<  Cuprins "Să fii în lume, dar nu de-al lumii"


Cap. 4fg) "Practica tăcerii"

Capitolul 4, "Alungarea norilor", subcapitolele f) "Practica tăcerii" şi g) "Depăşirea blocajelor către Tăcere", din cartea dictată Ginei Lake de către Spiritul lui Isus Cristos „In the World but Not of It” (Să fii în lume, dar nu de-al lumii). Mediumul Gina Lake citeşte mesajul în limba engleză, cu subtitrarea în româneşte (videoclipul este încorporat la sfârşitul acestui articol).

R.P.

Jesus

 

Capitolul 4: Alungarea norilor

f. Practica tăcerii

«O altă practică spirituală foarte valoroasă este tăcerea. Să păstrezi tăcerea secunde, minute, ore, zile sau săptămâni este o practică dovedită că întrerupe identificarea cu gândurile. Acest lucru se datorează faptului că vorbirea întăreşte foarte mult fluxul de gânduri. Când dai voce gândurilor, le întăreşti mai mult ca orice altceva. Ori de câte ori te opreşti din a spune ceva ce ai spune în mod obişnuit, alegi în mod conştient să stingi acel gând. În timp, această alegere va slăbi puterea întregului flux al gândirii.

Dacă păstrezi tăcerea chiar şi câteva secunde înainte de a lua cuvântul, interacţiunile tale cu oamenii vor deveni mai profunde şi mai cu sens, căci va fi mai improbabil să te laşi purtat de fluxul gândirii. Dacă nu umpli spaţiul cu o conversaţie inutilă, faci loc să intre Prezenţa, care fie va vorbi prin tine, fie prin cealaltă persoană, fie, pur şi simplu, va sta acolo, cu voi.

Păstrarea tăcerii pentru perioade mai lungi, de zile sau săptămâni, este o practică şi mai puternică. Abia atunci poţi începe cu adevărat să-ţi învingi obiceiul de a vorbi orice-ţi trece prin minte. După ce au păstrat tăcerea timp de o săptămână sau mai mult, adeseori în retrageri spirituale, mulţi oameni capătă prima lor experienţă a Prezenţei şi o minte liniştită.

Prin faptul că nu dai voce gândurilor tale şi că iei o pauză de la gândurile altora, cum ar fi cele de la televizor, gândurile îşi pierd din puterea asupra ta. Poţi să le observi mai clar şi mai obiectiv, ca fiind doar nişte gânduri. Devine limpede că majoritatea gândurilor pe care le-ai rostit nu au fost deloc vocea ta adevărată şi nici măcar vocea personajului pe care-l joci, ci a fluxului de gânduri, a ego-ului.

Obiectivitatea dobândită prin practicarea tăcerii înseamnă mai mult spaţiu în jurul gândurilor tale, mai multe opţiuni. Mai mult spaţiu în jurul gândurilor înseamnă mai multă Prezenţă şi o mai bună capacitate de a vedea adevărul despre ele. În acest mod, tăcerea destramă lumea ego-ului. Unul câte unul, gândurile se desprind din fluxul gândirii, până când rămâne tot mai mult spaţiu între gânduri.

La un moment dat, Prezenţa învinge puterea fluxului gândirii şi îţi dai seama de adevăr: Tu eşti Prezenţa. Realizarea Sinelui sau trezirea este atunci când te recunoşti ca fiind însăşi Prezenţa în care apare sinele fals, cu gândurile şi emoţiile sale şi orice altceva, nu mai eşti acel tu care experimentează ocazional Prezenţa.

În practicarea tăcerii este important să iei o pauză de la conversaţii, TV, ştiri, filme, internet şi alte forme de divertisment şi stimulare mentală. Ascultarea minţilor egotice ale altor persoane din mass-media sau de aiurea te poate atrage în lumea ego-ului şi îţi poate întări sinele fals, la fel ca atunci când îţi asculţi propria minte.

Odată ce devii mai stabilizat în Prezenţă, poţi aprecia filmele, ştirile, televiziunea şi altele asemenea. Când urmăreşti un film, s-ar putea să-ţi placă să observi natura umană şi să simţi aceeaşi plăcere a vieţii pe care o simte Prezenţa când îţi trăieşte viaţa. Pe de altă parte, s-ar putea să nu prea mai fii interesat de aceste lucruri. Odată ce te recunoşti ca Prezenţă, nu mai eşti atras de anumite distracţii.

Pentru ca viaţa spirituală să înflorească este nevoie de timp petrecut în singurătate, spaţiu şi linişte, inclusiv o pauză de la stimularea minţii. Tăcerea exterioară este necesară pentru a atinge şi a cultiva Tăcerea din interior. Ceea ce faci în timpul acestei tăceri este, pur şi simplu, că observi orice apare în Tăcere. Faci spaţiu şi apoi vezi ce apare în acel spaţiu, care-i locul de unde izvorăşte viaţa.

