<  Înapoi la pagina "Educaţie prin paranormal"


DESPRE GHICIT, GHICITOARE ŞI GHICITORI

Autor NINA PETRE

 

   A FI PARANORMAL

Unii răuvoitori sau închistaţi la minte confundă paranormalul cu fachirismul. Dacă nu ghiceşti ce se află după paravane sau în cutii bine închise, nu te consideră paranormal. Dacă nu-i spui omului în faţă cum îl cheamă, când s-a născut, unde lucrează şi câţi copii are, iar nu te consideră paranormal. Alţii cred că a fi paranormal înseamnă să le dai tuturor fericirea şi bunăstarea, iar tu să rămâi sărac lipit pământului, ca yoghinii din peşterile Tibetului. A sosit vremea să vă modernizaţi concepţiile despre paranormali! La ora actuala, a fi paranormal înseamnă să vezi mai departe decât ochii, să auzi fără a-ţi folosi urechile, să vorbeşti cu gura închisă, să gândeşti mai bine decât computerul, să influenţezi oamenii fără ca ei să bănuiască preocuparea ta.

19 februarie 2012

    PARANORMALI ŞI NEBUNI

Întrebarea secolului: nebunii sunt paranormali sau paranormalii sunt nebuni? Răspunsul corect se află pe puntea care îi leagă pe unii de ceilalţi. Pericolul vine din partea societăţii, care nu îi înţelege şi îi arată cu degetul. Un paranormal poate să înnebunească dacă nu este luat în seamă sau dacă este supus unei suprasolicitări a calităţilor sale de excepţie. Un nebun se poate vindeca de boala sa dacă este ajutat să-şi pună în ordine gândurile haotice şi capacitatea de previziune.

19 februarie 2012

< Sus >

19 februarie 2011

Astrologia, în pioneze

De când s-a anunţat că a dispărut o planetă (Pluto), iar mai recent cică s-ar fi descoperit una nouă (Tyche), unii dintre astrologii români care se vântură prin televiziuni au început să dea semne de nervozitate. După ce, în ultimii ani, şi-au cumpărat case şi maşini pe banii fraierilor care s-au bucurat la horoscoape şi astrograme, acum se lamentează că astrologia ar fi cumva "depăşită". Prin urmare, tomnaticele astroloage ale Capitalei s-au reprofilat, făcând-o pe filosoafele într-ale vieţii. Una dintre ele, despre care ştim că se învârteşte în cercuri masonice, povestea într-o seară la o televiziune braşoveană cum că oamenii ar trebui să se gândească numai la ce au de făcut în prezent şi să nu mai umble după ghicit, că "nu este bine să îşi afle viitorul". Pe cucoana asta aş vrea să o văd făcând curăţenie într-o casă de masoni sclifosiţi, unde chiar că nu ar mai avea timp să se gândească şi la ziua de mâine. Filosoafe buimăcite ca ea sunt pe toate drumurile. Dar dacă tot a terminat o facultate şi nu mai ştiu câte cursuri "ezoterice", ar trebui ca firescul bun simţ să o împiedice de la dezinformarea publicului.

Clienţilor mei care se arată cam nedumeriţi în privinţa trecerii timpului, le explic în felul următor:

- întreaga zi pe care o trăieşti astăzi reprezintă prezentul;

- ziua de ieri a rămas în trecutul tău;

- te gândeşti la ziua următoare, care aparţine viitorului tău;

- la miezul nopţii, vei ieşi din prezentul zilei de astăzi şi vei intra în viitorul zilei de mâine;

- după ce vei trece de miezul nopţii, ziua de mâine va însemna pentru tine prezentul, iar cea de astăzi va rămâne în trecut;

- poimâine, văzut de astăzi şi de mâine, înseamnă viitorul.

