<  Cuprins "Ciclurile sufletului"


De ce-i nevoie pentru a fi bun

Capitolul 3 "Evoluţia sufletului", subcapitolul h) "De ce-i nevoie pentru a fi bun", din cartea dictată mediumului Gina Lake de către Spiritul lui Isus Cristos „CYCLES OF THE SOUL: Life, Death, and Beyond” (CICLURILE SUFLETULUI - Viaţa, moartea şi dincolo de ele). Mediumul Gina Lake citeşte mesajul în limba engleză, cu subtitrarea în româneşte (videoclipul este încorporat la sfârşitul acestui articol).

În forma finală a cărţii publicate, lipseşte paragraful scris mai jos cu litere de culoare maro.

Jesus

De ce-i nevoie pentru a fi bun

«Salutări. Eu sunt cel pe care-l ştiţi ca Isus Cristos.

Bunătatea necesită ceva. Ea nu vine în mod automat, pentru că a fi bun nu este natural pentru starea voastră implicită, care este condiţionarea egotică. Ego-ul are o mentalitate de luptă-sau-fugi, de frică sau de atac, iar bunătatea nu este o astfel de strategie de supravieţuire. Şi totuşi, bunătatea este cea mai bună strategie, pentru că face posibilă cooperarea între oameni.

Fără cooperare, fiinţele umane nu ar fi supravieţuit şi nu ar putea supravieţui, nu aţi putea funcţiona ca societate. Acesta este un motiv pentru care regula de aur este atât de importantă şi de respectată: “Poartă-te cu ceilalţi aşa cum ai vrea să se poarte ei cu tine”. Fără acest nivel de moralitate, oamenii nu se pot uni sau rămâne împreună. Deci este destul de uşor de dedus ce vă lipseşte în lumea de astăzi, din moment ce aveţi atâtea dificultăţi în a vă uni ca o singură lume, ba chiar ca o singură naţiune în multe cazuri. Ceea ce lipseşte este “demodata” bunătate.

Bunătatea este lipiciul care ţine laolaltă societăţile, naţiunile, familiile şi orice fel de relaţie umană. Bunătatea vă solicită voinţa de a nu reacţiona în modul implicit, cel al ego-ului. Bunătatea nu este naturală pentru fiinţele umane, ci depuneţi un efort când acţionaţi cu bunătate. Bunătatea necesită să vă opriţi o clipă şi să decideţi a avea respect faţă de celălalt.

Respectul este o componentă a bunătăţii, un ingredient necesar. Fără respectul sincer, amabilitatea ar putea fi o simplă manipulare din partea ego-ului pentru a obţine ceea ce-şi doreşte. Bunătatea autentică vine din mentalitatea “Te privesc ca pe un egal şi ştiu că eşti bun şi sunt deschis să descopăr binele care poate surveni din faptul că te-am cunoscut”.

Bunătatea este o mână întinsă cuiva din bunăvoinţă şi aşteptarea de bunăvoinţă reciprocă. În acest sens, este ca o înţelegere. Oamenii dintr-o societate se înţeleg să fie amabili şi cooperanţi unii cu alţii, pentru că acest lucru este în beneficiul tuturor. Trebuie să existe această prezumţie în cadrul societăţii: că lucraţi împreună pentru un bine mai mare. Fără acest acord tacit, societatea nu se poate dezvolta şi oamenii nu pot prospera.

Bunătatea este mai importantă decât aţi putea crede şi de aceea vă vorbesc acum despre ea. Este uşor să treceţi cu vederea puterea bunătăţii şi, prin urmare, să nu faceţi efortul suplimentar pentru a fi amabili. Dacă subestimaţi importanţa bunătăţii, este puţin probabil că veţi fi binevoitori. Bunătatea trebuie să fie considerată foarte preţioasă, pentru că are cea mai mare valoare.

Bunătatea este expresia unei inimi iubitoare, care este cheia fericirii şi cheia pentru a trăi bine, atât la nivel individual, cât şi ca societate şi ca lume. Iată cât de importantă este bunătatea, căci ce valoare ar mai avea iubirea dacă nu ar fi manifestată?!

