<  Cuprins "Despre a trăi în lume"


14. Ce înseamnă să fii sincer şi cinstit

Capitolul 14, "Ce înseamnă să fii sincer şi cinstit", din cartea dictată mediumului Gina Lake de către Spiritul lui Isus Cristos „Jesus Speaking – On Being in the World” (Isus ne vorbeşte – Despre a trăi în lume) – şi audiobook. Mediumul Gina Lake citeşte mesajul în limba engleză, cu subtitrarea în româneşte (videoclipul este încorporat la sfârşitul acestui articol).

Jesus

14. Ce înseamnă să fii sincer şi cinstit

«A fi sincer înseamnă să fii fidel adevărului, să fii plin de adevăr. Problema este că, în această lume, în care vă simţiţi a fi atât ego, sinele fals, cât şi divin, aveţi de-a face cu două versiuni ale adevărului: adevărul ego-ului şi Adevărul, cu majusculă. Când spun adevăr, nu mă refer doar la fapte concrete, cum ar fi faptul că Soarele se află la 150 de milioane de kilometri de Pământ, ci şi la adevărul despre viaţă, despre realitate. Aici apar două versiuni ale adevărului. Din cauză că ego-ul priveşte viaţa printr-o lentilă care distorsionează, el nu poate vedea Adevărul despre viaţă. El vede doar adevărul său, perspectiva sa îngustă, distorsionată şi, prin urmare, falsă.

De exemplu, ego-ul îi vede pe ceilalţi ca fiind separaţi şi diferiţi de el însuşi. Ei bine, adevărul este că toată lumea este o expresie a Unicului, deşi cu aparenţe diferite. Ego-ul vede viaţa ca fiind crudă, dar adevărul este că viaţa este binevoitoare. Ego-ul vede situaţia ca eu-împotriva-lumii, în timp ce adevărul este că forţele călăuzitoare vă oferă ajutor şi sprijin în fiecare moment al vieţii. Ego-ul vede ceva ca fiind murdar, stricat sau vechi, în timp ce adevărul este că totul este chiar aşa: perfect în imperfecţiunea sa, perfect în eroare şi eşec, exact aşa cum trebuie să fie.

Aceste două puncte de vedere au ca rezultat experienţe interioare foarte diferite. Când vezi Adevărul, cu majusculă, ai parte de pace şi mulţumire, dar când priveşti prin ochii ego-ului, ai parte de nemulţumire, indispoziţie şi nefericire.

Adevărul ego-ului nu este deloc Adevărul, iar dovada este că, privind prin ochii ego-ului, te simţi cumplit de cele mai multe ori, în timp ce privind prin ochii Adevărului, cu majusculă, te simţi bine. Te simţi pe pace, liniştit, împăcat cu viaţa, te cufunzi în mister, iar misterul este atât de bun.

Un indicator excelent pentru a măsura dacă eşti aliniat cu Adevărul sau nu este felul în care se simte corpul tău. Eşti relaxat sau eşti încordat? Atât este de simplu. Tensiunea semnalează identificarea cu ego-ul, în timp ce relaxarea este un semn că eşti aliniat cu Sinele tău divin.

Şi este destul de simplu să îţi schimbi starea, făcând ceva pentru a trece de la încordare la relaxare. Orişice ar putea realiza acest truc magic: opreşte-te din ce faci şi doar-fii pentru câteva momente, respiră lent şi profund, zâmbeşte, recită o mantra sau o frază înălţătoare, roagă-te pentru ajutor, fii atent la sunetele din mediul înconjurător sau la senzaţiile din trup, pune-ţi nişte muzică, mută-ţi atenţia spre ceva frumos din jur, trimite iubire cuiva sau către ceva sau doar gândeşte-te la cineva pe care îl iubeşti, dansează sau cântă o melodie preferată. Atât de multe lucruri îţi pot schimba starea de conştiinţă şi unele ţi se potrivesc mai bine decât altele. Aşa că experimentează şi descoperă ce tehnici de schimbare a conştiinţei, care te fac să te relaxezi, funcţionează cel mai bine pentru tine şi apoi încorporează-le în viaţa ta de zi cu zi.

Oare cât de greu este să te relaxezi?! Este foarte uşor. Dacă te vei opri suficient de des în timpul zilei pentru a te relaxa un moment, aşa vei învăţa să te relaxezi rapid. Însă dacă rămâi stresat pentru perioade îndelungate, va dura mult mai mult timp până vei reuşi să te relaxezi. Relaxarea este o abilitate care se dezvoltă prin practică şi ţi-ar fi de ajutor să o exersezi cu regularitate pe tot parcursul zilei.