Mi se pare logic, nu-i aşa? Astfel, fiecare zi trece prin prezent, trecut şi viitor, iar viaţa noastră se scurge văzând cu ochii, până când clipa morţii fizice ne va interzice ziua următoare. Prin obştescul sfârşit, viitorul omului se opreşte, dar viitorul spiritului său rămâne infinit, ca întotdeauna. Atunci, cum rămâne cu ghicitul viitorului? E de bine, e de rău? Răspunsul meu ar fi acesta: depinde cine şi cum îţi ghiceşte!

Revenind la "astroloaga-filosoafă" despre care v-am scris mai sus, dumneaei este de profesie economistă şi ar trebui să ţină cont de faptul că economia oricărei ţări s-ar sufoca dacă specialiştii nu ar face planuri de perspectivă, bazate pe statistici, previziuni, cercetări îndelungate. Fiindcă sunt profesoară de meserie, cu toate că de vreo 17 ani mă ocup de paranormal, încă nu am uitat că fiecare profesor este obligat să îşi facă planuri de lecţie, planuri săptămânale, lunare, trimestriale, anuale. Cum să lucrezi pe baza programei şcolare dacă nu îţi eşalonezi materia în timp?! Adică să te gândeşti numai la ce predai azi, fără să îţi pese ce vei preda peste 3 luni?! Aşa se întâmplă în toate sectoarele de activitate. Nu poţi trăi şi munci eficient doar gândindu-te la prezent. Mintea omului trebuie să lucreze şi pentru viitor.

< Sus >

2 ianuarie 2011

Ordonanţa de urgenţă

O ştire de senzaţie făcu înconjurul ţării tocmai în seara de Revelion: Guvernul "Boc" a legalizat preocupările ezoterice în România! De la 1 ianuarie 2011, astrologii, prezicătorii şi alţii ca ei vor putea lucra autorizat, cu acte în regulă şi statut de persoane onorabile. Gata cu ghicitul pe colţul mesei din bucătărie! Gata cu blatul pe internet! Gata cu ciubucăreala pe la petreceri, la nunţi sau la parastase! Totate ghicitoarele să iasă la lumina zilei, în văzul tuturor, să îşi scoată autorizaţii de la Registrul Comerţului, să îşi facă registrele de casă, să le dea chitanţe celor dornici de cultură ezoterică şi să fugă la Fisc pentru a-şi plăti impozitul! Bravo, stimate Guvern "Emil Boc", fiindcă le-ai dat o lovitură mortală grupărilor masonice criminale, care s-au străduit din răsputeri să distrugă paranormalul românesc! Am fost sufocaţi cu toţii de răutatea şi cinismul unor indivizi dubioşi precum "parapsihologul iordănescu", satanist mason, care ne-a bârfit pe toate drumurile cum că noi, specialiştii performanţi în paranormal, am fi nişte "posibili impostori"!

Români, treziţi-vă din amorţeala cugetului, cultivaţi-vă inteligenţa, analizaţi-vă previziunile, construiţi o strategie viabilă, menită să ne scoată ţara din haos şi prăbuşire! Dovediţi-le tuturor că aveţi în voi sâmburele de inteligenţă şi fărâma de geniu a înţelepţilor Orientului sau ai Americii Latine! Nu vă mai uitaţi în gura preoţilor ipocriţi şi îmbuibaţi cu toate bunătăţile, care ţipă sus şi tare că spiritismul, ghicitul, medicina energetică sunt lucrări ale Necuratului! Cei care afirmă o astfel de ticăloşie fac jocul cercurilor oculte sataniste, dornice de putere nelimitată, cu orice preţ, prin exploatarea populaţiei ţinute în subcultură, superstiţii şi întunecime a minţii!

