<  Cuprins "Despre a trăi în lume"


17. Cum să vezi şi să trăieşti Unimea

Capitolul 17, "Cum să vezi şi să trăieşti Unimea", din cartea dictată mediumului Gina Lake de către Spiritul lui Isus Cristos „Jesus Speaking – On Being in the World” (Isus ne vorbeşte – Despre a trăi în lume) – şi audiobook. Mediumul Gina Lake citeşte mesajul în limba engleză, cu subtitrarea în româneşte (videoclipul este încorporat la sfârşitul acestui articol).

Jesus

17. Cum să vezi şi să trăieşti Unimea

«Unimea este ceva ce poţi vedea cu proprii tăi ochii. Tot ochii îţi dezvăluie Unitatea cu ceilalţi, şi despre asta vreau să vorbesc mai întâi.

Ceea ce vreau să spun este că ochii sunt ferestrele către suflet, iar la nivel de suflet, sunteţi cu toţii la fel. Fără a mă încurca prea mult în terminologie, ceea ce înţeleg prin “suflet” în acest caz este Conştiinţa unică ce pătrunde şi animă tot ce înseamnă viaţă. Această Conştiinţă unică priveşte prin ochii fiecărei fiinţe vii. Tipul specific de inteligenţă – fie că este umană sau animală – nuanţează experienţa acestei conştiinţe, dar Conştiinţa, în sine, este aceeaşi.

De exemplu, experienţa de a fi conştient a unui câine este diferită de experienţa de a fi conştient a unei fiinţe umane, conform cu tipul de inteligenţă şi de programare care dinamizează acea conştiinţă, şi totuşi, conştiinţa este aceeaşi.

Există o singură Conştiinţă în întreaga existenţă, care este Dumnezeu. Dumnezeu este Conştiinţa care animă totul. Îl cunoşti pe Dumnezeu în mod direct prin simţirea propriei tale conştiinţe şi a conştiinţei altora. Dumnezeu priveşte prin ochii tăi şi prin ochii oricărei fiinţe vii. Există o singură fiinţă care experimentează viaţa prin toate aceste forme diferite, iar acea fiinţă unică este ceea ce voi numiţi Dumnezeu.

De ce este important să ştiţi acest lucru? Cunoaşterea şi trăirea acestui lucru vă îmbogăţeşte viaţa. Vă ajută să fiţi conştienţi că nu sunteţi doar oameni. Când nu ştiţi sau nu simţiţi asta, vă simţiţi deconectaţi şi în dezacord cu viaţa, ceea ce nu aveţi nevoie.

Nu v-ar plăcea tuturor să simţiţi că sunteţi conectaţi şi că aparţineţi la ceva mai mare decât voi înşivă?! Ba da! Toţi aţi dori să fie adevărat – şi este! Acesta este un caz în care gândirea deziderativă chiar este adevărată.

Nu este interesant faptul că fiecare fiinţă umană îşi doreşte acest lucru?! Toată lumea vrea să se simtă conectată şi să facă parte din ceva mai presus de sine. Această aspiraţie vă împlineşte şi vă permite să vă relaxaţi şi să fiţi pe pace. Sunteţi programaţi să vă simţiţi astfel. Sunteţi programaţi să cunoaşteţi adevărul despre cine sunteţi cu adevărat, că aparţineţi lui Dumnezeu şi că sunteţi o expresie a lui Dumnezeu.

Dacă nu aţi fi fost programaţi în acest fel – că sunteţi Dumnezeu – atunci Dumnezeu s-ar fi pierdut definitiv în iluzia de a fi un sine separat. Dar nu aşa a fost proiectul, aşa cum am explicat în alte mesaje. Dumnezeu nu intenţionează să se piardă în creaţie, ci să se joace în cadrul creaţiei, pentru un timp. Aşadar, Dumnezeu a creat o măsură de siguranţă pentru a nu se pierde în creaţie, care este cunoaşterea – sădită în Inima voastră, în Inima spirituală – că sunteţi din Dumnezeu şi că aveţi menirea să vă întoarceţi în Dumnezeu.

