<  Înapoi la Cenaclul "Unimea"


🎜 „Nu ne vede celălalt” (neoclassical)

Versuri: Monica Lovin
Muzică: Sonauto AI-generated

Director artistic Răzvan A. Petre (Arpeji)

  Link melodie: youtube.com/shorts/23-12SId3oo

Nu suferim fiindcă avem pretenţie
La nu ştiu câte luxuri să avem,
Dar suferim din lipsa de atenţie
Că nu suntem văzuţi drept ce suntem.

Oricare acţiune compulsivă
În dedesuptul ei are-un motiv.
Fără iubire, omu-i în derivă,
Se pierde şi devine abuziv.

Când nu iubim - nici tu, nici celălalt -
Viaţa devine fără perspectivă.
Ne punem pe băut, drogat, mâncat...
Aceasta-i partea noastră protectivă:
Găseşte leacuri pentru-nsingurare
Ca să se amorţească, ca să uite!
Încearcă apoi să cumpere prietenii
care n-o duc niciunde.

Nu suferim pentru că n-avem bani,
Ci lipsa de iubire ne termină.
Când peste tot vedem numai duşmani,
Mintea e într-un loc fără lumină,

Ne este frică şi de umbra noastră
Şi nu avem habar de unde vine.
Ne-ar face tare bine o fereastră
Căci ne-ar aduce aer din Unime.

Orice ne-am cumpăra să fim cu moţ,
Fără a fi iubiţi, e detenţie.
Suflet şi inimi avem toţi,
Dar suferim din lipsă de atenţie.
Ne întristăm pentru neacceptarea
A ceea ce suntem cu-adevărat.
De-aceea ne prinde-nsingurarea:
Pentru că nu ne vede celălalt.

Dacă eşti "doi", dar "doiul" nu te vede,
Ia-ţi lumea-n cap şi nu-ţi mai face rău.
Când semaforul îţi arată verde,
Înseamnă c-a venit şi rândul tău.

Dacă vrei să iei premii de morală,
Să ştii că legile-s încuietori.
Nu-i cere, nici da lumii socoteală.
Iubeşte cât poţi tu de mult şi... zbori!

cântec publicat în 18 octombrie 2026

< Sus >