Români, dacă tot aţi ajuns atât de jos pe scara valorilor umane, încumetaţi-vă să luaţi exemplu de la ţările ce devin din ce în ce mai puternice prin libertatea spirituală a popoarelor respective: Brazilia, ţara în care spiritismul a devenit preocupare naţională şi se studiază în universităţi; China, unde grija faţă de oameni a dus la o evoluţie nemaiîntâlnită a terapiilor naturale; Rusia, patria şamanilor siberieni, din care s-au dezvoltat generaţii întregi de genii ale telepatiei; India, cu milioanele ei de practicanţi ai disciplinelor spirituale. Românii pot să înveţe câte puţin din ştiinţa şi înţelepciunea acestor popoare, la care practicile străvechi, destinate rafinării trupului şi minţii, dau rezultate uimitoare, înnobilând fiinţa umană.

Aştept cu nerăbdare să apară şi partea a doua a Ordonanţei de urgenţă, care să repună în drepturile fireşti terapiile alternative, prea mult vitregite în ultimii ani. Dacă tot nu ne ajung spitalele şi medicii, iar de medicamente nu sunt bani destui, măcar vraci să avem, pentru sănătatea populaţiei! Haideţi să trăim cu toţii, că este destul loc sub soare!

< Sus >

20 octombrie 2010

Ghicitori în proteză

Nici nu s-a răcit bine tatăl Elodiei, că au şi apărut cioclii pe la televiziuni. Un laptopist care se dă mare astrolog ia foc cu gura: "V-am spus de la început că Elodia e moartă!" De la care început a fost moartă, măi tataie? Cine ţi-a spus acum 3 ani că e moartă, laptopul tău amărât? Că pe gură scoţi numai tâmpenii! Dacă ţi se ia proteza, adică laptopul, ce astrologie mai ştii? Ca individul ăsta mai sunt încă mulţi pe plaiurile româneşti. Au în ei un tupeu şi o nesimţire de nedescris. Se cred cei mai deştepţi ghicitori, fac horoscoape toată ziua, ca să le dea salată de minciuni la toţi naivii. Invadează televiziunile, spun orice despre oricine, numai bani să iasă! Uite-aşa se prostesc românii, crezând că tot ce zboară se mănâncă! Degaba ne trag de urechi cei din Uniunea Europeană şi ne păruiesc cei din NATO: "Măi românilor, fiţi şi voi mai deştepţi, ce naiba!" Aş, de unde atâta deşteptăciune?! Românii au treabă cu horoscoapele, cu vrăjitoarele, cu ghicitul în orice, chiar şi în balegă de vacă! Iar dacă ghicitoarele greşesc, poporul iese turbat pe străzi şi urlă de răsună valea: "Jos Preşedintele, jos miniştrii, jos Parlamentul, jos toată lumea!" Chiar aşa, haideţi să ne întoarcem înaintea erei noastre, când fiecare sălbatic făcea tot ce avea chef! Trăim oare un final de civilizaţie? Poate că în România, da!

< Sus >

6 iunie 2010

Voodoo, spaima omenirii!

Am desfiinţat capitolul "Spiritus International", fiindcă mă săturasem de email-urile aberante care îmi soseau zilnic de pe alte meleaguri. Vă dau câteva exemple (în traducere, bineînţeles), ca să vă amuzaţi puţin. - Hello, Nina, mi-a murit pet-ul, vreau să ştiu dacă mă mai iubeşte şi se gândeşte la mine! E ceva necurat la mijloc? - Hi, Nina, mi s-a făcut voodoo şi nu mai am plăcere la sex cu iubitul meu! - Mrs. Nina, o vrăjitoare mi-a făcut voodoo şi nu pot să mă mai îndrăgostesc! - Madame Nina, soţul meu vede scheletele celor ucişi prin voodoo. Li se scot organele şi se fac vrăji cu ele! - Bonjour, Nina! Am necazuri în familie: tata a divorţat de mama, iar eu stau cu bunica. Avem blesteme şi vrăji? - Hola, Nina! Eu sunt conte şi mi-am băut toţi banii. Mi-a făcut cineva vrăji? - Dear Nina, eu sunt din Bosnia. Vii la mine să ne cunoaştem? Mă pasionează vrăjitoria!