Religiile reflectă acest adevăr şi propria cunoaştere interioară că există un Dumnezeu şi că aţi venit de la Dumnezeu. Iar pentru că religiile oglindesc această cunoaştere interioară, ele au jucat un rol important în istoria omenirii. Însă pe lângă asta, religiile vă învaţă lucruri foarte diferite despre Dumnezeu, căci ego-ul a deformat semnificativ Adevărul. Şi totuşi, religia rezistă, în parte, pentru că recunoaşte ceea ce simţiţi în Inima voastră: Există un Dumnezeu sau o forţă inteligentă în spatele Vieţii, care se implică permanent în Viaţă şi care poate fi simţită lăuntric. Problema este că oamenii au aderat, de asemenea, la numeroasele credinţe neadevărate care fac parte tot din religie. Dar mesajul de astăzi nu se referă la asta.

Din moment ce Dumnezeu este viu în creaţie, este logic că Îl puteţi simţi pe Dumnezeu în voi, în ceilalţi şi în întreaga creaţie. Aceasta este esenţa spiritualităţii, iar pentru a-L cunoaşte şi simţi pe Dumnezeu în acest mod, nu aveţi nevoie de religie. Acest mare adevăr este foarte limpede, pe când multe alte credinţe religioase nu sunt şi merită să fie puse la îndoială.

Adevărul că există un Dumnezeu sau o inteligenţă supremă la temelia Vieţii este evident, deoarece, aşa cum am spus, aţi fost proiectaţi pentru a recunoaşte acest lucru prin propria trăire. Cei care nu recunosc sau nu simt acest lucru fie nu îl acceptă, din cauză că au convingeri contrare, fie sunt prea prinşi în ego-ul lor. Dar este doar ceva temporar. Deşi această viziune greşită poate dura multe vieţi la rândul, în cele din urmă, Adevărul iese la iveală convingător în conştiinţă şi nu mai poate fi ignorat.

Să revenim la ochi. Cel mai simplu mod de a-l vedea pe Dumnezeu în lume este să priveşti în ochii unei persoane (sau ai unui animal) care este liniştită şi pe pace. Spun “liniştită şi pe pace”, pentru că atunci este fiinţa în armonie cu natura sa divină. Dacă cineva nu este pe pace, cel mai probabil, este pierdut în gânduri sau în reacţia de “luptă sau fugi”, iar Sinele divin nu va putea fi perceput în ochii săi. Acesta este unul dintre motivele pentru care Divinul nu apare ceva mai evident în lume: În majoritatea timpului, cei mai mulţi oameni sunt fie pierduţi în gândurile lor, fie într-un stres sau o frică induse de ego.

Starea ta de conştiinţă – fie că este aliniată cu Divinul sau cu ego-ul, cu iubirea sau cu frica – este vizibilă în ochii şi în comportarea ta. Este, de asemenea, percepută de cei care sunt mai sensibili. Aşadar, dacă vrei să simţi Sinele cuiva (sau al tău), priveşte-l în ochi (sau priveşte-te în oglindă) atunci când este liniştit sau fericit.

Sinele-Dumnezeu din oameni este uşor de recunoscut. Ceea ce recunoşti este propriul tău Sine. Îţi recunoşti asemănarea cu ei, unitatea cu ei. Când te uiţi în ochii lor, este ca şi cum te-ai privi pe tine însuţi. Te simţi în ei, ca şi cum ai fi în interiorul lor şi te-ai uita la tine. Aceasta este o trăire foarte subtilă, dar profundă, o experienţă care se simte la nivel energetic.

Ai putea practica acest lucru cu o persoană iubită: Uitaţi-vă unul în ochii celuilalt timp de câteva minute. Căutaţi doar să priviţi, fără să vă gândiţi la nimic. Puneţi-vă toată atenţia pe ochi şi vedeţi ce se întâmplă. Vedeţi ce simţiţi.

Uneori când faci acest lucru, faţa celeilalte persoane se modifică sau dispare şi este înlocuită de lumină. Observă, de asemenea, energia subtilă din zona Inimii. Adesea, apare acolo un sentiment de plenitudine sau de expansiune. Mai presus de orice, observă strălucirea din ochii persoanei. Acela este Dumnezeu care se uită la tine. Poţi, de asemenea, să simţi Divinul dinlăuntru, privindu-ţi ochii în oglindă.

Dacă vei căuta Divinul în ochii oamenilor, îţi va fi mai uşor să simţi iubire, compasiune şi preţuire pentru ei. Nu este întotdeauna uşor să le simţi atunci când te focalizezi asupra aspectului lor fizic. Asta tinde să scoată la iveală judecăţile ego-ului. Aparenţele fizice sunt înşelătoare. Nu poţi judeca o carte după copertă. Încearcă, în schimb, să te concentrezi asupra ochilor şi vei avea mai multe şanse să simţi adevăratul Sine al acelei persoane. Vei vedea chiar în sufletul ei, în măsura în care privirea nu îi este întunecată de frică şi de alte ataşamente egoiste.

