< Pagina Nondualitate radicală
Videoclipul subtitrat este încorporat la sfârşitul textului
Ce se întâmplă când descoperi adevărul a ceea ce eşti?
Suntem crescuţi cu toţii într-un mediu în care suntem făcuţi să credem că eul nostru ar fi real şi că avem un trecut şi avem un viitor şi că suntem, practic, corpul şi mintea. Şi credem asta pentru că toată lumea o crede.
Ce-ar fi dacă ai descoperi că nu a fost adevărat? Că nu ai fost niciodată un corp, niciodată o minte, niciodată un cineva, că nu ai avut niciodată un trecut sau un viitor, că de fapt nu te-ai născut niciodată? Şi nu muri pentru că nu te-ai născut niciodată. Ce s-ar întâmpla dacă ai descoperi asta?
Ai avea timp să arunci o privire în jur, poate, la toată lumea care suferă ca urmare a credinţei că sunt minte şi corp.
Şi ce-ar fi dacă ai avea acces şi la înregistrările akashice, datorită trezirii? Şi descoperi că ai mai fost aici de sute de ori înainte şi că toţi pe care îi cunoşti îi ştiai dinainte? Fraţi, surori, prieteni, parteneri, duşmani... oameni de care ţi-a păsat, oamenii pe care i-ai iubit... şi iată-i din nou aici. Ce-ar fi dacă ai descoperi asta?
Şi că toţi suferă... din cauza credinţei că sunt o minte şi un corp, care s-a născut şi are un trecut, are un viitor, trăind ca un cineva, când tu ştii că nu e nimeni aici, că toţi, pur şi simplu, îşi folosesc imaginaţia pentru a inventa "cine sunt ei". Totuşi, suferă incredibil, pentru că sunt programaţi să dorească lucruri, mai mult sau mai puţin, se ataşează de orice au şi apoi se tem să nu-l piardă. Ce ai face dacă ai descoperi că eşti vastul Tot, care suntem cu adevărat, şi încă ai mai fi aici? Ce ai face?
Ce ai încerca să faci pentru a ajuta oamenii pe care îi iubeşti? Şi apropo, dacă te trezeşti, vei iubi pe toată lumea... Ce ai face? Nu ai încerca să ajuţi cât mai mulţi oameni să devină liberi? ca să se poată şi ei recunoaşte pe ei înşişi ca fiind Totul?
Vedeţi, mulţi oameni caută conştiinţa superioară şi iluminarea pentru ei înşişi. Ei bine, asta nu funcţionează. Iluminarea se întâmplă ca urmare a unui sacrificiu. Cel care caută iluminarea nu reuşeşte, pentru că nu este real, de la bun început. E doar imaginaţie, "eul" este imaginar, nu-i real. Nu poate ajunge la iluminare.
Dar este cel care o va căuta, este cel care va face ce-i necesar pentru a o atinge. Dar va face asta numai dacă are un motiv. Pe măsură ce urci ca nivel de conştiinţă, vei vedea multe lucruri pe care majoritatea oamenilor nu le văd. Este posibil să ai acces la vieţi trecute şi să îţi daii seama că ai mai făcut asta de multe ori înainte şi că fiecare viaţă a fost o viaţă de luptă şi apoi... moartea. Valabil pentru toate fiinţele umane.
Poţi decide să ajuţi oamenii să se elibereze, dar atunci va trebui să-ţi dai seama cum s-o faci. Şi asta e destul de dificil, fiindcă oamenii cred că sunt un cineva care se îndreaptă undeva, care are un trecut. Chiar şi oamenii care caută o conştiinţă superioară, caută iluminarea, sunt rătăciţi în iluzia credinţei că ar fi un cineva.
Cei care se trezesc devin suficient de conştienţi pentru a realiza că există un sacrificiu, că tu ca "un eu" trebuie să mori pentru ca iluminarea să poată apărea. Iar asta e o sarcină grea, deoarece nu ştii cu adevărat ce se va întâmpla după iluminare. Nu ştii nici măcar dacă corpul va mai fi în viaţă. S-ar putea să nu mai fie, nu poţi şti asta... Şi nu revii ca un "eu". Nu asta se întâmplă, iar dacă se întâmplă asta, înseamnă că nu te-ai trezit încă.
Unii oameni care s-au trezit s-au numit avatari. Avatarul este, practic, fiind ceva care joacă un rol şi este folosit pentru a se comunica prin el. Dar nu acela este el cu adevărat, sau lucrul care este cu adevărat, pentru că nu este un "cine", ci un "ce".
Oamenii care caută iluminarea o fac pentru ei înşişi şi fac investigaţia sinelui, speră că se vor regăsi ca Adevăr, poate regăsindu-se ca Adevăr temporar, Satori, apoi alunecă înapoi în conştiinţa inferioară, înapoi în realitatea bazată pe ego. Şi asta pentru că nu ţi-ai dat seama că există un sacrificiu, că renunţi la viaţa ta ca un "eu" pentru adevăr, pentru realitate. Şi nu mai revii înapoi. Eul nu mai continuă să existe, oricine ai fost ca "eu" nu mai continuă. Corpul şi personalitatea ataşată de minte continuă, dar "tu" nu mai continui, s-a terminat.
Deci când eşti atent la cineva care este treaz, nu vei găsi un cineva acolo, ci un gol, pentru că acel cineva a dispărut. Când eşti atent la cineva bazat pe ego, acolo e cineva, e ceva acolo. Nu e un gol, nu e un spaţiu, este ceva solid, format dintr-o energie de contracţie.
Deci de ce te-ai sacrifica pentru ceva ce, cu siguranţă, nu şti ce e, deoarece chiar nu ştii, de ce ai face asta?
Vedeţi, există un singur răspuns la această întrebare: Pentru că iubeşti. Iubirea te îndeamnă s-o faci. Te sacrifici ca să îi poţi ajuta pe ceilalţi să nu mai sufere, cei pe care îi iubeşti. Iar la acel nivel de conştiinţă iubeşti pe toată lumea. Nu te poţi abţine.
Deci iluminarea nu este niciodată o chestiune egoistă, este întotdeauna ceva altruist. Şi mulţi aspiranţi, căutători spirituali cad în cursa asta: nu îşi dau seama care-i preţul, nu recunosc preţul. Ei cred că se vor trezi cumva şi după aceea vor scrie o carte şi vor ţine satsang. Ei bine, nu tu vei reuşi asta. O carte ar putea fi scrisă, dar nu de tine. Un satsang poate fi ţinut, dar nu de tine. Tu nu mai eşti. Ţi-ai sacrificat viaţa în beneficiul altora, fiindcă numai aşa funcţionează iluminarea.
Îi învăţ pe oameni cum să-şi ridice nivelul de conştiinţă pentru că la un anumit nivel, vei recunoaşte ceea ce spun. La un anumit nivel, o parte din "tine" va fi deja înlăturată, încât vei percepe iubirea în toate şi toţi. Iar în acel moment ai devenit pregătit pentru iluminare.
< Sus >
traducere de Răzvan A. Petre
26 mai 2026
Link-ul: youtu.be/rnV3iLe9vyw
Traducerea de mai sus provine din canalul YouTube al lui Vishrant, videoclip publicat pe 20 mai 2026.