<  Cuprins "Trezirea spirituală întru iubire"


Senzaţia de a fi viu

Capitolul 18, "Senzaţia de a fi viu", din cartea dictată Ginei Lake de către Spiritul lui Isus Cristos „Jesus Speaking: On Awakening to Love” (Isus vorbeşte: Despre trezirea spirituală întru iubire) - şi audiobook. Mediumul Gina Lake citeşte mesajul în limba engleză, cu subtitrarea în româneşte (videoclipul este încorporat la sfârşitul acestui articol).

Jesus

18. SENZAŢIA DE A FI VIU

«Astăzi, aş vrea să vă fac atenţi la senzaţia de a fi viu. Cred că majoritatea dintre voi ştiţi probabil ce vreau să spun, pentru că o experimentaţi cu toţii şi, de asemenea, a fost menţionată şi de alţii înaintea mea.

Senzaţia de a fi viu aparţine domeniului subtil, energetic. Deşi ea este subtilă – mai subtilă decât senzaţiile – este mai reală decât gândirea, care este un cu totul alt domeniu. Spre deosebire de gânduri, senzaţia de a fi viu vă conduce la realitate şi la perceperea Sinelui vostru adevărat. Am putea spune că ea este adevăratul Sine, întrucât senzaţia subtilă de a fi viu este singurul semn după care vă puteţi recunoaşte adevăratul Eu din perspectiva corpului-minte.

Nu vă puteţi recunoaşte adevăratul Eu cu mintea. Numai corpul poate experimenta Sinele adevărat, deoarece corpul este cel ce trăieşte realitatea, adică ceea ce există aici concret şi nu doar în imaginaţie. Mintea explorează ceea ce nu există aici şi, de fapt, nu există deloc: trecutul şi viitorul şi alte concepte. Dar corpul este un mecanism ce simte acest aici-şi-acum. Şi, cu adevărat, singurul lucru care există în aici-şi-acum este adevăratul vostru Sine, sau Unimea. Totul aparţine Unimii. Nimic nu este separat de ea. Totul este o manifestare a Unimii.

V-am mai spus şi cu altă ocazie că experienţa Unimii – experienţa pe care o puteţi avea prin corpul-minte – este limitată. Corpul-minte şi, prin urmare, persoana voastră nu poate simţi niciodată în totalitate Adevărul. Adevărul îl simţiţi doar filtrat prin corpul-minte, care are limitele sale. Corpul-minte este ca un radio, care poate prelua doar anumite frecvenţe. De exemplu, după cum probabil ştiţi, animalele au mecanisme senzoriale diferite şi adesea mai sensibile decât ale voastre.

Deci, capacitatea de a simţi Unimea – Adevărul – vă este limitată de instrumentul cu care este asociată conştiinţa voastră. De aceea, aţi putea spune: „Senzaţia de a fi viu nu poate fi adevăratul meu Sine. Nu poate fi Dumnezeu. E ceva prea obişnuit.” Asta ar fi interpretarea minţii. Mintea a fost concepută ca să vă ferească de pericolele anunţate de răgete şi bubuituri, nu să simtă încântarea Sinelui adevărat care vă trăieşte viaţa. Totuşi, adevăratul Sine este perceput doar prin senzaţia de a fi viu – atât aveţi la nivel senzorial.

Deci, să detaliem ce înţelegem prin senzaţia de a fi viu. Aici cuvintele sunt neputincioase, dar voi face tot posibilul. Senzaţia de a fi viu (aliveness – n.tr) este un cuvânt bun, poate cel mai bun, pentru că surprinde atât adevărul că cel ce eşti este atât ceva viu, cât şi o mişcare, deşi una subtilă. Cel mai bine poate fi descrisă ca o vibraţie. Este ca şi cum ai simţi vibraţia celulelor în plină activitate sau chiar electronii din corp, care se învârt în jurul nucleului fiecărui atom, ca nişte mici sisteme solare.

