< Înapoi la Pagina Răzvan Petre
de Răzvan Alexandru Petre
"CHAKRA"... Cuvânt care promite să ne deschidă porţile imposibilului şi să dezlege toate tainele omului. Orice cititor de literatură spirituală a găsit, la un moment dat, referiri la chakre şi teoria lor. Totuşi, deşi abundă informaţii despre ele în cărţi şi pe internet, multe lucruri sunt încă neclarificate. Ca să nu mai spunem că, deşi există o teorie, cu practica stăm mult mai prost. Puţini sunt cei care reuşesc în mod sistematic să-şi corecteze după bunul plac funcţionarea chakrelor. De fapt, acesta este unul din scopurile ştiinţei milenare yoga: controlul chakrelor. Cine va reuşi, va fi un supraom... Cel puţin, aşa cred unii dintre cei care tânjesc spre perfecţiune...
Pe scurt, chakrele sunt centre importante de energie dispuse de-a lungul coloanei vertebrale. Tradiţia orientală pomeneşte de 7 chakre principale, care corespund cu cele 7 planuri de manifestare a Creaţiei. Cele 7 chakre ale omului îl pot pune pe iniţiat în legătură cu toate forţele şi formele de manifestare care există în Univers.
În acelaşi timp, se recunoaşte faptul că există mult mai multe chakre în corpul omenesc, fiecare cu rolul său, mai mult sau mai puţin cunoscut. În acupunctură, se folosesc circa 365 de puncte de înţepare, dispuse pe meridianele (canale, nadis) pe unde circulă energia (qi, prana). Şi aceste puncte pot fi numite, fără teama de a greşi, cu termenul sanscrit "chakra".
O paranteză lingvistică: se citeşte "cia-cra" şi înseamnă "roată"... Pluralul cu care ne-am obişnuit "chakras" este de origine engleză, dar cel sanscrit corect ar fi "chakrani".
Deci, o chakră are un focar, un punct de unde iradiază (sau intră) energie sub forma unei pâlnii. Iată, în Fig.1, un prim model aproximativ al celor 7 chakre principale. Ele au focarele dispuse pe o linie verticală ce trece prin mijlocul corpului. Se observă că chakrele extreme (cea de la baza trunchiului nr.1 şi cea din creştetul capului nr.7) se deschid pe verticală. În schimb celelalte 5 chakre sunt orientate perpendicular pe trunchi şi au două deschideri: una în faţă şi alta în spatele corpului (numerotate 2A şi 2B, 3A şi 3B, 4A şi 4B, 5A şi 5B, 6A şi 6B).
Pentru uşurinţa numirii chakrelor, vom trece aici numele lor în limba sanscrită, care sunt deja binecunoscute în jargonul esoteric: 1. Muladhara; 2. Svadisthana; 3. Manipura; 4. Anahata; 5. Vishuddha; 6. Ajna (se citeşte "agi-nia", de aceea veţi găsi scris pe alocuri şi "Agya"); 7. Sahasrara.
Într-un al doilea model aproximativ, mai exact, chakrele sunt plasate pe marginile anterioară şi posterioară a corpului, precum în Fig.2. Aici sunt prezentate şi alte chakre în afara celor 7 tradiţionale. Dispunerea lor este foarte asemănătoare, dacă nu chiar identică cu unele puncte de acupunctură de pe meridianele centrale Du Mai şi Ren Mai. Din Fig.2 vom reţine faptul că chakrele propriu-zise sunt dispuse pe coloana vertebrală, în timp ce pe faţa anterioară a corpului există nişte proiecţii sau reflecţii ale lor, denumite "kshetra" (însemnând "loc sfânt"). Deşi "chakra" şi "kshetra" se influenţează reciproc, în practică, putem considera că este vorba de două chakre înrudite, dar diferite.
Din toate aceste puncte se deschid pâlniile de energie spre exteriorul corpului (vezi Fig.3 – al treilea model aproximativ).
În Fig.3 apar şi aşa-zisele învelişuri sau corpuri subtile, menţionate în tratatele yoghine. Ele cuprind corpul omenesc într-un mod similar foiţelor de ceapă sau păpuşilor ruseşti Matrioşka. Primul înveliş subtil este cel eteric, care dublează organismul fizic, dar îl depăşeşte cu puţin – limita sa exterioară este situată la câţiva milimetri deasupra pielii. Următoarele învelişuri sunt formate din materie tot mai rafinată, mai greu de detectat, iar marginile lor se distanţează între ele la circa 30-40 centimetri (valori aproximative şi variabile).