Iubirea este cel mai înalt ideal şi cea mai mare valoare, dar nu înseamnă nimic dacă nu este trăită, nu este concretizată. Iubirea care nu este trăită este doar o idee despre iubire. Oamenii vorbesc despre iubire şi se gândesc la iubire, iar bisericile predică iubirea, dar până când iubirea nu va fi trăită, pacea nu va veni pe Pământ.

În fiecare zi şi în fiecare clipă alegi ce anume este cel mai important pentru tine, după cum îţi petreci timpul. Dar chiar mai important este felul în care parcurgi ziua. Te grăbeşti să îţi petreci timpul în cel mai eficient mod posibil, ratând ocaziile de a iubi?! Sau eşti atent la modul în care faci lucrurile: acţionezi cu iubire şi tratezi oamenii cu iubire?!

Ce înseamnă să acţionezi cu iubire? Înseamnă să fii foarte atent la ceea ce faci, ca şi cum ceea ce faci ar fi extrem de preţios sau sacru, şi să acţionezi într-un spirit de recunoştinţă şi bucurie. Când iubeşti ceva, îi acorzi întreaga ta atenţie. Şi îi acorzi această atenţie din recunoştinţă şi bucurie. Asta-i iubirea. Doar atât.

Am spus deseori: “Lucrul căruia îi acorzi atenţie este lucrul pe care îl iubeşti”. Când dai atenţie vocii din minte, atunci iubeşti acele gânduri, le hrăneşti, pentru că orice lucru căruia îi acorzi atenţie capătă o mai mare influenţă şi devine o trăire interioară.

Atunci când dai atenţie gândurilor, tu le hrăneşti şi vor persista atâta timp cât le dai atenţie şi vor fi nutrite şi de alţii, iar aceleaşi gânduri vor reveni cu altă ocazie. Pe de altă parte, dacă eşti atent la ceea ce apare în momentul prezent, fie că este ceva ce faci, fie ceva ce auzi sau simţi într-un alt mod, atunci te vei bucura pe deplin de clipa respectivă.

Când discutăm despre a fi atent la momentul prezent, ţinem cont de faptul că el se schimbă în mod continuu. Chiar dacă faci acelaşi lucru pentru o vreme, experienţa este mereu alta de la o clipă la alta.

Când îţi oferi întreaga atenţie la orice se întâmplă în fiecare moment, aşa ajungi să trăieşti viaţa, viaţa reală.

Însă mintea nu este interesată de viaţa reală. Aşa că, în mod firesc, încearcă să te scoată din ea şi să te atragă în realitatea sa virtuală. Dar viaţa îţi cere atenţie şi, atunci când i-o acorzi, eşti răsplătit cu o bogăţie, o mulţumire şi o bucurie care nu sunt posibile în starea de conştiinţă egotică.

Bineînţeles, nu vei cunoaşte bucuria şi mulţumirea specifice momentului prezent, dacă nu petreci suficient timp în viaţa reală, ceea ce nici nu este cazul cu majoritatea oamenilor. Ei nu apreciază bucuria şi mulţumirea subtilă provenită din atenţia totală asupra momentului prezent. De aceea este atât de importantă meditaţia.

Fără practica meditaţiei, abia dacă atingi viaţa reală, abia dacă îi simţi gustul. Înainte de a-ţi dori să rămâi în momentul prezent, trebuie să guşti mai mult din viaţa reală. Iar meditaţia îţi oferă acest gust şi, mai important, meditaţia îţi dă posibilitatea de a fi prezent într-un mod imposibil altfel.

Unii oameni se gândesc “Voi fi prezent, pur şi simplu, ce nevoie am să meditez?!”, dar nu aşa funcţionează lucrurile. Dacă nu meditaţi în mod regulat, nu veţi putea menţine starea de prezenţă prea mult timp de-a lungul zilei, deoarece mişcarea activează mintea. Şi nici nu veţi simţi motivaţia să fiţi prezenţi.

