Preotul Superior a spus iar: Răspunde-mi tu., băiat semizeu şi semiom din Galileea, unde ai de gând să pleci, atunci când ne spui că nu te vom mai putea vedea multă vreme? - Căci îmi închipui, că atâta vreme cât eşti un nazaritean, anume fiul cunoscutului tâmplar Iosif şi al soţiei lui Maria, iar eu sau altcineva dintre noi vom veni sigur de câteva ori pe an în acea localitate din Galileea, nu va fi cine ştie ce problemă să dăm de tine, de vreme ce tu eşti acolo o personalitate atât de cunoscută, ca să nu mai discutăm câte ceva despre reorganizarea Templului?! - Care-i părerea ta, tu tânăr profet din Galileea?
          Eu am spus: Dacă în cuvintele tale zeflemitoare aş fi găsit şi ceva din inima ta, ţi-aş fi dat un răspuns; dar aşa, eu consider că nu meriţi altceva decât ceea ce ai obţinut deja!
          Tu poţi să vii, o dată sau chiar de mii de ori la Nazaret, dar cu toate acestea nu Mă vei mai putea vedea vreodată, şi cu atât mai puţin nu vei mai putea vorbi cu Mine. Căci atunci când tu vei veni, Eu voi şti cu mult înainte, şi astfel nici tu şi nici vreunul dintre slujitorii Templului tău, nu veţi putea afla unde voi pleca!
          Trebuie să ştii, că este foarte greu să cauţi şi să găseşti pe cineva care este atotştiutor! Când va veni timpul care este îngăduit de Spiritul care se află în Mine, abia atunci Mă veţi regăsi! Sau, dacă Îmi urmaţi cu toţii sfatul, atunci nu mă voi mai lăsa multă vreme aşteptat şi voi veni Eu însumi la voi, altfel, doar atunci când V-am spus!
          După această explicaţie a mea, Preotul Superior n-a mai spus nimic, căci, în sinea lui, se mâniase foarte tare că Eu nu-l tratam cu consideraţia ce se cuvenea faţă de un înalt slujitor al Templului. Ceilalţi, însă, asistau la această discuţie cu oarecare satisfacţie, pentru că el se dovedise a fi un mare tiran al Templului.
          După aceasta, Barnabe a venit din nou la Mine şi Mi-a spus: Spune-mi, copil înţelept! Cum înţelegi tu următoarele texte din capitoiul 52 din Isaia? Ele au unele cuvinte de consolare pentru Sion şi sună astfel: Nu te înfricoşa, că vei ajunge de ocară: nu te teme, că tu nu vei mai avea de ce să te ruşinezi, căci tu vei uita ruşinea tinereţii tale, iar de ocara văduviei tale nu-ţi vei mai aminti! Căci bărbatul tău este Făcătorul tău şi numele lui este Domnul Savaot; şi izbăvitorul tău este sfântul din Israel, care se cheamă DUMNEZEU a tot pământul. Căci DUMNEZEU te-a lăsat în suferinţă, părăsită şi cu inima întristată de durere, ca pe o tânără nevastă alungată de acasă, spune Domnul.
          O clipă te-am părăsit, dar cu mare îndurare te iau la mine.
          Într-o izbucnire de mânie, mi-am întors pentru o clipă faţa de la tine: dar în îndurarea mea cea veşnică mă voi milostivi de tine, zice Domnul, izbăvitorul tău.
          Şi va fi ca în vremea lui Noe, când m-am jurat că apele potopului nu vor mai inunda pământul. Tot aşa mă jur acum să nu mă mai mânii împotriva ta, şi nici să te mai cert.
          Vezi, în ciuda tuturor ameninţărilor tale privind Ierusalimul şi Templul, aceste versete foarte importante din Isaia, îmi sună foarte favorabil şi promiţător. Dacă poţi să arăţi, că aceste versete se referă la tine atunci te vom crede, că eşti într-adevăr acel făgăduit Mesia, şi atunci Templul va fi în întregime demolat şi vom construi unul nou pe muntele curat al Libanului, pentru a dăinui în vecii vecilor!
          Eu am spus: A fost posibil să vă fac să înţelegeţi ceea ce se află deja scris de Mine; în schimb, în ceea ce priveşte persoana Mea şi acţiunile Mele de acum încolo, va fi foarte greu, sau mai bine-zis imposibil, să vă fac să înţelegeţi!
          Căci acea fecioară, care nu trebuie să se înfricoşeze că va ajunge de ocară, nici să se teamă că va fi batjocorită, şi care trebuie să nu se mai gândească la ruşinea tinereţii şi să uite ocara văduviei, nu simbolizează nici Ierusalimul, nici Templul, căci, este perfect adevărat că metaforele folosite, atât fecioara şi, cu atât mai puţin văduva, nu li se potrivesc câtuşi de puţin!
          Fecioara despre care este vorbim acolo se va naşte abia prin Mine; este noua Mea învăţătură, adusă din ceruri pentru oameni, care este numită "fecioara", pentru că ea nu a fost maculată de preoţii avari şi depravaţi, în scopurile lor lumeşti.