Deşi în tradiţia yoghină se vorbeşte de 5 corpuri sau învelişuri, autorii mai recenţi consideră că, în realitate sunt 7 corpuri subtile, corespunzând celor 7 chakre. Maestrul de Reiki Dumitru Hristenco scrie în cartea sa "Reiki, metodă orientală de transfer energetic" (editura Teora, 1994) că cele 7 învelişuri sau câmpuri care înconjoară corpul fizic (pe care le denumeşte ca mai jos) sunt coordonate, în ordine, de cele 7 chakre, după cum urmează (pag.37-39):
1. Primul înveliş, câmpul VITAL este coordonat de Muladhara chakra.
2. Câmpul de CONTROL-SEMNALIZARE este coordonat de Svadisthana chakra.
3. Câmpul de PROTECŢIE este coordonat de Manipura chakra.
4. Câmpul de CONTACT INFORMAŢIONAL TELURIC este coordonat de Anahata chakra.
5. Câmpul de EMISIE este coordonat de Vishuddha chakra.
6. Câmpul de RECEPŢIE este coordonat de Ajna chakra.
7. Câmpul de CONTACT INFORMAŢIONAL CU UNIVERSUL este coordonat de Sahasrara chakra.
AURA reprezintă altceva decât aceste corpuri subtile! Energia vitală pe care organismul nu o consumă (fiind deci în surplus), ca şi particulele energetice secate de energie sunt eliminate din corpul subtil, formând "aura sănătăţii", descrisă de clarvăzători ca având o culoare alb-argintie. La oamenii sănătoşi, particulele sunt expulzate din corp în linie dreaptă, perpendicular pe suprafaţa corpului (ca ţepii ariciului), apărând corpul împotriva năvălirii microbilor.
Deocamdată, aceasta ar fi imaginea generală de uz comun despre poziţionarea chakrelor şi corpurilor subtile.
La un moment dat, i-am auzit pe unii esoterişti vorbind, de exemplu, despre "Anahata din Svadisthana" sau de "Manipura din Ajna" etc. Ei considerau că, Universul având un caracter holografic (după legea hermetică "ce este Sus este şi Jos"), fiecare chakră se reflectă în celelalte 6. Totuşi, în mod clar, nu aveau o viziune clară asupra subiectului, ci doar îi dădeau târcoale...
Întrebare: Oare există şi ce înseamnă aceste misterioase chakre din chakre?
Pentru că nu am găsit atunci răspunsul, am ignorat acest subiect. Până într-o zi... când am citit cartea "Medicina chakrelor" (Editura Dharana, 2009) de cunoscuta vindecătoare şi cercetătoare spirituală franceză dr. Janine Fontaine. Cercetările sale mi-au trezit în minte nişte conexiuni neaşteptate. Vă împărtăşesc mai jos câteva dintre noutăţile aduse de domnia sa, precum şi întrebările pe care le-a lăsat în seama altor cercetători. Voi menţiona şi răspunsurile ce mi-au sosit în timpul lecturii, care oferă noi perspective şi sugestii de studiu pe viitor.
În urma testării chakrelor prin feeling extrasenzorial ("palparea aerului" cu palma şi degetele – un gen de radiestezie fără instrumente ajutătoare), dr. Janine Fontaine a obţinut următoarea schemă generală a omului energetic (pag.183). Vezi Fig.4:
Chakrele se inserează iniţial pe conturul câmpului eteric (domnia sa numeşte limitele câmpurilor "orbite"). De acolo, energia lor iese într-o mişcare de spirală elicoidală către exterior, până întâlneşte următoarea orbită, unde sensul de rotaţie se înversează (!!!). Fenomenul se repetă până la a şaptea orbită.
Întrebare: cum de este posibil ca mişcarea elicoidală să-şi inverseze sensul de rotaţie, lucru absolut improbabil după legile fizicii?
Janine Fontaine mai adaugă că mişcarea în elice a energiei nu este cilindrică, ci amplitudinea sa este maximă la mijlocul distanţei dintre orbite (pag.170). Vezi Fig.5:
Întrebare: cum putem explica această formă neaşteptată a spiralei elicoidale? Vă amintesc Fig.3, unde sugestia de bun-simţ era că pâlnia de energie se deschide la infinit.