Ştiţi din descoperirile ştiinţei că toată materia este compusă din particule vibratorii care se mişcă într-un spaţiu vast şi că materia nu este deloc solidă, ci doar pare a fi aşa. Totul este în mişcare, nu doar ceea ce puteţi observa, ci toată materia solidă se mişcă la nivel microscopic. Această mişcare vă creează senzaţia de a fi viu, pe care o puteţi simţi efectiv dacă sunteţi atenţi la corp.

Senzaţia de a fi viu nu este ceva misterios; doar că este subtilă, însă oricine o poate simţi. Aşadar, vă rog să nu vă imaginaţi că ar fi ceva atât de special, încât n-aţi putea să o recunoaşteţi, chiar dacă alţii pot. Nu vorbim aici despre o experienţă spirituală, ci despre cea mai obişnuită şi comună experienţă: senzaţia că sunteţi vii, care se manifestă în trupul vostru ca o vibraţie subtilă.

Opriţi-vă doar o clipă şi observaţi unde o simţiţi. Vibraţia vieţii poate fi simţită în tot corpul, dar se simte cel mai uşor pe faţă şi în mâini. O simţiţi? Dacă spuneţi nu, probabil că o treceţi cu vederea. Fiţi foarte atenţi. Ascultaţi-vă corpul. Staţi foarte liniştiţi şi căutaţi vibraţia vieţii ca şi cum aţi încerca să auziţi un sunet îndepărtat. Fiţi total prezenţi în corp şi simţiţi-l aşa cum este, fără gânduri despre el. Şi dintr-o dată, iată că apare: senzaţia de a fi viu! A fost acolo tot timpul.

Îndreptarea atenţiei la senzaţia de a fi viu vă aduce în corp şi în aici-şi-acum, unde vă puteţi simţi ca o fiinţă divină. Sunteţi simpla experienţă de a trăi, senzaţia de a fi viu. Această senzaţie este acel ţiuit permanent care vă însoţeşte existenţa. A existat dintotdeauna, ca un sunet de fundal pe care nu-l mai băgaţi în seamă după un timp. Dacă începeţi să observaţi mai mult timp această senzaţie de a fi viu, ea devine mai evidentă, la fel ca şi acel sunet când îi daţi atenţie.

Dacă vă concentraţi asupra acestei senzaţii de a fi viu în timpul zilei, asta vă va ajuta să fiţi prezenţi mai complet în trup. Dacă sunteţi prezenţi pe deplin în corpul vostru, nu vă mai puteţi pierde în gânduri, pentru că nu puteţi să le faceţi pe amândouă în acelaşi timp. Totuşi, vă puteţi simţi parţial în corp şi, în acelaşi timp, pierduţi în gânduri. Focalizarea pe senzaţia de a fi viu vă va ajuta să fiţi mai prezenţi în corp.

Dacă vreţi să vă treziţi din lumea iluzorie creată de gânduri, trebuie să fiţi dispuşi să fiţi prezenţi în corpul vostru, deoarece este singura alternativă la gândire. Şi, aşa cum am spus, a fi doar parţial în corp nu este suficient pentru a vă trezi din visul sinelui fals. Trebuie să învăţaţi să vă îndrăgostiţi de simpla experienţă senzorială pe care o are corpul vostru aici-şi-acum, fără gânduri. Cu alte cuvinte, trebuie să învăţaţi să vă îndrăgostiţi de viaţă, de realitate, ceea ce înseamnă, într-o oarecare măsură, şi să rupeţi relaţia de iubire cu fanteziile şi imaginaţiile voastre.

Este amuzant că, pentru a fi prezenţi în corpul şi simţurile voastre, trebuie să exersaţi sau să practicaţi. Dar atracţia către gândire este foarte puternică şi automată în fiinţa umană. Realitatea virtuală a minţii este foarte convingătoare. Trebuie să vă dezvăţaţi de obiceiul de a vă pierde în gânduri.