          Aceasta nouă învăţătură a Mea va fi numită - pentru o scurtă vreme - şi văduvă, deoarece Eu îi voi fi răpit de mânia voastră şi de răzbunarea voastră, dar numai cu consimţământul celui care se află în Mine, nicăieri în afara Mea. Acestei fecioare şi văduve îi voi fi soţ chiar Eu, căci ea există prin Mine. Însă cine este acel bărbat, care a făcut-o fecioară şi văduvă, veţi afla citind profetul, ca şi promisiunile care i s-au făcut: căci Eu sunt acela, iar promisiunile o privesc doar pe misterioasa fecioară.
          Mult mai târziu vor veni şi vremurile, de care vorbeşte Daniel, când se va abuza de această învăţătură atât de curată; dar nu de fecioara însăşi, ci de copiii copiilor fecioarei prea-curate şi văduvei mioape. Fireşte, aceştia nu vor face parte din făgăduinţele Mele, ci numai acea fecioară izvorâtă din gura Mea, ca şi copiii ei cei mulţi şi curaţi!
          Prin urmare, întâmplarea de acum va lua sfârşit şi ecourile ei se vor stinge treptat şi nu va fi altfel! Eu nu voi mai fi niciodată în mijlocul vostru sau în Templul vostru. Eu am venit la voi, ca să vă salvez: voi însă, nu M-aţi recunoscut şi nu M-aţi primit la voi. De-acum înainte n-am să vă recunosc nici Eu pe voi şi n-o să vă primesc la Mine! - M-aţi înţeles?
          Barnabe a spus: Adevărat este că multă răbdare trebuie să aibă cineva, ca să te asculte în linişte, căci devii tot mai insistent şi mai grosolan! Dar fie ce-o fi, nu mai avem de aşteptat prea mult! Apariţia ta printre noi este asemenea unui fulger care în momentul apariţiei sale produce o lumină puternică, iar tunetul care-l însoţeşte face pământul să se cutremure, dar totul se încheie pe loc, iar după el se face şi mai întuneric decât înainte!
          Vezi, tu eşti, în felul tău desigur, un fenomen care caută pe ceva pe măsura lui, aşa că întâlnirea cu tine ne-a făcut plăcere, cu toată încăpăţânarea de care ai dat dovadă! Talentele pe care ni le-ai dovedit aici, ar fi foarte utile, dar ar trebui să primeşti o educaţie mai deosebită şi mai liberă şi să însoţeşti puterea ta, cu adevărat formidabilă şi nemaiîntâlnită şi de ceva umanism, procedând astfel vei putea mai târziu să ajungi un om, cum n-a mai fost altul pe lume! Dar cu rigiditatea de care dai dovadă este greu să-ţi faci prieteni printre oamenii acestei lumi. Dacă puterea ta naturală şi ciudată va creşte, încât să nu te temi de nici un duşman, vei fi probabil temut de toţi, dar nimeni nu te va iubi sau stima. Mie îmi place mai mult ca oamenii să mă iubească, decât să se teama de mine! - Ce părere ai tu sau altcineva?
          Eu am spus: Da, tu ai avea dreptate, dacă toţi oamenii ar fi curaţi şi buni. Dar, pentru că pe pământ există oameni atât de diferiti, unii buni, alţii răi, unii invidioşi şi alţii duşmănoşi, ar fi foarte greu pentru cineva care este drept şi corect să se comporte în aşa fel, încât să fie iubit de toţi! Ar trebui să fii rău cu cel rău şi bun cu cel bun, dar acest lucru este la fel de imposibil de realizat, precum găsirea unei lumânări care să împrăştie pe acelaşi petec de loc cea mai puternică lumină şi cel mai adânc întuneric!
          Eu însă vă spun: Prietenii cei adevăraţi ai adevărului veşnic care există în DUMNEZEU, aceia Mă vor iubi, şi încă mai presus de orice, însă oamenii care calcă în picioare Legile şi adevărurile dumnezeieşti şi trăiesc ca şi cum n-ar exista nici un DUMNEZEU, aceia o să se teamă de Mine! Căci asemenea oameni şi indivizi, care-l contestă pe DUMNEZEU, vor face cunoştintă cu Mine şi vor vedea că eu nu înţeleg de glumă, iar în final fiecare va primi EXACT ceea ce merită: căci Eu singur am puteri depline în acest sens.
          Barnabe a spus zâmbind: Băiete, ce tot vorbeşti tu acolo de veşnicie când nu ai decât doisprezece ani?! Unde te va duce încăpăţânarea ta de a te crede Mesia?! Rămâi la ceea ce este firesc şi te vom asculta cu plăcere!
          Eu am spus: Pleacă, acum te întorci şi tu împotriva Mea! Crezi cumva că Eu mă refer la acest trup care există abia de doisprezece ani?! Oare nu v-am explicat îndeajuns ieri despre eternitatea acelui Spirit care se află şi acţionează în Mine! Atunci cum îmi reproşezi zelul Meu de a fi Mesia?! Încearcă să înţelegi ceva, şi după aceea vezi dacă poţi vorbi cu Mine despre lucruri care îţi sunt mai îndepărtate şi mai necunoscute decât cel mai îndepărtat pol al pământului!