Celălalt beneficiu al acestui procedeu este că, dacă te uiţi în ochii cuiva, probabil că şi el sau ea se va uita în ochii tăi, şi aşa se poate stabili o conexiune mai profundă între voi, indiferent dacă persoana respectivă este conştientă sau nu de ea. Încearcă să relaţionezi cu ceilalţi în acest fel şi vezi ce se întâmplă.

Celălalt lucru despre care aş vrea să vorbesc astăzi este cum pot ochii tăi să vadă Unimea. Din moment ce Dumnezeu priveşte prin ochii tăi, este posibil să simţi lumea aşa cum o vede Dumnezeu. Ceea ce te împiedică sunt gândurile ce-ţi trec prin minte, care te fac să percepi lumea aşa cum o vede ego-ul.

Pentru a-ţi schimba percepţia, doreşte-ţi ferm să vezi aşa cum vede Dumnezeu, apoi petrece nişte timp într-un cadru natural liniştit, unde nu vei fi deranjat (sau uită-te pe fereastră), şi priveşte, pur şi simplu. Nu face nimic altceva decât să te dedici privitului. Îţi poţi lăsa ochii să sară de la un obiect la altul sau te poţi concentra doar asupra unui anumit obiect.

Acesta este un tip de meditaţie pe care l-am numit uneori “meditaţia asupra frumuseţii”. Îţi foloseşti simţul văzului pentru a-ţi concentra mintea. Ori de câte ori mintea se abate înspre vreun gând de la simplul privit a ceea ce ai în faţa ochilor, readu-o uşor la simplul privit.

Când faci asta suficient de mult timp, vei avea sentimentul că priveşti în interiorul tău. Iar dacă ceva se mişcă, cum ar fi frunzele mişcându-se în vânt, la un nivel foarte subtil, poţi să simţiţi cum frunzele se mişcă înlăuntrul tău. Aşa poţi simţi Unitatea cu un copac sau un alt obiect. Poţi face asta mai uşor cu plantele şi animalele decât cu pietrele, deoarece pietrele nu se mişcă, căci poţi simţi subtil lăuntric chiar şi pietrele.

Apoi, vezi dacă poţi găsi vreo graniţă între acel copac, acea stâncă sau acel nor şi fiinţa ta. Unde ar fi acea graniţă?! Dacă le simţiţi mişcându-se în interiorul tău, atunci oare nu s-ar putea spune că ele există şi în interiorul tău?! Cine este acest “tu” în care există ele? Există vreo limită a acestui “tu”? Prezenţa subtilă şi mişcările acestor obiecte sunt simţite în interiorul acestui dispozitiv senzorial numit trup, dar cum ar fi posibil, dacă ele sunt “acolo, afară” şi tu eşti separat de ele?! Oare nu exişti şi tu acolo, afară, şi nu doar în interiorul corpului tău? Chiar este trupul o graniţă? Există vreo graniţă undeva?

Adevărul este că nu eşti separat de nimic, oricât de separat ai părea. Tu şi orice altceva sunteţi cufundaţi într-un ocean de energie care leagă totul de tot. Când ceva se mişcă în acel ocean de energie, poate fi simţit şi influenţează tot ce există în acel ocean de energie. Tu aparţii acelui copac, acelei stânci şi acelui nor, iar ele îţi aparţin ţie. În esenţă, nu eşti cu nimic diferit de orice altceva.

Sunteţi iubiţi mai mult decât vă daţi seama! Oare cum am putea să nu ne iubim pe noi înşine când ne manifestăm în voi şi în orice altă formă?! Noi suntem voi şi voi sunteţi noi. Sunteţi iubiţii noştri şi vă preţuim existenţa.

Vă mulţumesc pentru că aţi fost deschişi la acest mesaj. Eu sunt cu voi mereu.»

traducere de Răzvan A. Petre
13 februarie 2022

< Sus >

Link-ul: https://www.youtube.com/watch?v=jdsaR1pavsk

Videoclipul subtitrat provine din varianta originală în engleză, publicată ca lectură audio în 24 noiembrie 2019.