<  Cuprins "Totul este Graţie"


Cap. 7 "Adevărul despre emoţii" (2/2)

Capitolul 7, "Adevărul despre emoţii", partea a 2-a, din cartea dictată Ginei Lake de către Spiritul lui Isus Cristos „All Grace: New Teachings from Jesus on the Truth About Life” (Totul este Graţie: Noi învăţături de la Isus privind adevărul vieţii). Mediumul Gina Lake citeşte mesajul în limba engleză, cu subtitrarea în româneşte (videoclipul este încorporat la sfârşitul acestui articol).  

R.P.

Jesus

 

Capitolul 7: Adevărul despre emoţii (2/2)

«Ştiaţi că aveţi puterea de a vă stăpâni complet emoţiile, nu doar de a vă abţine să le exprimaţi? Imaginaţi-vă ce lume diferită ar fi aceasta dacă emoţiile nu ar mai fi suficient de convingătoare sau aparent adevărate pentru a determina oamenii să acţioneze conform lor. Iată cum ar arăta o societate iluminată: fără furie sau ură de reprimat, suprimat, manifestat sau chiar exprimat. Dacă ar apărea o emoţie, ar fi văzută aşa cum este ea în realitate, ceea ce ar fi suficient pentru a o dezamorsa. Chiar şi astăzi, mulţi trăiesc aşa.

Există o modalitate de a te raporta la emoţii fără a le manifesta, a le reprima sau chiar şi numai a le exprima. Alternativa este să stai alături de emoţie şi să o investighezi în felul următor:

- Observă emoţia.

- Acceptă că este acolo, pentru că deja este.

- Las-o acolo unde e şi permite-ţi să o simţi.

- Stai alături de emoţie cu curiozitate şi invit-o să-ţi dezvăluie credinţele tale ce au generat-o.

- Conştientizează că acele credinţe sunt neadevărate.

Odată ce eşti conştient de o emoţie, poţi merge pe fir înapoi ca să descoperi gândul sau gândurile care au provocat-o. Când decizi să analizezi o emoţie în acest fel, ai schimbat complet situaţia. Emoţia nu te mai controlează. Te foloseşti de ea pentru a descoperi convingerile greşite care stau la baza iluziei.

Emoţiile oferă informaţii foarte utile. Deşi nu îţi spun ceea ce este obiectiv adevărat, îţi spun ceea ce crezi tu că ar fi adevărat, dar nu este complet adevărat. Emoţiile îţi arată convingerile false, generalizările, înţelegerile eronate, poveştile, presupunerile, judecăţile şi gândirea în alb-negru care susţin realitatea iluzorie a ego-ului şi eul imaginar care există în acea realitate. Analizându-ţi emoţiile, începi să dezasamblezi realitatea iluzorie a ego-ului şi sinele fals. Ceea ce mai rămâne atunci este adevăratul tău Sine şi viaţa aşa cum este ea.

Odată ce ai înţeles adevărul despre emoţii, capeţi puterea de a te elibera de minciunile ego-ului. Fiecare emoţie nedorită indică o minciună care ajută la menţinerea realităţii ego-ului. Cel mai rapid mod de a demonta realitatea ego-ului este să-ţi examinezi emoţiile şi să descoperi ce se întâmplă cu adevărat. Iată ce ai putea descoperi:

Furia vine din aşteptările neîmplinite. Aşteptările sunt nişte ipoteze născocite despre cum ar trebui să fie viaţa şi ce ar trebui să se întâmple. Deoarece aşteptările sunt inventate, ele nu sunt adevărate. Fac parte din realitatea imaginară a ego-ului: ce îşi doreşte el şi cum speră el să fie viaţa, nu aşa cum stau lucrurile.

Tristeţea vine de la supoziţia că ceva nu ar fi trebuit să se întâmple. Cine spune că nu ar fi trebuit să se întâmple, din moment ce s-a întâmplat? Ego-ul declară că ceva nu ar fi trebuit să se întâmple, pentru că nu acceptă cum este viaţa, dar acea declaraţie nu schimbă situaţia de fapt. Refuzul de a accepta realitatea provoacă suferinţa, atât de predominantă în starea egotică de conştiinţă. Supoziţiile sunt exemple ale gândirii deziderative a ego-ului (wishful thinking – lb.engl.).

