<  Cuprins "Întruchiparea Conştiinţei Cristice"


Împotrivirea la viaţă

Capitolul 4, "Împotrivirea la viaţă", din cartea dictată Ginei Lake de către Spiritul lui Isus Cristos „Jesus Speaking: On Embodying Christ Consciousness" (Isus vorbeşte: Despre întruchiparea Conştiinţei Cristice). Mediumul Gina Lake citeşte mesajul în limba engleză, cu subtitrarea în româneşte (videoclipul este încorporat şi la sfârşitul acestui articol). Traducerea de mai jos provine din varianta originală în engleză, publicată la 21 noiembrie 2019.

R.P.

Jesus

Capitolul 4: ÎMPOTRIVIREA LA VIAŢĂ

«Eşti construit pentru a te împotrivi vieţii. Mecanismul care creează această opoziţie este ego-ul. Deşi ego-ul pare ceva concret, este doar o programare. O parte din această programare te face să te opui vieţii, să respingi viaţa. „Nu-mi place ...” şi „Nu vreau…” sunt expresii comune ale ego-ului, care reflectă această rezistenţă. Este bine să fii conştient de aceste afirmaţii simple, pentru că ori de câte ori apar, vorbeşte falsul eu, sau ego-ul, programarea ta negativă.

Oamenii tind să creadă ego-ul ar fi necesar, iar acest lucru este valabil pentru aspectul ego-ului care îţi dă un sentiment de individualitate. Multe dintre instinctele de supravieţuire, care uneori sunt de folos, fac parte tot din ego. Dar, în afară de asta, ego-ul ar putea fi descris ca o programare negativă şi limitativă de care nu ai nevoie, pe care eşti menit să o depăşeşti. Acest aspect al ego-ului este balaurul care trebuie ucis pentru a obţine libertatea şi fericirea posibile. Este provocarea care trebuie depăşită de fiinţa umană.

Planeta aceasta este foarte densă. Desigur, nu planeta în sine este densă, ci conştiinţa umanităţii, care este guvernată de acest ego foarte negativ. Ego-ul creează densitatea, suferinţa şi conflictul care fac parte din viaţa voastră. Fără această programare, lumea ar fi simţită ca indescriptibil de frumoasă, minunată şi un mare cadou care, desigur, este.

Densitatea este în interiorul vostru – în omenire. Dar poate fi depăşită, iar starea generală de conştiinţă a umanităţii poate fi ridicată. Poate fi depăşită conştientizând această programare, nu fiind de acord cu ea. Setarea voastră implicită este să fiţi de acord că nu vă place sau că nu doriţi ceva, iar acest lucru este întărit de ceilalţi cărora nu le plac şi nu doresc anumite lucruri. Toată lumea este programată să aibă atracţii şi repulsii, în general vorbind.

Conştientizarea acestei programări aduce eliberarea de ea. Să fie oare chiar atât de simplu?! Nu chiar. Conştientizarea nu este suficientă. Vă puteţi observa gândurile, dorinţele, temerile, atracţiile şi repulsiile, dar încă să suferiţi de ele, dacă nu le observaţi din punctul de vedere al adevăratului sine, care nu are acele dorinţe, temeri, atracţii şi repulsii.

De cele mai multe ori, vă observaţi gândurile cu o altă parte a ego-ului care este foarte nemulţumită de aceste gânduri. Ego-ul nu-i plac propriile gânduri! Aici vă găsiţi mulţi dintre voi. Vă observaţi gândurile şi vă supăraţi că le aveţi. Nu vă place de ele.

Dar amintiţi-vă ceea ce tocmai am spus: „Ori de câte ori apare „nu-mi place”, acesta este ego-ul. „Nu-mi plac gândurile mele” este tot ego. Deci, observaţi acest lucru atunci când se întâmplă. Observaţi-vă gândurile şi reacţia „voastră” la ele, cum le respingeţi. Apoi, nu vă opriţi doar la a observa asta, căci mai trebuie făcut un pas sau doi.

Următorul lucru, după ce observi că „tu” nu vrei aceste gânduri, este să te îndepărtezi de ele, în loc să fii nemulţumit că le ai, ceea ce este inevitabil când rămâi pe tărâmul mental. A te îndepărta de gândurile tale nu este acelaşi lucru cu respingerea lor, aşa cum ar putea să pară. Cel ce alege să se îndepărteze de gânduri este Sinele cel fără de gânduri: adevăratul tău sine. El simte gândurile – le observă – şi apoi, fără a le judeca sau a le reprima, pur şi simplu, trece la ceva mai real decât gândurile. Sinele tău adevărat este atât de aproape! Este chiar aici.

Vezi tu, adevăratul tău sine este profund îndrăgostit de viaţă – de realitate. Iubeşte suculenţa sunetelor, a priveliştilor, a mirosurilor, a gusturilor şi a senzaţiei tactile a tot ce întâlneşte. Este mai interesat de acestea şi primeşte mai multă satisfacţie de la ele decât de la gânduri. Într-adevăr, există o oarecare plăcere în gândire. Sinele tău adevărat iubeşte şi asta, dar nu într-atât ca să excludă toate celelalte. Ego-ul sau eul fals, pe de altă parte, respinge viaţa reală, lucrurile din care este alcătuită experienţa reală, şi se pierde şi rămâne pierdut pe tărâmul imaginar, mental, care, ca orice dietă lipsită de variaţie, pur şi simplu, nu te împlineşte.