A face loc Tăcerii ar putea însemna să stai şi doar să-ţi observi gândurile fără să te laşi atras în ele, care este un tip de meditaţie. Sau ai putea să stai în aer liber privind copacii sau cerul. Sau ai putea să faci o plimbare în natură, să asculţi muzică sau, pur şi simplu, să te întinzi pe canapea sau în pat. Important este că aceste activităţi te conduc în Prezenţă şi nu te adâncesc în gândurile despre tine însuţi. Gândirea la propria persoană trece adesea ca explorare-de-sine, analiză-de-sine sau examinare-de-sine, dar observă cuvântul comun în toate acestea: de-sine.

Când alegi conştient să faci loc Tăcerii în viaţa ta şi să nu mai vorbeşti, chiar şi pentru o scurtă perioadă, îi trimiţi inconştientului mesajul că tu eşti la comandă, nu el. Acest fapt, de asemenea, trimite un mesaj şi către fiinţele non-fizice care te ghidează. Mesajul este că eşti gata să treci dincolo de identificarea cu ego-ul. Odată ce dai semne în acest sens şi despre deschiderea ta pentru a primi ajutorul lor, ţi se oferă ajutor.

Fiinţele non-fizice pot ajuta în mai multe moduri. Pot curăţa o parte din conţinutul emoţional al gândurilor, diminuându-le impactul. De asemenea, pot îndepărta şi ţine la distanţă influenţele negative non-fizice, entităţi şi forme-gând, care menţin gândurile negative şi dependenţele. Cel mai important, în spaţiul Prezenţei, deschis prin practicarea tăcerii, vei putea primi mai uşor mesaje intuitive de la aceşti asistenţi binevoitori.

Eşti întotdeauna supravegheat şi asistat de aceste fiinţe în orice faci. Când alegi să te implici în gândurile tale, alegerea îţi este respectată, iar fiinţele care te ghidează îţi permit să ai acea experienţă. Când alegi altceva, te ajută să ai şi acea experienţă. Ele sunt întotdeauna alături de tine, ajutându-te să navighezi prin viaţă şi să înveţi din orice experienţă.

Decizia de a te trezi din nebunia minţii este o schimbare fundamentală în viaţa omului. În astfel de tranziţii, oamenii mai fac adesea şi alte schimbări: în relaţii, în carieră şi în modul cum îşi petrec timpul. Vine o energie nouă, atât fizică, cât şi spirituală, care deschide noi posibilităţi. Rămâne de văzut ce se va întâmpla în continuare în asemenea deschideri spirituale, iar cei care vă ajută de la nivelurile eterice se adaptează în consecinţă. Raiul se bucură când oamenii încep să se trezească. Întruchiparea Sinelui divin este punctul culminant al vieţilor voastre pământeşti, aşa că este normal să fie o mare sărbătoare.

Când vă exercitaţi puterea de a alege tăcerea sau orice altă activitate care promovează Prezenţa, aţi ajuns la un adevărat punct de cotitură pe calea spre eliberarea spirituală. Aceasta marchează o accelerare a evoluţiei spirituale, care va reverbera în viaţa voastră în nenumărate moduri. Lucrurile se vor schimba, multe dintre ele, pe neaşteptate. Orice devine posibil. Alegerea mai conştientă a Prezenţei oferă condiţiile ca Graţia să acţioneze mai intens. Cu cât sunteţi mai sinceri, cu atât primiţi mai mult Har.

g. Depăşirea blocajelor către Tăcere

Când începi practica tăcerii, fie că stai mai tăcut în viaţa de zi cu zi, fie că rămâi complet tăcut pentru o zi sau mai mult, mintea va încerca să-ţi submineze eforturile cu gânduri de genul: „Este prea greu”. “Nu este necesar.” “Nu va conta.” “Asta-i o prostie.” “Eşti nepoliticos.” “Eşti nesociabil.” “Oamenii nu te vor plăcea.” “Oamenii vor crede că eşti ciudat.” Doar observă astfel de gânduri şi reaminteşte-ţi că orice efort de a tăcea sau de a vorbi numai atunci când este necesar, contează cu adevărat şi aduce beneficii tuturor. Orice este benefic pentru bunăstarea ta spirituală trebuie să fie benefic şi pentru toţi ceilalţi din Întreg.

Mintea nu vrea ca tu să te deconectezi de ea sau de alte activităţi de stimulare mentală sau să taci în prezenţa altora. Observă toate modurile prin care mintea încearcă să te implice în gândire, vorbire şi activităţi care-ţi stârnesc emoţiile, cum ar fi: ştiri, bloguri, televiziune, facebook, reviste de la chioşc, talk-show-uri la radio, bârfe şi alte forme de melodramă. Observă cât de atrasă este mintea de opinii, judecăţi, bârfe, de cum arată oamenii, cine urcă şi cine coboară, de poveşti şi spectacol.