Fiind în acelaşi timp vindecătoare, Janine Fontaine a studiat atent patologia chakrelor. Şi astfel a observat că chakrele se pot "desprinde" din poziţia lor iniţială, "sărind" pe orbita 2 sau următoarele (pag.150). Vezi Fig.6. Sau chiar putem găsi găuri de energie, unde lipseşte una din spiralele intermediare (pag. 151). Vezi Fig.7.
Întrebare: Nu putem concepe o "săritură" a chakrei (precum ar sări electronul de pe o orbită a atomului pe alta)! Trebuie să fie vorba despre altceva. Care să fie explicaţia mai riguroasă ştiinţific?
O altă observaţie importantă a autoarei este că întotdeauna, atât la bărbaţi, cât şi la femei, sensul de rotaţie normal este de la dreapta la stânga (sensul de rotaţie YANG, privind chakra din exterior). Privind dinspre focarul chakrei, rotaţia normală a elicei este levogiră (ca atunci când rotim un şurub pentru a-l introduce într-un filet). Ne referim, desigur, la chakrele de pe prima orbită, cele inserate pe corpul eteric.
Ştim că toate moleculele biologice se aşează după o formă răsucită în sens levogir. Aşa se dispune elicea ADN-ului, ca şi toate moleculele organice. Din contră, moleculele produselor create artificial de om se aşază de obicei sub o formă dextrogiră. Deşi pot avea chiar aceeaşi compoziţie, dispunerea lor geometrică este contrară produselor naturale, biologice. De aici şi numeroasele dereglări pe care le produc în organism produsele de sinteză chimică.
Janine Fontaine mai remarcă faptul că chakrele posterioare pot avea uneori un comportament diferit de cel al corespondentelor anterioare. Acelaşi lucru l-am afirmat descriind Fig.2: chakrele posterioare şi cele anterioare (kshetra) se comportă independent unele de altele, deşi poartă acelaşi nume şi se influenţează reciproc.
Sigur, ne-am putea întreba dacă nu cumva percepţiile subiective ale dr. Janine Fontaine ar fi valabile doar pentru vindecările pe care le realizează. Pentru a fi ştiinţific validate ar trebui ca şi alţi cercetători independenţi să obţină aceleaşi date. Or, măsurările radiestezice depind de calitatea comunicării dintre subconştientul şi conştientul fiecărui practician, iar în plus metoda prin feeling are limite evidente.
Totuşi, nu putem pune la îndoială onestitatea cercetătoarei franceze şi nici aplicabilitatea practică a informaţiilor pe care ea le-a obţinut. Acestea sunt perfect coerente şi provin dintr-o sursă care se revelează treptat, proporţional cu precizia metodelor noastre. În ştiinţă, chiar folosind mijloace rudimentare de investigaţie, se pot deduce condiţiile în care au loc anumite fenomene. Chiar dacă limbajul subconştientului ar fi codificat simbolic, care este imaginea de ansamblu spre care ne îndreaptă? Suportă modelul teoretic al chakrelor o clarificare pe baza indiciilor empirice primite de Janine Fontaine?
Pare un puzzle pe care sunt curios să îl rezolv. Dacă voi găsi cheia problemei, înseamnă că percepţiile domniei sale au fost corecte, iar scepticismul nostru iniţial trebuie abandonat...
Încercând să răspund la întrebările de mai sus, am ajuns la un model îmbunătăţit al chakrelor, pe care îl expun în cele ce urmează.
În Fig.8, avem reprezentarea unui quasar, care este un miez activ de galaxie cosmică. Observăm mişcarea de rotaţie spiralată în jurul unui centru, precum şi cele două jeturi de particule expulzate de-a lungul axului de rotaţie. Deşi nu apare evident în desen, cele două fluxuri de particule sunt emise după traiectorii elicoidale şi în sensuri de rotaţie opuse. În limbaj fizico-matematic, cei doi vectori "moment de rotaţie" paraleli cu axa sunt egali ca mărime, dar de sensuri opuse – pentru a se echilibra. (Luând ca referinţă focarul, putem spune că ambele mişcări de rotaţie trebuie să fie ori levogire, ori dextrogire.)
Aceasta este o formă geometrică dinamică arhetipală. Fizicianul Nassim Haramein, în urma observaţiilor sale extrem de atente şi apoi justificate matematic, a conchis că această formă este omniprezentă nu doar în quasari şi găuri negre, ci pretutindeni în macrocosmos şi în microcosmos.
