<  Pagina Nondualitate radicală


Ce este nondualitatea (17)

Richard Sylvester, despre schimbarea ce poate apare după iluminare.  Videoclipul subtitrat în limba română este încorporat la sfârşitul textului

„Nondualitatea ne poate însingura”

Fără îndoială că perceperea non-dualităţii, fie şi doar într-o fracţiune de secundă de trezire, sau simplul entuziasm pe care-l simţim pentru non-dualitate la nivel mental şi emoţional, fără a înţelege prea bine despre ce-i vorba, ne poate produce un sentiment de izolare de familie, prieteni şi cunoscuţi. Acest sentiment de izolare este un fel de însingurare, deşi există un paradox aici, deoarece chiar şi numai o fracţiune de secundă de trezire poate pune capăt fostelor sentimente reale de singurătate. Poate ar fi mai exact să spunem că, atunci când suntem cuprinşi de non-dualitate, în noi poate apare o senzaţie de înstrăinare între noi şi familie sau prieteni.

Şi există câteva motive pentru acest lucru. Cel mai evident, atunci când ne cuprinde nondualitatea – mi-e greu să descriu altfel acest fenomen – dar chiar şi când simţim doar un profund interes crescând pentru non-dualitate şi, mai ales, dacă deja a avut loc o trezire, atunci ne-am putea pierde interesul pentru tot felul de lucruri de care eram interesaţi sau chiar pasionaţi înainte. Ne putem pierde interesul pentru lucruri care, înainte de aceasta, ne defineau ca persoană şi, poate, creau legături profunde cu familia sau cu prietenii, cu iubiţii, cu partenerii.

Aş putea da câteva exemple simple. Poate că participam la unele credinţe şi ceremonii religioase împreună cu cei apropiaţi şi dragi sau cu un grup de prieteni. Poate că împărtăşeam cu ei acelaşi entuziasm pentru o anumită cale spirituală, pentru un anumit guru. Poate împărtăşeam acelaşi entuziasm în practicarea tehnicilor de meditaţie. Poate că, o dată pe lună, ne adunam un grup de prieteni pentru a sta liniştiţi şi a asculta sunetele bolurilor tibetane.

Nu înseamnă că vreunul dintre aceste lucruri trebuie neapărat să dispară atunci când este percepută non-dualitatea sau când suntem cuprinşi de entuziasm pentru non-dualitate. Putem foarte bine să ne bucurăm în continuare de meditaţia pe sunetele bolurile tibetane, de practica noastră de yoga sau tai-chi, şi de orice altceva. Însă problema este că, deşi ne putem bucura şi acum de aceste practici, ca şi de multe alte lucruri, probabil că ne va fi imposibil să le mai luăm în serios. Probabil că le vom simţi ca pe nişte, îmi vine în minte cuvântul, distracţii, nişte activităţi relaxante.

Or, dacă avem în jurul nostru un grup de oameni cu care, poate de mulţi ani, împărtăşim pasiunea şi credinţa în importanţa acestor lucruri – poate o credinţă comună într-o anumită viziune religioasă sau metafizică despre viaţă, de exemplu, poate că suntem într-un grup de prieteni care cred cu pasiune în sângele mielului, Isus Cristos, pentru a primi mântuirea – atunci perceperea nondualităţii poate căsca brusc o prăpastie uriaşă de semnificaţii, interpretări şi interes între noi şi oamenii pe care poate că îi iubim, de care ne simţim foarte apropiaţi, dar nu mai putem vedea niciun sens în poveştile după care îşi conduc traiul.

Astfel, ne putem simţi înstrăinaţi de prietenii şi familia noastră. Şi ei, la rândul lor, se pot simţi înstrăinaţi de noi, se pot îngrijora foarte mult în privinţa noastră.

Dacă familia sau prietenii noştri au o mentalitate pragmatică, pot avea impresia că trecem printr-o cădere nervoasă şi să ne recomande ajutorul terapeutic sau chiar psihiatric. Probabil că va fi cel mai bine să evităm această presiune din partea familiei sau prietenilor noştri.

Dacă familia sau prietenii noştri sunt dedicaţi unei poveşti religioase, o poveste despre impactul profund pe care-l avem pentru scopul universului, ei pot simţi că ne-am pierdut credinţa, ne-am pierdut convingerile, ne-am pierdut calea şi pot simţi că este foarte important să ne readucă cumva pe ceea ce ei consideră a fi drumul cel drept. Ne-am putea pomeni că au invitat acasă vicarul local sau swami-ul local sau guru-ul local sau yoghinul local – chipurile, „doar pentru o mică conversaţie plăcută la o ceaşcă de ceai” 😊 – ca să ne descoasă şi să afle ce suferinţă teribilă ne-a lovit.

Deci există multe motive pentru care o deschidere bruscă sau chiar treptată către conştientizarea golului-plin al tuturor lucrurilor şi inexistenţa „persoanei” – căci, într-adevăr, trecutul şi vicarul şi vindecarea, toate acestea par brusc să nu mai aibă importanţă – poate să ne creeze dificultăţi, mai ales dacă este vorba de iubitul, partenerul, soţia sau soţul, cu care împărtăşeam o anumită credinţă profundă, dar acum simţim că ea nu mai face parte din lipiciul care ne ţine legaţi.

Sunt deseori contactat de oameni care trec exact prin acest fenomen, acest sentiment de pierdere a legăturii cu persoanele apropiate, care se simt tulburaţi de acest lucru şi totuşi nu pot face nimic. În fond şi la urma urmei, dacă am văzut lipsa de sens a poveştilor religiei, a guru-şilor spirituali, a trecutului spiritual, atunci nu mai putem fi iluzionaţi şi devine imposibil fie să regăsim vreo semnificaţie în aceste poveşti, fie să ne prefacem că mai găsim vreo semnificaţie în aceste poveşti, doar pentru a calma neliniştile prietenilor sau ale vicarului local sau ale persoanei care este interesată de noi.

Desigur, nu fac aceste videoclipuri pentru a aduce alinare cuiva – cu adevărat, nu există nimic în non-dualitate care ne-am putea imagina că ar aduce vreo mângâiere cuiva 😊 – dar pe de altă parte, ştiu bine că aceasta este o experienţă comună, pe care am avut-o şi eu şi care mi-a fost prezentată de foarte mulţi oameni de-a lungul anilor în e-mailuri, la telefon şi faţă în faţă.

Deci, deşi cuvintele mele nu au menirea să consoleze pe cineva, pe de altă parte, este bine de ştiut că, dacă treceţi prin aşa ceva, nu sunteţi singuri. 😊 Pur şi simplu, este unul dintre fenomenele care apar, căci perceperea non-dualităţii sau simplul fapt de a fi cuprins de entuziasm pentru non-dualitate poate produce o majoră reorientare a celui care pare a fi o persoană, dar nu este cu adevărat o persoană.

Aşa că, dacă vi s-a întâmplat sau vi se întâmplă acest fenomen, vă doresc tot binele şi, dacă aveţi ocazia să petreceţi ceva timp împreună sau să comunicaţi cu alte persoane care împărtăşesc acelaşi entuziasm pentru non-dualitate, vă garantez că ar fi un lucru foarte, foarte sănătos.

< Sus >

traducere de Răzvan A. Petre
7 august 2022

Link-ul: https://www.youtube.com/watch?v=JdOiR2UbdSk

Traducerea de mai sus provine din canalul YouTube al lui Richard Sylvester, videoclip publicat pe 17 iulie 2022.