Ei, dar nici în România nu stăm mai bine cu capul pe umeri. Anul trecut mă pregăteam să intru într-o emisiune televizată, când o fată din echipă mă întrebă timidă: "Acceptaţi să ghiciţi prin telefon?" Într-o clipă, sări o grăsană dintr-un colţ, ţipând ca o apucată: "Doar n-o să facem voodoo în platou!" Mi-am zis în mintea mea: "Iart-o, Doamne, că tocmai s-a întors din Panama!"

< Sus >

21 mai 2010

Cum stăm cu ghicitul?

De când e lumea şi Pământul, oamenii îşi ghicesc de zor. Imaginaţia celor care se consideră ghicitori este inepuizabilă. Se poate ghici în aproape orice, depinde ce talent are fiecare în obţinerea informaţiilor dorite. De-a lungul istoriei omenirii, nici elementele naturii nu au scăpat "neghicite". Stând cu ochii la cer, aspectul norilor, al ceţii sau mişcarea stelelor i-a inspirat pe mulţi. Pomii, florile, ierburile, focul, grăunţele, pietricelele i-au ajutat pe ghicitorii de pretutindeni să afle multe "taine" legate de viaţa omului. Pe la ţară, la noi, în Moldova, gospodarii ghicesc în splina porcului, după ce l-au sacrificat. Alţii, mai culţi şi mai inventivi, au născocit ghicitul în cărţi de poker sau de Tarot. Despre astrologie, ce să mai spun, că face ravagii de secole.

Dar omenirea se plictiseşte repede şi vrea, mai nou, ghicitul rapid, la minut, discret şi, dacă se poate, cât mai aproape de casă. Astfel a apărut ghicitul prin telefon sau chiar prin computer. Să vezi minune! Formezi un număr de telefon, iar ghicitoarea "de serviciu" ţi le zice ca pe apă! Unele zic ceva de la început, fără bani, ca să-l aghezmuiască pe bietul client, dar dacă omul vrea să afle mai mult, depune banii într-un cont. După ce i s-a ghicit, parcă ar mai fi ceva de aflat. Omul formează alt număr de telefon, îi răspunde altă ghicitoare, tot aşa rapid şi discret. Ce-ar fi rău în asta? Rău este pentru cei care capătă dependenţă de ghicit. Aceştia nu mai au linişte, zi şi noapte, fiindcă vor să afle "totul" despre ei şi despre lumea din jur. Dar cum "totul" nu se poate afla niciodată, aceşti amatori de noutăţi nu sunt mulţumiţi niciodată. Mai nou, e la modă ghicitul în numere: cu operaţii aritmetice sau, pur şi simplu, pe data naşterii.

Îmi sosesc plângeri săptămânal, de parcă eu aş fi "Biroul de sesizări pentru ghicit". De-acuma îi ştiu, din reclamaţii, cam pe toţi ghicitorii mediatizaţi de presă şi TV, chiar şi pe cei de pe internet. Le-am aflat tarifele şi durata "lucrului". Drept să spun, fiecare îşi duce munca pe propria răspundere, după cum îi este harul. Mă deranjează totuşi atitudinea unor clienţi care poartă vorbele de la un ghicitor la altul, plângându-se unuia de ceea ce face colegul său de breaslă. Poate că ar fi bine şi normal ca fiecare amator de ghicit să îşi asume riscul de a primi informaţii care nu îi convin şi să nu se mai lamenteze în dreapta şi în stânga cum că ar fi fost înşelat de vreun "şarlatan". În România de astăzi, cuvintele "escroc" şi "şarlatan" se folosesc mai mult aiurea. Marii escroci ştiu să se facă temuţi de toată lumea, băgându-le pumnul în gură celor care îndrăznesc să îi înfrunte.