Preluând această idee revoluţionară, dar verificabilă în multe fenomene fizice, putem considera, fără teama de a greşi, că se aplică inclusiv la forma şi dinamica chakrelor. Prin urmare, orice chakră va respecta acest tipar şi va avea:
1 – un focar, punctul central.
2 – două vortexuri de energie în jurul axei: cele două elici se vor deplasa în direcţii opuse şi se vor roti invers una faţă de cealaltă, pentru a păstra echilibrul în focar.
3 – Janine Fontaine a mai detectat o mişcare secundară a energiei emanate de orice chakră, şi anume o spirală plană, mai largă, ce se întinde progresiv pe suprafaţa corpului (pag.81). Un exemplu tipic este cel al chakrei buricului (Nabhi chakra) (pag.173). Vezi Fig.9. Găsim astfel şi confirmarea celui de-al treilea element al arhetipului dinamic urmat de quasar, care este spirala plană.
Esoterismul afirmă că Universul este creat începând cu planurile superioare spre cele inferioare. Altfel spus, lumile care vibrează la o frevenţă mai înaltă generează lumile inferioare reducându-şi din frecvenţă, condensându-se. Planul superior poate controla şi corecta funcţionarea planului inferior de vibraţie.
Pe acelaşi principiu, considerăm că o chakră dintr-un plan mai subtil va ajuta la crearea aceleiaşi chakre în planul imediat inferior, o va energiza şi o va controla într-o anumită măsură.
Din Fig.4 reţinem ideea că chakra se implantează pe corpul eteric. Vom considera, ca o completare logică, că fiecare corp subtil are la suprafaţa sa o chakră (o vom boteza "subchakră"!) aliniată cu celelate 6. Deci, ceea ce Janine Fontaine a detectat prin feeling nu este o mişcare elicoidală continuă traversând orbitele, ci o succesiune de 7 elici diferite.
Iată deci, în Fig.10, cum arată mişcarea spiralată a energiei într-o chakră:
În desenul de mai sus am reprezentat simplificat deplasarea energiei într-o chakră. Din focarul inserat pe suprafaţa corpului subtil, chakra emite energie sub forma a două "vârtejuri" opuse ca direcţie şi sens de rotaţie: o direcţie îndreptată spre exterior (vectorul de rotaţie Me) şi cealaltă, spre interiorul câmpului (vectorul Mi).
Vectorul Mi va induce o mişcare de rotaţie similară şi în corpul subtil inferior ca vibraţie (întâmpinând o oarecare inerţie, o frecare, o pierdere de energie).
Lucrurile se petrec ca într-un transformator electric. Acolo, variaţia câmpului magnetic din primar induce un curent electric în secundar. Sau ca într-un ambreiaj de autovehicul, unde mişcarea de la motor este transmisă la roţi prin cuplarea treptată a discurilor.
În Fig.11, mişcarea de rotaţie a energiei mai rafinate de pe orbita 2 va antrena mişcarea energiei şi în dreptul focarului de pe orbita 1. Cum Me este de sens opus lui Mi (vezi Fig.10), este evident că sensul vârtejului de la exteriorul corpului subtil inferior va fi întotdeauna invers faţă de cel imediat superior. (Acesta este răspunsul la întrebarea 2).
În Fig.11 mai observăm intersecţia dintre conul interior plecat de pe orbita 2 şi conul exterior generat de orbita 1. Energia pranică ieşind de pe orbita 1 este obligată să se menţină în acest spaţiu virtual. De aceea, forma reală a elicei nu este clindrică, ci de con dublu lipit la bază. (Acesta este răspunsul la întrebarea 3).
În abordarea noastră am vorbit mereu de "energia" chakrei. Trebuie însă subliniat că această energie este specifică doar corpurilor vii, purtând în sanscrită numele special de "prana". Energia pranică are deci alte proprietăţi decât energia electromagnetică, studiată de fizică.
Cum subchakra inductoare se găseşte într-o dimensiune ce vibrează cu o frecvenţă superioară, ea este invizibilă din perpectiva subchakrei induse. Acest fapt l-a determinat pe Arthur E. Powell să scrie că "prana astrală ţâşneşte în centrul chakrei eterice, venind dintr-o a patra dimensiune şi inducând mişcarea pranei de-a lungul spiţelor chakrei eterice". ("Dublul eteric şi fenomenele conexe", pag.25)
În PATOLOGIA CHAKRELOR se pot menţiona, printre altele, următoarele situaţii: fie chakra se roteşte prea încet (este "închisă" sau "inactivă"), fie prea repede (este "prea deschisă").