Frica provine dintr-o credinţă negativă despre viitor. Dar viitorul nu există. Este inventat, deci orice credinţă despre el este inventată şi ea. Frica este o parte importantă a realităţii imaginare a ego-ului, deoarece este atât de convingătoare. Te convinge că credinţele şi interpretările ego-ului sunt reale. Frica te menţine în realitatea imaginară şi desprins de Adevăr.

Ruşinea provine din credinţa că ai fi deficitar în vreo privinţă, dar deficienţa este doar un concept. Pe cât de utile şi necesare sunt conceptele în comunicarea cu ceilalţi, ele sunt doar nişte constructe mentale şi nu fac parte din realitatea obiectivă. Nu există nicio deficienţă. Ruşinea, ca toate emoţiile, este ceva real care provine din ceva ireal, dintr-o imaginaţie sau o convingere. Acesta este motivul pentru care emoţiile sunt atât de convingătoare. Emoţiile tale reale te conving de ceva ireal sau neadevărat.

Regretul vine din convingerea greşită că ceva ar fi putut fi diferit, deşi lucrurile nu ar fi putut fi decât aşa cum au fost. „Ar fi putut” este întotdeauna o minciună. „Ar fi putut” este o presupunere inutilă şi neadevărată despre trecut.

Invidia provine din convingerea greşită că cineva este mai bun sau mai puţin bun decât altcineva. “Mai bine” şi “mai puţin bine” sunt nişte concepte, care nu au valoare sau valabilitate în privinţa fiinţelor umane. Sunt nişte etaloane imaginare şi neadevărate. Fiecare om este la fel de preţuit şi de preţios.

Ura apare când crezi judecăţile ego-ului şi poveştile negative despre ceilalţi, care nu prezintă niciodată întreaga poveste. Ego-ul adună dovezi acuzatoare împotriva altora, văzând doar partea negativă şi, de asemenea, definind un lucru ca fiind negativ. În mod natural, el se teme şi nu are încredere în ceilalţi, deoarece sunt diferiţi de el. Pentru ego, a fi diferit este ceva rău şi un motiv suficient pentru a urî pe cineva. Ego-ul nu vede Adevărul, care este Iubire şi Unitate, aşa că rămâne cu judecăţile, ura şi frica sa.

Iată un exemplu de ce ai putea descoperi atunci când cercetezi o emoţie. Să presupunem că eşti supărat de ce ţi-a spus cineva. Te-a criticat şi acum te simţi ofensat şi supărat. Dacă observi acele emoţii cu acceptare, curiozitate şi receptivitate şi faci spaţiu ca intuiţia să-ţi dezvăluie adevărul despre ele, vei descoperi o serie de lucruri.

În primul rând, ai putea descoperi că tu singur ţi-ai creat acea durere şi furie, nu altcineva, crezând în ceea ce a spus acea persoană. Altfel, nu ai avea niciun motiv să te simţi ofensat şi supărat. Ceva din realitatea ta subiectivă a fost de acord cu realitatea subiectivă a celeilalte persoane, căci, altfel, critica nu ar fi avut niciun efect. Alţi oameni nu pot să te ofenseze sau să te supere dacă nu crezi gândurile lor sau nu-ţi crezi propriile gânduri.

Este adevărat ce ţi-a spus acea persoană? Poate că există acolo ceva adevăr care merită examinat. Dar dacă ceea ce a spus acea persoană a declanşat emoţii negative în tine, cel mai probabil este adevărul ego-ului lor. A provenit din realitatea subiectivă a acelei persoane şi a fost, probabil, o formă de judecată, concepută pentru a-şi confirma propria realitate subiectivă şi a se pune pe un piedestal. Asta fac ego-urile. Dacă te laşi convins de realitatea ego-ului altuia, probabil că vei fi prins în realitatea propriului tău ego, deşi este posibil şi să observi la timp ce se petrece şi să te fereşti.

Dacă acest nivel de analiză nu te ajută să te detaşezi de durere şi furie, atunci poţi explora care gânduri din propria realitate subiectivă te-au agăţat. Ce anume crezi despre tine care te-a făcut să te simţi ofensat şi supărat? Sau ce alte convingeri mai ai care te-au făcut să te simţi aşa? Ar putea fi orice fel de convingeri: „Nu-i place de mine. Oamenii nu mă plac niciodată. Nimeni nu mă înţelege. Nu fac nimic bine niciodată. Vede cât sunt de deficient sau inadecvat. Nu ar trebui să-mi vorbească aşa! Cum de îndrăzneşte să creadă asta?! Este atât de prost. Nu suport oamenii ca el. Este aşa un tâmpit.” Niciunul dintre aceste gânduri nu este folositor sau complet adevărat. Asta trebuie observat când îţi analizezi gândurile. Gândurile care te fac să te simţi ofensat, trist, supărat, înfricoşat, invidios, plin de ură, regret sau ruşine nu prezintă întregul adevăr. Cele mai multe sunt generalizări grosolane, exagerări şi presupuneri şi toate alimentează nişte emoţii pe care nu ai vrea să le ai.