Practicând meditaţia, devine mult mai uşor să fiţi prezenţi pe tot parcursul zilei, pentru că meditaţia vă antrenează creierul să stea în acea stare de conştiinţă. Prin urmare, practicaţi starea de prezenţă în meditaţie pentru a stabiliza creierul în acea stare, astfel încât, atunci când vă mişcaţi de colo-colo şi vă vine mai greu să fiţi prezenţi, să puteţi menţine starea.

Acest lucru este valabil şi pentru practica bunătăţii. Bunătatea este un produs secundar al stării de prezenţă. Dacă nu meditezi, va fi mai dificil să practici bunătatea, pentru că ego-ul va deţine în continuare controlul asupra ta, iar ego-ul nu e interesat de bunătate, ci de a duce lucrurile la bun sfârşit. Vei fi împins de la spate de ego pe parcursul zilei, iar asta nu-i o stare de prezenţă şi, în consecinţă, nu-i propice pentru bunăvoinţă.

Învăţăturile spirituale vă îndreaptă către practici spirituale precum meditaţia, deoarece acestea sunt necesare pentru a putea pune în practică învăţăturile spirituale. Aşa cum am spus, chiar dacă credeţi că iubirea este importantă şi citiţi sau vorbiţi despre ea, totuşi, asta nu vă poate face mai iubitori. Este nevoie de altceva, chiar dincolo de dorinţa de a fi mai iubitori.

Mulţi oameni vor să fie mai iubitori, dar nu reuşesc. De ce? Pentru că trăiesc într-o stare de conştiinţă care este anti-iubire. Cum să poată apare iubirea din asta? Trebuie să începi să trăieşti într-o stare de conştiinţă în care iubirea este exprimată în mod natural, iar ea se dezvoltă şi se capătă prin meditaţie şi alte practici spirituale.

Mai există un aspect foarte important pe care vreau să-l subliniez astăzi. Oamenii aflaţi în poziţii de putere în lumea voastră trebuie să fie oameni de bine sau care, cel puţin, consideră binele ca scop sau valoare. Acest lucru era valabil la majoritatea creştinilor din trecut, dar în ultima vreme, s-a întâmplat ceva cu creştinismul, care subminează învăţătura mea fundamentală. La fel cum ego-ul priveşte iubirea ca fiind o slăbiciune, unele secte creştine de astăzi consideră iubirea şi bunătatea ca pe o slăbiciune. Ei predică opusul a ceea ce v-am învăţat eu şi îl numesc “creştinism”.

Orice învăţătură care nu consideră iubirea, pacea şi unitatea ca cea mai înaltă valoare nu este ceea ce am propovăduit eu, iar asta ar trebui să fie destul de clar.

O societate nu poate suporta divizarea dintre lideri, profesori, predicatori, politicieni şi alte voci influente. Trebuie să-i alegeţi şi să-i urmaţi doar pe cei care sunt buni şi care conduc cu bunăvoinţă şi să-i alungaţi pe cei care cauzează sciziuni, sunt plini de ură, lipsiţi de bunătate, însetaţi de putere şi care se consideră superiori celorlalţi.

Eu am venit să adun oamenii împreună, nu să înfiinţez o biserică care se plasează deasupra tuturor din motive religioase sau rasiale. Îmi dau seama că acum nu mă adresez celor care au mai multă nevoie să audă acest mesaj, dar vreau ca aceia dintre voi care sunt dedicaţi iubirii şi păcii să recunoască cât de importante sunt iubirea şi bunătatea, nu numai pentru relaţiile voastre personale, ci şi pentru societate. Acesta a fost mesajul meu astăzi şi întotdeauna.

Vă mulţumesc că duceţi acest mesaj în lume. Eu sunt cu voi mereu.»

< Sus >

traducere de Răzvan A. Petre
20 mai 2022

Link-ul: https://www.youtube.com/watch?v=SNf9bqewdt0

Traducerea de mai sus provine din varianta originală în engleză, publicată ca lectură audio în 2 ianuarie 2022.