< Sus >

1 mai 2010

Ghicitul prin telefon

Nu trec două zile şi iar primesc un email prin care mi se cere numărul de telefon! Fără doar şi poate, ghicitul prin telefon s-a lipit de firea românilor ca timbrul de scrisoare! Dacă anumiţi clarvăzători s-au încumetat să ghicească la telefonul unor televiziuni, este problema lor, pentru care au plătit cu pierderea prestigiului profesional. Dar ce ne facem cu puzderia  de românaşi care vor neapărat să li se zică prin telefon?  Oare ce îşi închipuie aceşti oameni: că îşi pot rezolva necazurile printr-o simplă convorbire de câteva minute?

Problema se pune în felul urmator: "ghicitorul" de la capătul firului sau dă în cărţi, sau trage tare pe intuiţie şi clarviziune. În ambele situaţii, metoda respectivă are un caracter superficial, riscând să dezinformeze clientul. Nu poate fi vorba despre o investigaţie serioasă, ci de un simplu act de divertisment. Cel care ghiceşte prin telefon îşi foloseşte cu intensitate intuiţia, dar dacă este cumva obosit, mintea îi joacă feste, riscând să îi furnizeze informaţii eronate. Au păţit-o multe "stele căzătoare", supermediatizate de unele televiziuni româneşti. Acei "specialişti", după ce şi-au făcut plinul la bani, au ajuns de râsul gâştelor prin prostiile pe care le debitau în faţa telespectatorilor. Părerea mea ar fi că şi în domeniul paranormalului avem nevoie de multă moderaţie. Faptele pe care le descoperim prin clarviziune au nevoie să fie verificate o perioadă de timp. Cei care se grăbesc să le ia banii clienţilor după un "ghicit" la telefon timp de 10 minute sau după o "întrevedere" la cabinetul personal cu durata de 30 de minute, nu sunt oameni cu adevărat serioşi, ci negustori. Deosebirea dintre cumpărarea unei mărfi obişnuite şi obţinerea unor informaţii prin clarviziune este ca de la cer la pământ. Aceasta pentru că o marfă oarecare, chiar dacă este de calitate proastă, o aruncăm, ne necăjim oleacă, după care ne trece supărarea. Dar furnizarea unor informaţii eronate prin clarviziune poate aduce prejudicii grave psihicului uman, deoarece se acţionează în mod direct asupra mentalului clientului respectiv. Toţi cei care furnizează informaţii prin metode paranormale trebuie să ţină cont de următoarea regulă deontologică: nimeni nu are dreptul să producă victime umane!

< Sus >

30 aprilie 2010

Ghicitul în numere

Mereu apar pe piaţă  cărţi de numerologie şi astrologie. În aparenţă sunt tentante şi utile pentru descifrarea unor enigme ale vieţii. Dar cine le foloseşte în md sistematic, ani de zile, constată cu uimire că, la un moment dat, cele 4 operaţii aritmetice devin ineficiente, omul nemaireuşind să se descurce în noianul problemelor sale. Şi atunci, primul pas îl face spre clarvăzător, cu obişnuitul îndemn: "Luminează-mă, ca să înţeleg ce se întâmplă cu viaţa mea!"

Privind adevărul drept în faţă, recunoaştem că astrologii şi numerologii nu prea îi au la suflet pe clarvăzători. Cum adică, ei se chinuie de zor cu aritmetica, având nevoie chiar şi de computer, în timp ce un clarvăzător se uită visător în zare şi i le zice omului din moşi-strămoşi încoace!? Această concurenţă între truditorii aritmeticii "oculte" şi văzătorii "cu mintea" nu va înceta niciodată. Unii spun: "Ei, astrologia este o ştiinţă, uite câte socoteli face fiecare astrolog! Clarvăzătorul ce face? se uită la om şi le zice pe de rost!" Recunosc, or fi bune astrologia şi numerologia la ceva, mai ales dacă sunt folosite în ideea ajutorării semenilor, nu pentru obţinerea unor profituri băneşti nemeritate. Dar cum rămâne cu clarvăzătorii?