Sinele tău adevărat se abate de la gânduri, în special cele care nu sunt de folos sau creative, pentru a se implica în viaţa reală, dar nu respinge acele tipuri de gânduri. Sinele tău adevărat atinge totul cu dragoste, dar are discernământ în ce se pierde, deşi pe tine te lasă să te pierzi în gândurile tale, dacă asta vrei.

Ceea ce sinele adevărat iubeşte cel mai mult este să trăiască ceea ce-i oferă această lume frumoasă, precum şi să creeze, să înveţe, să se dezvolte, să exploreze, să iubească şi să-i ajute şi relaţioneze cu ceilalţi într-un mod autentic. Dar sinele adevărat se află aici şi pentru a îndeplini un anumit scop în viaţă. Sinele tău adevărat nu se rezumă doar la a se pierde în experienţe şi senzaţii fizice şi în plăcerea vieţii, ci vrea să realizeze scopul pentru care a venit în această viaţă.

Pe sinele adevărat nu-l prea interesează să se piardă în maşinaţiunile şi născocirile ego-ului – strategiile lui, ce-i place şi nu-i place, ce vrea şi nu vrea, fanteziile de viitor şi obsesiile despre trecut. Acestea sunt irelevante pentru sinele adevărat şi îl interesează doar pe ego.

Şi totuşi, adevăratul eu nu face nicio judecată despre această programare pe care o numim ego. Deci, atunci când sinele adevărat întâlneşte un gând ce provine din această programare, îl salută şi apoi îi spune la revedere. Poate că acesta ar fi un mod în care să-ţi priveşti şi tu gândurile: Ai putea spune: „Salut, bun-venit, dar trebuie să plec acum. Am multă dragoste de răspândit. Trebuie să mă ocup de treburile Tatălui. ”

Imaginează-ţi ce-ar fi dacă te-ai raporta la gândurile tale egotice în acest fel – toate gândurile legate de „eu”. Asta îţi sugerez să faci. Aşa se raportează Sinele tău adevărat la astfel de gânduri. Atunci când eşti aliniat cu el, nu simţi în mod natural nicio împotrivire la viaţă sau la gândurile care îţi vin în minte.

Ce uşurare este să nu te mai opui vieţii! Şi nu e nevoie decât să găseşti acea atitudine interioară care se armonizează cu adevăratul sine şi apoi să te raportezi la gânduri în acest mod, în loc să ai relaţia obişnuită contradictorie: să te simţi atât constrâns de gândire, cât şi în opoziţie cu ea. Ambele poziţii provin din ego şi ambele te menţin implicat în lumea ego-ului. Rezistenţa la gânduri nu te eliberează de ego, ci te leagă de el. Observă această împotrivire şi găseşte acel loc din interiorul tău care nu se opune gândurilor şi la nimic altceva.

Eu pot doar să-ţi indic acest loc interior plin de iubire şi non-rezistenţă. Trebuie să decizi să-l cauţi singur şi să nu te opreşti până nu-l găseşti. Nu pot să fac asta în locul tău sau să-l găsesc pentru tine. Trebuie să-l cauţi tu şi apoi să alegi să rămâi în el. Aceasta este lucrarea. Aceasta este munca ta ca fiinţă spirituală în evoluţie. Te afli în procesul descoperirii acelui loc lăuntric de pace şi iubire care nu se împotriveşte vieţii, ci îmbrăţişează totul. Caută-l şi rămâi acolo odată ce l-ai găsit!

Îţi voi oferi încă o revelaţie pentru a-ţi uşura acest efort. Acest loc al non-rezistenţei şi al dragostei de viaţă se dezvăluie când stai foarte liniştit. Stai liniştit, stai tăcut, ascultă sunetele din jurul tău cu multă atenţie şi dragoste. Dacă faci asta suficient de mult timp, vei intra în rezonanţă cu acela ce acceptă şi iubeşte în mod natural viaţa. E uşor, nu-i aşa? Apoi continuă să faci asta cât poţi de-a lungul întregii zile. Ascultă doar. Observă. Fii. Simte, fără a evalua, orice ai trăi.

Aceasta cere practică, dar prin practică, vei fi capabil să rămâi implicat şi preocupat de viaţa cea reală – nu de ideile, credinţele, opiniile, atracţiile şi repulsiile tale, ci de simpla realitate. Minţii nu-i place realitatea şi nu-i place ce-i simplu. Are atât de multe de spus despre fiecare lucruşor. Lasă-o să pălăvrăgească. Între timp, tu rămâi aici în experienţa simplă a acestui moment, fără niciun comentariu, sau cu unul în surdină.

Asta înseamnă să fii treaz. Când eşti treaz, eşti trezit la viaţă. Ochii, urechile şi alte simţuri sunt trezite la realitate şi sorb experienţa vieţii pe care o ai chiar acum, în trăirea momentului prezent. Vei vedea că acest moment este mai mult decât suficient pentru a te satisface. Sinele tău divin se simte minunat, căci iubeşte profund şi savurează experienţa unică a fiecărei noi clipe. Aceasta este adevărata fericire, adevărata pace şi mulţumirea după care tânjiţi cu toţii, dar pe care o rataţi în starea egotică de conştiinţă. Găsiţi ceea ce spune “da” vieţii acum şi în fiecare clipă!

Vă mulţumesc că aţi fost aici. Vă mulţumesc pentru atenţia şi deschiderea către acest mesaj. Sunt mereu cu voi.»

< Sus >

traducere de Răzvan A. Petre
29 august 2020

Link-ul: https://www.youtube.com/watch?v=b6kKuywTSqs