<  Cuprins "Despre îndrăgostirea de viaţă"


Cap. 7b) "Cum să dăruieşti"

Capitolul 7, "Dăruirea", subcapitolul b) "Cum să dăruieşti", din cartea dictată mediumului Gina Lake de către Spiritul lui Isus Cristos „Jesus Speaking: On Falling in Love with Life” (Isus ne vorbeşte - Despre îndrăgostirea de viaţă) - şi audiobook.

Notă: Acest capitol nu a fost lecturat audio de autoarea Gina Lake.

Jesus

 

Capitolul 7: DĂRUIREA (pagina 2)

b. Cum să dăruieşti

«Cum să dăruieşti şi când să dăruieşti? Acestea sunt cele mai grele întrebări. Mintea nu ştie când să dăruieşti. Mintea egotică are reguli şi credinţe şi idei despre când să dăruieşti, cât de mult şi dacă trebuie să dăruieşti sau nu. Mintea egotică este condusă de ego, iar ego-ul nu dăruieşte. Aşadar, dacă ego-ul poate scăpa fără să dea nimic, nici nu va da. Dar dacă are o condiţionare care spune: “Ar trebui să dăruieşti”, atunci te vei simţi obligat să urmezi acea condiţionare, dacă îţi asculţi mintea.

Însă există ceva mai profund de care trebuie să asculţi şi care ştie exact cum şi când să dăruieşti. Cheia pentru a învăţa să dăruieşti cu înţelepciune este să dai mai întâi atenţie momentului prezent, la ce se iveşte aici-şi-acum din profunzimile subtile ale fiinţei tale. Mai exact, gândul de a dărui ceva în acest moment este însoţit de bucurie? Dăruirea se iveşte în mod natural în acest moment şi iese din tine cu bucurie, ca un “da”? Sau este un “nu”? Îţi transmite fiinţa ta un sentiment de “Nu, nu este momentul să dăruieşti”?

Fiinţa ta îţi va spune cum să dăruieşti şi când să dăruieşti, dar trebuie să asculţi semnele şi semnalele mai subtile pe care ţi le transmite ea, care nu sunt cuvinte, cum vin de la mintea egotică. Mai degrabă, o senzaţie subtilă de “da” sau “nu” îţi va spune dacă este timpul să dăruieşti ceva şi cât de mult anume.

Întotdeauna, cheia este să-ţi urmezi bucuria, să-ţi urmezi “da”-ul interior. Poate exista şi un “nu” interior, dar ele nu sunt un “da” sau un “nu” verbal, ori un “ar trebui” sau un “nu ar trebui”. Acest “da” sau “nu” iese din fluxul momentul respectiv. Atunci când în mediul tău apare o cerere sau o nevoie, fie spui “da”, fie spui “nu” în mod spontan, automat, natural. Fiinţa ta răspunde în mod natural la viaţă. Reacţionează fără să gândească.

Uneori, mintea intervine şi schimbă acest răspuns sau îl blochează, dar întotdeauna fiinţa ta comunică cu tine prin “da” sau “nu”, în ce direcţie să mergi, cum să acţionezi şi ce să spui. Fiinţa ta îţi comunică acestea continuu în moduri subtile prin bucurie, o senzaţie de “da”, o deschidere şi o disponibilitate sau un sentiment de închidere şi retragere. Poţi învăţa să citeşti şi să asculţi aceste semne şi să reacţionezi la ele.

Viaţa se iveşte pe moment. Reacţiile tale la viaţă apar în mod natural, spontan şi fără să te gândeşti. Ceva se întâmplă, iar fiinţa ta răspunde. Ea spune “da” sau “nu”. Asta este. Atât este de simplu. Lucrurile se complică doar atunci când mintea se implică şi pune la îndoială acest răspuns: “Oare ar trebui să fac asta sau nu? Dacă fac asta, ce se va întâmpla?”. Îşi face o strategie şi ia în considerare rezultatele.

Fiinţa ta spune doar “da” sau “nu”, fără să elaboreze strategii sau să se gândească înainte. Fiinţa ta ştie cum să trăiască această viaţă. Nu are nevoie să elaboreze strategii. Planul este deja pus în aplicare, iar fiinţa ta răspunde în mod natural la planul vieţii. Într-un fel, fiinţa ta a primit deja ordinele; ştie deja în ce direcţie să meargă. Ea ştie deja la ce să zică “da” şi la ce, “nu”. Nu trebuie să se gândească la asta, să analizeze, să cântărească argumentele pro şi contra, să elaboreze strategii sau să îşi imagineze viitorul, aşa cum face mintea.

Nu trebuie să faci aceste lucruri. Mintea ta crede că trebuie să le faci şi, desigur, există momente în care este util să-ţi foloseşti mintea în acest mod. Dar, în cea mai mare parte a timpului, poţi trăi cu spontaneitate fiecare clipă. Fiind cu totul prezent în această clipă, te aliniezi cu viaţa; şi te implici în momentul prezent dând atenţie la ceea ce este real şi adevărat acum şi încotro te îndeamnă bucuria acum.

Fluxul vieţii se îndreaptă întotdeauna într-o direcţie a bucuriei. Îţi poţi urma bucuria; poţi urma acest flux. Aceasta este calea pe care eşti menit să o urmezi. Îţi va aduce fericire. Îţi va aduce şi siguranţă şi protecţie. Această bucurie nu este doar veselă; este şi sigură. Ea te conduce spre acea viaţă pe care eşti menit să o trăieşti.