De exemplu, dacă Ajna chakra este prea deschisă, omul devine dogmatic, autoritar, arogant, excesiv de logic.
Între cele două extreme definim o funcţionare normală (stare "deschisă"/"activă" sau funcţionare "echilibrată"). Dacă chakra nu se mai roteşte deloc, spunem că s-a "blocat" sau "nu mai emite energie". Acest lucru cred că se întâmplă în Fig.6 şi Fig.7 cu subchakrele figurate. Deci, aşa-zisul "salt al chakrei pe o orbită superioară" este de fapt o blocare temporară a subchakrei de pe orbita respectivă. (Acesta este răspunsul la întrebarea 4).
Janine Fontaine mai menţionează ca neprielnice pentru sănătate:
- inversarea rotirii chakrei în sens yin, orar (care vlăguieşte organismul);
- deplasarea focarului chakrei în sus sau în jos, spre dreapta sau spre stânga;
- apariţia a două focare în loc de unul singur...
Dr.
Janine Fontaine, în 2009
În concluzie, când vorbim de o chakră, de exemplu Anahata chakra, ne referim la toate cele 7 subchakre care sunt coliniare. În Fig.7 este corect să spunem că "subchakra Anahata din corpul subtil 3 este blocată". Ţinând cont că fiecare câmp subtil are o chakră care îl coordonează, atunci, într-un limbaj mai "popular" am putea spune că în Fig.7 este blocată Anahata din Manipura (Manipura fiind chakra ce coordonează câmpul subtil nr.3). (Acesta este răspunsul pentru întrebarea 1)
În practică, este suficient să ne referim doar la subchakrele corpului eteric, cele mai apropiate de corpul fizic. Subchakrele superioare sunt rezervate iniţiaţilor, vindecătorilor, celor care le pot detecta şi folosi cu adevărat.
De exemplu, când subchakra Ajna din corpul eteric (nr.1) este blocată, apare senzaţia de "aerian", de lipsă de împământare, de dificultăţi de concentrare şi integrare în realitatea fizică. Ca un revers al medaliei, în stările de transă se poate constata acelaşi gol energetic pe prima, chiar şi a doua orbită, omul devenind astfel mai receptiv la energiile înalte din lumile subtile, prin eliminarea stimulilor grosieri...
În literatura de specialitate, chakrele sunt descrise ca nişte flori cu mai multe petale. De fapt, ele sunt centre din care (sau spre care) prana curge pe traiectorii spiralate. Acest flux energetic generează în plan subtil nişte forme pe care clarvăzătorii le pot asemui cu petalele unor flori (tradiţional, lotuşi).
Până acum, pentru simplificarea expunerii, am schiţat în desene o singură spirală care pleacă din focar. În realitate, sunt mai multe spirale (petale), defazate la unghiuri egale. Astfel: Muladhara are 4 spirale, Svadisthana 6, Manipura 10, Anahata 12, Vishuddha 16, Ajna 96, iar Sahasrara 1000.
De obicei în Ajna se desenează doar 2 petale, fiindcă pare împărţită în două jumătăţi. Sahasrara are în realitate 960 de petale în exterior plus 12 petale în centru (conectate cu Anahata) (după Arthur E. Powell)
Fiecare spirală are o funcţie unică. Numărul petalelor este par, pentru că există un număr egal de spirale cu funcţii yin (–) , respectiv yang (+) plecând din fiecare chakră, care alternează între ele.
În Fig.12, am figurat cele 4 spire (sau spirale ori spiţe) ale chakrei Muladhara. Culorile au doar rol ilustrativ.
Poate că nu există un subiect mai prolific pentru esoterism decât cel al chakrelor! Este un prilej de infinite speculaţii filosofice, ca şi de spectaculoase aplicaţii practice. Deocamdată ne oprim aici, mulţumiţi că am putut aduce câteva clarificări care, poate, vor fi de folos altor cercetători spirituali. Medicina chakrelor aparţine viitorului, iar ramura care va profita cel mai mult va fi, probabil, psihiatria (care actualmente urmează o paradigmă ineficientă, ba chiar dăunătoare).
articol de Răzvan Petre,
20 noiembrie 2012
< sus >