<  Înapoi la Cenaclul "Unimea"


🎜 Mystic Moonlight Verses (recitative, neoclassical)

Lyrics: RUMI (8/9), UDIO (1/9)

Music/voice: UDIO v1 AI-generated

Director artistic Răzvan A. Petre (Arpeji)

Link: youtu.be/mFfxeW4UM6U

Intro by UDIO

A gentle hum, a forgotten rhyme,
An echo of the dawn of time.
Oh, music heals the lover's scar,
Ascends our souls and takes us far.
In the glow of embers bright,
The tune revives,
Gee, hearts...!

Whirling dance beneath moon's gleam
The mystic poets, their verses tough
Singing of love's eternal stream
Keeping watch, reaching above
Keeping watch over lover's dreams
The verses of Rumi, hearts they move

Verses by RUMI

* DON'T ASK
My friend,
My fellow traveler,
Don’t ask where I go.

The only logical answer,
unhelpful and yet not,
is that I do not know.

A pen is an instrument,
it doesn’t know
how to write.

Does a ball ever know
The trajectory of it’s flight?

* REMEMBERED MUSIC
‘Tis said, the pipe and lute that charm our ears
Derive their melody from rolling spheres;
But Faith, o’erpassing speculation’s bound,
Can see what sweetens every jangled sound.

We, who are parts of Adam, heard with him
The song of angels and of seraphim.
Our memory, though dull and sad, retains
Some echo still of those unearthly strains.

Oh, music is the meat of all who love,
Music uplifts the soul to realms above.
The ashes glow, the latent fires increase:
We listen and are fed with joy and peace.

***
I said to the night:
“If you are in love with the moon,
it is because you never stay for long.”
The night turned to me and said:
“It is not my fault. I never see the Sun,
how can I know that love is endless?”

***
Out beyond ideas of wrongdoing
and rightdoing there is a field.
I’ll meet you there.
When the soul lies down in that grass,
the world is too full to talk about.

***
Love is the work of wrestlers.
The one who becomes a servant of lovers
is really a fortunate sovereign.
Don’t ask anyone about Love; ask Love about Love.
Love is a cloud that scatters pearls.

***
Those who don't feel this Love
pulling them like a river,
those who don't drink dawn
like a cup of spring water
or take in sunset like supper,
those who don't want to change,
let them sleep.

I've given up on my brain.
I've torn the cloth to shreds
and thrown it away.
If you're not completely naked,
wrap your beautiful robe of words
around you,
and sleep.

***
This is love: to fly toward a secret sky,
to cause a hundred veils to fall each moment.
First, to let go of live.
In the end, to take a step without feet;
to regard this world as invisible,
and to disregard what appears to be the self.

***
This we have now
is not imagination.
This is not grief or joy.
Not a judging state,
or an elation,
or sadness.
Those come and go.
This is the Presence that doesn't.

Introducere de UDIO

O fredonare uşoară, o rimă uitată,
Un ecou al zorilor timpului.
O, muzica vindecă rana celui ce iubeşte,
Ne înalţă sufletele şi ne duce departe.
În strălucirea jarului aprins,
Melodia reînvie,
O, inimile...!

Un dans rotitor sub strălucirea lunii
Versurile poeţilor mistici sunt intense
Cântă despre eternul flux al iubirii
Ce veghează, venind de sus
Veghează visele celor ce iubesc
Versurile lui Rumi mişcă inimile

Versuri de RUMI

* NU ÎNTREBA
Prietene,
Tovarăşul meu de drum,
Nu mă întreba încotro merg.

Singurul răspuns logic,
care nu te va ajuta şi, totuşi, e util,
este că nu ştiu.

Un stilou este
doar un instrument,
el nu ştie să scrie.

Ştie vreodată mingea
pe ce traiectorie va zbura?

* REAMINTIREA MUZICII
Se spune că cimpoiul şi lăuta care ne încântă urechile
Îşi trag melodia din sferele cereşti;
Dar Credinţa, depăşind limitele speculaţiei,
Poate vedea ce anume îndulceşte fiecare zdrăngănit.

Noi, care suntem părţi din Adam, am auzit împreună cu el
Cântecul îngerilor şi al serafimilor.
Memoria noastră, deşi tocită şi tristă, încă păstrează
Ecoul acelor cântece nepământene

O, muzica este hrana celor care iubesc,
Muzica înalţă sufletul spre tărâmurile de sus.
Jarul străluceşte, focul interior creşte:
O ascultăm şi suntem hrăniţi cu bucurie şi pace.

***
I-am spus nopţii:
„Dacă eşti îndrăgostită de lună,
este din cauză că nu zăboveşti niciodată mai mult timp.”
Noaptea s-a întors spre mine şi mi-a spus:
„Nu este vina mea. Eu nu văd niciodată Soarele,
de unde să ştiu că dragostea este nesfârşită?”

***
Dincolo de ideile de fărădelege
şi moralitate există un câmp.
Te aştept acolo.
Când sufletul se întinde în acea iarbă,
lumea e prea plină pentru a mai vorbi despre ea.

***
Iubirea este o muncă de luptători.
Cel care devine servitorul celor ce iubesc
este cu adevărat un suveran norocos.
Nu întreba pe nimeni despre Iubire; întreabă Iubirea despre Iubire.
Iubirea este un nor care împrăştie perle.

***
Cei care nu simt cum această Iubire
îi trage ca un râu,
cei care nu beau zorii
ca pe apa de izvor
sau nu iau apusul ca pe o cină,
cei care nu vor să se schimbe,
lasă-i să doarmă.

Eu am renunţat la minte.
Mi-am rupt hainele în bucăţi
şi le-am aruncat.
Dacă nu eşti complet gol,
înfăşoară-ţi frumoasa haină de cuvinte
în jurul tău
şi dormi.

***
Aşa e iubirea: să zbori spre un cer tainic,
să faci să cadă o sută de văluri în fiecare clipă.
Mai întâi, să renunţi la a trăi.
Apoi, să faci un pas fără picioare;
să priveşti această lume ca fiind invizibilă,
şi să ignori ceea ce pare a-ţi fi sinele.

***
Asta, ce trăim acum,
nu este imaginaţie.
Asta nu-i nici jale, nici bucurie.
Nu-i o judecată,
sau o euforie,
sau tristeţe.
Acelea vin şi pleacă.
Asta e Prezenţa care nu vine şi nu pleacă.

Tradus de Răzvan A. Petre

NB. După introducerea autogenerată de UDIO, am introdus câteva poezii ale iluminatului RUMI, orchestrate tot de UDIO.

piesă publicată pe 20 iulie 2024

< Sus >