Totuşi, nu prea vei găsi încurajare în lumea ego-urilor să o faci. Aşa că, integrând relaxarea în viaţa de zi cu zi, vei fi singur împotriva mulţimii. Dar este important să te opreşti periodic şi să te controlezi şi să te relaxezi, dacă ai nevoie. Dacă toată lumea ar practica mai mult relaxarea şi ar putea să o realizeze mai uşor, aceasta ar fi o lume mult mai bună. Relaxarea ar putea fi uşor de învăţat de către copii şi i-ar ajuta să dobândească un anumit control asupra emoţiilor, aşa cum se întâmplă şi în cazul adulţilor.

Dacă vei practica relaxarea pe parcursul zilei, te vei alinia tot mai mult cu Sinele divin. Te va ajuta să priveşti viaţa prin ochii Sinelui tău divin, ceea ce schimbă totul. Îţi schimbă comportamentul, care, la rândul său, schimbă modul în care se comportă ceilalţi faţă de tine. Atunci când atmosfera ta interioară trece de la încordare la relaxare, de la negativ la pozitiv, la fel se schimbă şi viaţa ta. Când începi să trăieşti în Adevăr, cu majusculă, vei fi fericit şi în armonie cu fluxul vieţii, în sfârşit. Vei face mai multe lucruri şi într-un mod mai eficient şi vei petrece mai puţin timp cuprins de emoţii negative, care te storc de energie şi îţi consumă timpul.

Ce vreau să spun mai exact prin a trăi în Adevăr, cu majusculă? Mă refer la faptul de a nu crede în comentariile şi evaluările continue ale vocii din capul tău. Prin vocea din minte, ego-ul poate să te controleze. Această voce este perspectiva ego-ului, nu este a ta, nu este cea a Sinelui tău adevărat. Perspectiva ego-ului nu se mai poate susţine dacă nu mai crezi în gândurile care îţi trec prin minte. Toate mijloacele pe care tocmai le-am menţionat pentru a trece de la tensiune la relaxare realizează unul şi acelaşi lucru: te scot din cap şi te aduc în corp şi în Inima ta spirituală. Atunci când încetezi să te identifici cu vocea din cap, devii liber să vezi viaţa prin ochii Sinelui divin, ai adevăratului tău Sine. Iar prin ochii lui, viaţa este bună şi eşti fericit.

Atunci când eşti sincer – plin de adevăr – priveşti viaţa prin ochii Sinelui tău înţelept, care vede imaginea de ansamblu, întregul adevăr. De exemplu, vocea din cap ar putea spune “Asta nu ar fi trebuit să se întâmple”, deşi, în realitate, având în vedere tot ceea ce a precedat acel eveniment sau oricare altul, trebuia să se întâmple. Asta nu înseamnă că viaţa este predestinată, ci înseamnă că nu dorinţele tale determină ceea ce ar trebui sau nu ar trebui să se întâmple ori se va întâmpla sau nu. Lucrurile se întâmplă în felul lor, pentru că tot ceea ce a fost înainte, mergând înapoi de-a lungul istoriei, a condus la acea întâmplare. Aşa “au căzut cărţile”, iar înşiruirea tuturor cărţilor a dus la acel rezultat. Acesta este adevărul. Iar dorinţa, opinia sau credinţa ta nu au puterea de a schimba asta.

Uneori eşti cel mai aproape de adevăr atunci când spui “Nu ştiu”. Din perspectiva sinelui tău uman, chiar că nu ştii prea multe. Ego-ul nu ştie foarte multe, dar asta nu-l opreşte să pretindă că ştie, chiar dacă o mare parte din ceea ce ştie sau crede că ar fi adevărat este doar o opinie, o bănuială sau o presupunere.

De exemplu, ego-ul pretinde adesea că ştie ce este în sufletul cuiva sau ce gândeşte altcineva şi apoi declară această părere ca pe un fapt: “Ea face asta pentru a atrage atenţia” sau “El nu o respectă”. În acest fel, ego-ul se face superior celorlalţi. Majoritatea lucrurilor pe care ego-ul pretinde că le ştie îi servesc ca să se simtă superior sau să i se dea dreptate. Aceste aşa-zise “adevăruri” ale vocii din cap nu exprimă adevărul.

Iată un alt exemplu. Atunci când spui “Rochia aceea îi stă groaznic pe corp”, acesta nu este Adevărul, cu majusculă, ci adevărul ego-ului. Ţi-ai putea justifica afirmaţia spunând “Sunt doar sincer”, dar asta nu este sinceritate. Sinceritatea implică integritate, Adevăr, cu majusculă. O afirmaţie de acest gen este, mai degrabă, doar opinia ego-ului, formată ca rezultat al condiţionărilor, iar această opinie nu are nicio valoare. Înseamnă că judeci şi că eşti maliţios, or nu asta înseamnă să fii sincer, plin de adevăr.

