Director artistic Răzvan A. Petre (Arpeji)
Link melodie:
youtube.com/shorts/goYq9kb58_0
Ești dependent de gândire
Când înghiți orice gând care apare
Ca un fir subțire
Rece
De care mintea trage iar și iar
Nu vezi că-n
capăt nu-i nimic
Doar aer cald și un oftat
Te strângi tot mai tare de
poveste
Și uiți că poți să dai drumul
Lasă firul gândului
din mână
Lasă-l să cadă
Să dispară încet
Tu ești tăcerea neatinsă
Cerul gol în care totul vine și pleacă
Nu te confunda cu povestea
Nu
ești vocea care spune „trebuie”
Rămâi ca vedere pură
Și privește cum
se-ntoarce tot la tine
Gândurile apar de la sine
Nu stau
să ceară voie cuiva
Nu au nevoie de un gânditor
Se nasc
Plutesc și apoi
se dizolvă
Nu tu ești cel care gândește
Tu ești spațiul larg
Răcoros
În care clipele vorbesc singure
Ca vântul prin frunzele uscate
Nu-i nevoie să te lupți cu gândul
Nu-l confunda cu realitatea grea
Rămâi ca vedere pură
Și lasă tot să vină
Să plece
Așa cum vrea
Ca sunetul
Ca vântul
Ca umbra pe perete
Trecător
Ca
sunetul
Ca vântul
Lasă-l să vină
Să plece ușor
Nu-i nevoie să te
lupți cu gândul
Doar nu-l confunda cu ce e adevărat
Rămâi ca vedere pură
Și lasă tot să vină
Să plece neîncetat
cântec publicat în 25 octombrie 2026
< Sus >
