
Şi-un glas
solemn atunci s-a auzit:
"Şi cerul, şi infernul sunt în tine".
Cel care nu refuză tot ce-l momeşte-n jur
Un sclav e al dorinţei şi-o
victimă-a durerii.
Tu sufletul păstrează-l mereu desprins şi pur,
Să nu
cazi în capcana amară a plăcerii.
Un joc de şah e viaţa. Destinul singur joacă...
Iar noi suntem pionii.
Vrând de urât să-i treacă,
Ne mută, ne opreşte, un timp ne mută încă
Şi
apoi în cutia neantului ne-aruncă...
cântec publicat în 29 decembrie 2025
< Sus >