Sinceritatea nu înseamnă să exprimi adevărul ego-ului, ci să spui Adevărul, cu majusculă. Aşa cum spuneam, îţi poţi da seama când spui adevărul şi când nu, după cum te simţi. Când spui adevărul, Adevărul Sinelui tău Divin, te simţi bine şi toată lumea se relaxează. Iar când nu îl spui, nu te simţi bine şi nimeni nu se relaxează.

Dorinţele sunt un alt exemplu de adevăr al ego-ului şi nici ele nu sunt adevărate. Poate fi adevărat că ego-ul tău vrea să se întâmple un anumit lucru, dar asta nu înseamnă nimic în marea schemă a lucrurilor, dacă sufletul tău nu vrea şi el acel rezultat. Adevărul, cu majusculă, este ceea ce vrea sufletul, nu ceea ce vrea ego-ul. Şi singurul mod în care afli ce vrea sufletul este prin observarea a ceea ce se petrece. Ceea ce se petrece este fie ceea ce vrea Dumnezeu, fie ceea ce Dumnezeu permite să se întâmple, iar dorinţele tale au adesea prea puţin amestec în asta.

Deci, am putea spune că adevărul este ceea ce se întâmplă aici-şi-acum şi ce s-a întâmplat de fapt. Cine poate şti ce se va mai întâmpla?! Asta nu poate şti nimeni. Este irelevant pentru Adevăr ce îşi doresc oamenii sau ce le place sau nu le place despre ce se întâmplă sau ce s-a întâmplat.

Adevărul este realitatea, ceea ce este real, nu ceea ce este în mintea cuiva. Dorinţele nu sunt reale. Opiniile nu sunt reale. Presupunerile nu sunt reale. Toate acestea sunt poveşti pe care le spune mintea, sunt parte a iluziilor ţesute de minte, care te împiedică să trăieşti simplitatea vieţii reale, adică ceea ce se întâmplă de fapt aici-şi-acum.

Pe lângă experienţa simţurilor, ceea ce este real şi se mai întâmplă aici-şi-acum este experienţa iubirii, păcii, acceptării, compasiunii şi înţelepciunii adevăratei tale naturi. Acestea sunt mereu prezente şi mereu disponibile în aici-şi-acum. Deşi, ca şi gândurile, nu sunt tangibile, totuşi, iubirea, pacea, acceptarea, compasiunea şi înţelepciunea există într-un tărâm care este chiar mai real decât tărâmul fizic. Ele există în tărâmul care stă la baza şi dă naştere tărâmului fizic. Iubirea, pacea, acceptarea, compasiunea şi înţelepciunea sunt manifestarea şi modul cum se simte Dumnezeu, când Dumnezeu intră în contact cu lumea formelor. Dumnezeu există şi în cadrul formelor şi aşa se simte existenţa lui Dumnezeu: ca iubire, ca pace, ca acceptare, ca compasiune, ca înţelepciune. Când le simţi şi le manifeşti, atunci eşti în Adevăr, eşti plin de adevăr. Atunci, tot ceea ce îţi iese pe gură va fi adevărat. Dar de îndată ce te identifici din nou cu vocea din capul tău şi crezi că ai fi acel sine, sinele fals, atunci nu mai eşti în Adevăr şi vei exprima neadevăruri. Vei exprima adevărul ego-ului.

Te poţi realinia cu Adevărul oricând, pur şi simplu, observând că eşti prins în iluzie, prins în lumea iluzorie a ego-ului, formată din dorinţe, opinii, presupuneri şi imaginaţii, apoi oprindu-te din ceea ce faci, respirând lent şi profund şi amintindu-ţi de iubire şi de pace.

Te poţi folosi de minte pentru a-ţi aminti sentimentul de iubire şi pace. Îţi poţi aminti un moment în care ai simţit iubirea şi pacea, când erai în armonie cu Adevărul, ceea ce te va ajuta să te întorci la acea stare. Aceasta ar fi o bună utilizare a minţii şi a imaginaţiei. Pune-ţi în intenţie de a trăi iubirea şi pacea şi imaginează-ţi pentru o clipă că te întorci la ele. Adu-ţi aminte de un moment în care erai fericit şi te lăsai purtat de val, iar asta te va ajuta să-ţi găseşti drumul înapoi la Adevăr. Iubeşte Adevărul, fii plin de Adevăr!

Vă mulţumesc că aţi fost aici, cu mine. Eu sunt cu voi mereu.»

traducere de Răzvan A. Petre
9 februarie 2022

< Sus >

Link-ul: https://www.youtube.com/watch?v=pmMZ7ZOvR0o

Videoclipul subtitrat provine din varianta originală în engleză, publicată ca lectură audio în 3 noiembrie 2019.