Singurul lucru care poate te poate împiedica să duci acea viaţă pe care eşti menit să o trăieşti este mintea egotică, care altă părere despre cum ar trebui să trăieşti, adică, în esenţă, o viaţă condiţionată, o viaţă trăită în acord cu părerile altora despre ce ar trebui să faci. Oare ştiu ceilalţi ce ar trebui să faci tu?! Cum ar putea să ştie?! Ei nu sunt tu. Doar tu ştii ce “ar trebui” să faci, iar tu o ştii urmându-ţi bucuria şi, de asemenea, urmând acea senzaţie de contracţie sau de “nu”, atunci când acestea apar la un nivel subtil şi profund.

Aşa se trăieşte viaţa. Se trăieşte foarte simplu în clipa de faţă, dând atenţie momentului prezent. Acesta este primul tip de dăruire necesar: Să-ţi dăruieşti atenţia momentului prezent, la ceea ce este real şi adevărat şi care se iveşte chiar acum, în momentul prezent. Aşa vei afla ce trebuie să faci pentru a-ţi îndeplini planul de viaţă, pentru a fi iubitor, împăcat şi fericit.

Dă atenţie momentului prezent! Nu da atenţie vocii din capul tău. Întoarce-ţi atenţia de la vocea din cap la ceea ce apare aici-şi-acum, în acest moment. Fii atent la corpul şi simţurile tale, astfel încât să poţi simţi sfera mai subtilă a momentului prezent. Aceasta este sfera în care fiinţa ta trăieşte şi se exprimă, sfera unde îţi comunică direcţia sa.

Cu toţii ştiţi cum este să trăiţi în armonie cu voi înşivă, pentru că, în multe momente ale zilei, deja o faceţi. Această fiinţă care sunteţi este ceea ce vă trăieşte viaţa şi, în multe momente din zi, ea se mişcă simplu şi spontan prin viaţă, fără gânduri. Multe dintre acţiunile voastre sunt făcute spontan, fără să vă gândiţi la ele.

O înţelepciune înnăscută vă trăieşte viaţa, care este forţa Vieţii, adevăratul Sine. Este aici, acum, trăindu-vă. Însă atunci când credeţi că sunteţi sinele fals, acesta preia controlul, ideile din capul vostru preiau controlul şi manifestaţi viaţa sinelui fals.

Aşadar, în unele momente, trăiţi viaţa sinelui fals, iar lucrul ăsta este în regulă. Vă aduce experienţe şi lecţii pe care fiinţa voastră este fericită să le aibă. Fiinţa voastră este dispusă să aibă orice experienţă pe care o alege ego-ul. Nu o deranjează să aibă experienţe. Dar unele dintre experienţele pe care ego-ul le alege duc la suferinţă. Bineînţeles, fiinţa voastră nu este deranjată nici de asta.

Totuşi, puteţi trăi viaţa cu mult mai multă graţie dacă, pur şi simplu, renunţaţi la mintea voastră egotică şi intraţi în acest flux al fiinţei voastre şi îl lăsaţi să vă trăiască, îl lăsaţi să vă mişte, îl lăsaţi să vorbească prin voi, îl lăsaţi să vă propulseze prin viaţă – pentru că el deja o face şi o va face mai des, dacă îi permiteţi.

Atunci când îl lăsaţi să vă conducă în viaţă, descoperiţi că este o forţă foarte generoasă. Spune “da” şi se dăruieşte în moduri minunate, la care mintea voastră nu s-ar fi gândit niciodată. Adevăratul vostru Sine este iubitor, generos şi interesat să îi slujească pe ceilalţi. Dacă îi permiteţi, o va face mult mai des decât o faceţi voi de obicei. Şi va şti când să spună “nu” şi când să nu urmeze anumite obligaţii sau pretenţii de “ar trebui” pe care mintea v-ar presa să le urmaţi. Unele dintre aceste obligaţii şi condiţionări nu fac decât să vă epuizeze şi nu vă servesc cu adevărat. Înţelepciunea voastră lăuntrică este destul de înţeleaptă pentru a şti când ceva vă serveşte sau nu.

În concluzie, pentru a deveni fiinţa generoasă şi iubitoare care eşti menit să fii, mai întâi, acordă atenţie momentului prezent. Cufundă-te în corp şi simţuri şi ieşi din minte. Asta îţi va permite să percepi mişcarea subtilă a fiinţei interioare, direcţia în care se mişcă şi bucuria pe care o urmează. Şi “da”-urile, şi “nu”-urile – toate sunt acolo, la un nivel subtil, iar tu trebuie doar să le urmezi.

Când spun că dăruirea este importantă şi cheia fericirii, nu spun că ar trebui să dăruieşti în fiecare moment. Ar fi prea epuizant. Pentru a oferi în mod adecvat, trebuie să dai atenţie la aici-şi-acum, astfel încât să poţi rezona în mod firesc cu fiinţa ta atunci când ea spune “da” sau “nu”. Aceasta este cea mai adevărată şi mai adecvată dăruire şi îţi va aduce, atât ţie, cât şi celor din jur, cea mai mare fericire.»

< Sus >

traducere de Răzvan A. Petre
26 decembrie 2021