Atunci, de ce îşi fac oamenii singuri asta, de ce cred ce le spune mintea?! Nu prea au de ales, până nu-şi vor da seama ce se întâmplă: anume că gândurile şi emoţiile nu spun adevărul. Până când nu îţi vei da seama de acest mare adevăr, vei rămâne prins în minciunile şi suferinţa stării egotice de conştiinţă. Vei vedea viaţa prin prisma ego-ului tău şi îţi va fi dor de frumuseţea, pacea, iubirea şi bunătatea vieţii care ţi s-a dat.

Emoţiile provoacă suferinţa care, în cele din urmă, îi motivează pe oameni să găsească o ieşire din realitatea şi suferinţa lor subiectivă. Aşa că s-ar putea spune că până şi emoţiile te îndreaptă către Adevăr. Tristeţea sau nefericirea şi, în special, depresia, din cauza marii suferinţe produse, sunt adesea foarte eficiente pentru a determina oamenii să-şi pună nişte întrebări mai profunde. Cu toate acestea, emoţiile nu sunt modul prin care adevăratul Sine comunică cu tine. De exemplu, Sinele tău adevărat nu foloseşte gânduri de frică pentru a te avertiza despre vreun eveniment viitor. Emoţiile au rolul de a menţine Iluzia, nu de a oferi informaţii utile sau adevărate.

Depresia este un semn că persoana crede profund în viziunea ego-ului său. Depresia este extrem de dureroasă şi sunt deseori necesare intervenţii terapeutice atunci când cineva a căzut atât de adânc în întuneric. Iar pentru a reveni la o perspectivă mai echilibrată, adesea, este necesară folosirea medicamentelor specifice.

Ceea ce se întâmplă este că forţele negative non-fizice pot agrava şi chiar agravează negativitatea ego-ului şi o pot face atât de convingătoare, încât te simţi neputincios să i te opui. Este necesară o curăţare a acelei energii negative şi ar trebui solicitat ajutor de la vindecători şi alţii capabili să abordeze entităţile negative şi gândurile negative.

Este posibil ca tocmai nealinierea persoanei cu planul sufletului să-i fi atras necazurile. Când oamenii nu-şi urmează Inima, adesea, îşi construiesc o viaţă nepotrivită pentru ei şi care nu îi poate face fericiţi. Depresia indică adesea faptul că persoana a ajuns într-un punct mort şi trebuie să facă schimbări semnificative. Dacă nu le face, omul devine tot mai vulnerabil la atacurile psihice şi manipulările forţelor negative. Oamenii se pot scufunda foarte adânc în prăpastia negativităţii, de unde nu mai pot să iasă.

Este foarte important să intri în armonie cu ceea ce-ţi face Inima să cânte şi îţi ridică energia. Viaţa este şi aşa destul de grea fără problemele suplimentare cauzate de nesincronizarea cu planul sufletului. Oricine poate fi fericit şi împlinit, dar trebuie să fii dispus să faci ceea ce te face fericit la cel mai profund nivel. Eşti dispus să faci orice ar fi nevoie pentru a găsi fericirea, dar nu genul obişnuit de fericire, ci o fericire de neclintit şi bazată pe iubire?

Iubirea este adevărata ta natură şi numai prin iubire îţi poţi găsi drumul, urmând ceea ce iubeşti şi răspunzând vieţii cu dragoste şi acceptare. Graţia îţi oferă lecţiile şi darurile sale, iar tu, fiind dispus să înveţi acele lecţii şi să primeşti acele daruri, îţi afli drumul spre casă. Graţia este marea bunătate ce animă întreaga viaţă şi care te poartă pe aripi de iubire la fiecare pas. Fii conştient de asta şi îţi va fi clar pe ce cale s-o iei.»

< Sus >

traducere de Răzvan A. Petre
___ septembrie 2021

Link-ul: https://www.youtube.com/watch?v=3-OA__s4iPg

Videoclipul subtitrat provine din varianta originală în engleză, publicată ca lectură audio în 5 septembrie 2021.