Iată punctul meu de vedere: Ca profesor de matematică, ştiu foarte bine ce pot şi ce nu pot să rezolve operaţiile artimetice. Având în vedere imensitatea Universului şi legile sale greu accesibile minţii omeneşti, pot să vă spun cu certitudine că niciodată aritmetica nu va guverna firea, caracterul şi destinul uman. În consecinţă, dacă vrem să descifrăm tainele vieţii, mai avem nevoie de ceva: de mintea iscoditoare a omului, a celui care poate ajunge cu gândul până acolo unde nicio maşinărie sofisticată nu va avea acces vreodată.

< Sus >

21 aprilie 2010

Gratuităţi şi iar gratuităţi

Oricine comandă o lucrare, indiferent pe unde, trebuie să achite un acont. În cazul nostru, al paranormalilor, unii încearcă să ne fraierească, pe motiv că vor "dovezi de competenţă". Şi uite aşa, gratuităţi de la unii şi de la alţii, până când "şmecherii" se întreabă nedumeriţi: "Cu viaţa mea cum rămâne?"

Iată ce întrebări stupide pot să ne adreseze amatorii de "dovezi" gratuite:

- Ce garanţie am că voi fi sănătos anul viitor?

- Dacă în Biblie se scrie urât despre cei care ghicesc, cum îmi dovediţi că nu umblaţi cu "necuratul"?

- La o televiziune s-a spus că paranormalii sunt escroci. Dumneavoastră din ce categorie faceţi parte?

- Mi-aţi recomandat o iniţiere în terapia Reiki. Ce garanţii am că voi fi sănătos toată viaţa?

- Pe ce să dau banii, dacă nu îmi spuneţi nimic gratuit?

Concluzia este dramatică: peste tot în lume se afirmă că românii sunt hoţi. În acest caz, cei câţiva români cinstiţi din ţară sunt nevoiţi să se lase păcăliţi de puzderia amatorilor de "gratuităţi". Dacă la Alimentara ni se oferă gratis o bucăţică de brânză pe vârful cuţitului, trebuie să cerem câte ceva de pomană peste tot?!

Pe vremea când eram elevă la liceu, o colegă mai înţeleaptă ne spunea uneori: "Este ruşine să spui că nu ai bani!" Să nu uităm că în acele vremuri nimeni nu era bogat în România. Eu aş reformula afirmaţia colegei mele: "Dacă te vaiţi mereu că nu ai bani, recunoşti că nu eşti în stare să îi câştigi!"

< Sus >

20 aprilie 2010

Pişcotarii paranormalului

Ştim cu toţii că marfa gratuită este considerată a fi fără valoare. Există o anumită categorie a amatorilor de paranormal pe care eu îi denumesc "pişcotari". "Pişcotarul" este un individ care pătrunde neobservat în sălile unde au loc prezentări de carte sau de muzică şi se îndoapă cu fursecurile expuse pentru servirea invitaţilor. După ce îşi umple buzunarele cu dulciuri şi alune, dispare ca o fantomă.

Tot aşa fac şi cei care sună pe la televiziuni sau cer consultaţii gratuite prin internet. Dacă nu sunt serviţi pe degeaba, trec la injurii, argumentând că specialistul respectiv nu ar fi "autentic" sau că Biblia interzice "ghicitul". Şi aici se face simţită lipsa de educaţie a unor persoane care vor să fie servite gratuit, fiindcă, de fapt, ele nu cred în autenticitatea informaţiilor pe care le solicită.

În această situaţie penibilă creată de tot felul de neaveniţi, noi, paranormalii, de ce să ne mai consumăm energia psihică pentru a le da satisfacţie unor mizerabili? Oamenii serioşi, cu bun simţ, se grăbesc să ne recompenseze munca fără a ne cere în prealabil dovezi de "competenţă" sau garanţii de marfă sigură.

< Sus >