Nu vorbim despre acea gândire care este necesară atunci când citiţi sau învăţaţi sau planificaţi ceva. Ci vorbim despre acea pălăvrăgeală neîncetată desfăşurată în mintea majorităţii oamenilor. Această sporovăială are ca personaj central pe sinele fals, împreună cu gândurile despre trecutul şi viitorul sinelui fals şi evaluări ale experienţei sale actuale. Sinele fals se gândeşte fără oprire la el însuşi!

Dar cine sau, mai degrabă, CE este cel care observă toată această gândire, cel care nu este cunoscut prin gândire şi nici nu se manifestă prin gândire? Acel Eu care nu gândeşte, fără gen, fără nume, există aici-şi-acum în eternul moment prezent. Nu are sentimentul de a fi ceva anume, ci doar senzaţia de a fi, de a exista şi bucuria şi dragostea care decurg din asta. Să-i spunem “el” sau “ea”, ne-ar induce în eroare.

Experienţa de doar-a-fi este un simplu zumzet ce însoţeşte senzaţia de a fi viu. Nu se simte în corp doar ca o vibraţie vie, ci şi ca un murmur cu frecvenţă înaltă, la un nivel subtil. Fiinţa se face simţită şi ca un sunet subtil, şi ca o senzaţie subtilă! Când sunteţi foarte liniştiţi şi când mediul este lipsit de zgomote, puteţi auzi acel ţiuit mai clar. Este continuu – întotdeauna prezent. Puteţi să vă acordaţi la acel sunet – care e ca un susur sau ţârâit continuu – oricând doriţi să deveniţi mai ancoraţi în momentul prezent. În meditaţie, puteţi să vă focalizaţi fie pe acel susur, fie pe senzaţia de a fi viu pentru a vă stabiliza în starea de meditaţie.

Senzaţia de a fi viu şi zumzetul sunt manifestări ale adevăratului Sine ca energie subtilă. Dar, mai presus de orice, eşti Conştiinţă. Eşti ceea ce este conştient, atent şi capabil să simtă viaţa. Tu eşti cel ce vede, aude, gustă, miroase şi are senzaţii. Eşti ceea ce primeşte îndrumări şi cunoştinţe intuitive. Eşti ceea ce se simte inspirat şi impulsionat să acţioneze în moduri care aduc bucurie şi împlinire. Eşti ceea ce trăieşte viaţa, o îmbrăţişează, reacţionează la ea şi se bucură de ea. Te comporţi ca un personaj şi te concentrezi asupra realităţii printr-un corp-minte, dar nu eşti nici personajul, nici corpul-minte. Eşti viaţa însăşi: forţa vieţii, pur şi simplu.

Eşti forţa vie şi conştientă care animă corpul-minte. O poţi simţi? Ar fi imposibil să n-o simţi, să nu fii conştient de ea, la fel cum ar fi imposibil ca un peşte să nu fie conştient de apa în care înoată. Aici există doar singură Conştiinţa: Conştiinţa care se manifestă ca tu şi orice altceva. Această forţă este tot ceea ce ai fost şi tot ce vei fi vreodată, dar ea pretinde că este cineva doar aşa, pentru distracţie.

Da, Dumnezeu este aici pentru amuzament. Viaţa înseamnă bucurie! Puteţi să o simţiţi? Plăcerea existenţei – bucuria de a fi viu şi de a trăi tot ceea ce trăiţi. Viaţa este un dar. Dacă vă deschideţi către aceste transmisiuni, ele vă vor ajuta să simţiţi mai bine această bucurie. Suntem aici pentru a vă ajuta să cunoaşteţi viaţa aşa cum o cunoaştem noi, veselă şi plăcută. Vă dorim tuturor dragoste şi fericire şi vă suntem recunoscători pentru prezenţa voastră astăzi aici. Suntem cu voi mereu.»

< Sus >

traducere de Răzvan A. Petre
24 mai 2021

Link-ul: https://www.youtube.com/watch?v=neLq4bGNWj4

Traducerea de mai sus provine din varianta originală în engleză, publicată ca lectură audio în 23 octombrie 2022.