Una dintre modalităţile preferate ale minţii de a te agăţa este să-ţi readucă amintiri încărcate emoţional: pierderi şi evenimente tragice (fie chiar şi cele despre care doar ai auzit sau le-ai văzut la televizor), lucruri supărătoare pe care oamenii ţi le-au spus sau ţi le-au făcut, sau vremurile pe când aveai greutăţi sau erai bolnav. Ori mintea ţi-ar putea trezi temeri cu privire la viitor: Ce se va întâmpla dacă îţi pierzi slujba? Dar dacă partenerul tău de viaţă va muri? Dar dacă i se întâmplă ceva copilului tău? Dar dacă faci cancer? Gânduri ca acestea sunt „armele grele” pe care mintea le scoate la iveală pentru a te atrage înspre ea. Doar observă acest lucru, râzi puţin şi revino la Prezenţă. În această simplă observare stă libertatea.

Mintea ar mai putea încerca şi să te sperie că îţi vei îndepărta sau supăra rudele şi prietenii dacă eşti mai tăcut şi mai prezent când eşti alături de ei. Ori, dacă această spaimă nu funcţionează, ar putea încerca să te facă să te simţi mândru sau superior pentru că păstrezi tăcerea şi să-ţi sugereze faptul că cei care sunt mai legaţi de ego decât tine sunt „neevoluaţi” sau „nu pricep nimic”. Mintea este foarte vicleană şi va trebui să fii mereu vigilent şi să observi modalităţile prin care încearcă să te capteze.

Este adevărat că, dacă vei fi mai tăcut şi vei face mai mult spaţiu pentru Prezenţă şi în alte feluri, probabil că asta va schimba modul în care te comporţi în relaţii şi cum vrei să-ţi petreci timpul. S-ar putea să-ţi pierzi interesul pentru întrunirile sociale şi pălăvrăgeala frivolă, iar prietenii s-ar putea simţi jigniţi de lipsa ta de interes. Cu toate acestea, schimbările prin care treci nu sunt ceva personal. Ele sunt expresia unei mişcări evolutive în tine şi, de fapt, în toată lumea, şi nu le poţi împiedica. Lucrurile se schimbă şi trebuie să accepţi asta, la fel şi ceilalţi.

Nu poţi lăsa sentimentele de vinovăţie să te ţină legat în nişte relaţii depăşite. Vinovăţia este unul dintre modurile prin care ego-ul îi menţine pe oameni în vechile tipare: îi păstrează în relaţii care îi atrag în acele tipare. Devenind mai prezent, vei ajunge să iei decizii mai conştiente în privinţa relaţiilor tale şi a modului în care îţi petreci timpul. Dacă nu vei lua asemenea decizii, rişti să revii la o stare mai egotică.

A-ţi schimba relaţiile poate fi foarte dificil. Cum să te îndepărtezi de oamenii şi activităţile de care ai fost legat cândva? Nu există nicio reţetă cum să o faci. În unele cazuri, pur şi simplu, vei răspunde la invitaţii cu „Nu, mulţumesc”, adăugând o scuză politicoasă. Nu-i nevoie să răneşti sentimentele oamenilor sau să-ţi faci duşmani. Explicaţiile pot fi cel mai bine formulate folosind „eu” în loc de „tu”: „Simt nevoia să fiu singur în aceste zile”. „Trebuie să mă îngrijesc de unele lucruri acasă.” „Nu mă interesează atât de mult.” În schimb, afirmaţiile ce conţin „tu” ar trebui evitate: „Eşti blocat în ego-ul tău”. „Nu-mi eşti de ajutor”. „Nu evoluezi deloc.” „Nu înţelegi”. „Nu eşti suficient de deschis”.

Important este să îţi asculţi Inima, să faci ceea ce te simţi îndemnat să faci sau să nu faci, şi să urmezi ceea ce îţi aduce bucurie. Bucuria să-ţi fie ghid în toate lucrurile. Dacă simţiţi un val de bucurie care-ţi apare în Inimă la perspectiva de a face ceva sau de a fi cu cineva, atunci urmează-ţi acea bucurie. Dacă nu, atunci unde ţi-ai putea găsi bucuria? Ce vrei cu adevărat? Unul dintre cele mai mari beneficii ale practicării tăcerii este că din Tăcere răsar răspunsurile la aceste întrebări importante, deşi nu prin cuvinte. Se dovedeşte astfel că mintea nu a avut niciodată aceste răspunsuri.

Vă mulţumesc că aţi fost aici, cu mine. Eu sunt mereu cu voi.»

< Sus >

traducere de Răzvan A. Petre
20 septembrie 2021

Link-ul: https://www.youtube.com/watch?v=SEONdkw4tOc

Videoclipul subtitrat provine din varianta originală în engleză, publicată ca lectură audio în 20 decembrie 2020.