< Înapoi la Spiritismul în lume
Chirurgia mediumică, scrierea mediumică, vindecările spirituale ale bolilor mentale şi organice, psihiatria mediumică, şedinţele de materializare a Spiritelor etc, sunt factori ce au o bază culturală în Brazilia. Aici, spiritismul filosofic şi experimental de concepţie intelectuală franceză (elaborat mai întâi de Allan Kardec, pseudonim al lui Hippolyte Leon Denizard Rivail, în a doua parte a secolului XIX, apoi de către Leon Denis şi Gabriel Delanne, toţi trei francezi) joacă un rol primordial. El a fost transplantat pe cale culturală din Franţa în Brazilia de către intelectuali brazilieni şi apoi răspândit în mod progresiv în toată ţara. Se deosebeşte de animismul amerindian (cu toată frumuseţea sa), de animismul african (cu toate adevărurile sale asupra cărora mass-media europeană insistă cu înverşunare) şi de catolicismul roman (cu rolul său încă real).
Un cercetător englez defineşte astfel catolicismul brazilian: „Cea mai mare ţară catolică spiritistă din lume, unde majoritatea locuitorilor catolici sunt buni catolici duminică dimineaţa, dacă au timp să meargă la slujbă. În restul timpului, se alătură celor douăzeci de milioane de adepţi total angajaţi cauzei spiritismului filosofic şi experimental de concepţie franceză.''
În Brazilia, spiritismul este considerat a fi o a treia etapă de evoluţie a religiei monoteiste, care continuă doctrina iudeo-creştină la un nivel superior. Iudaismul este legat de cunoaşterea existenţei TATĂLUI CERESC, creştinismul de FIUL LUI DUMNEZEU, iar spiritismul de pogorârea DUHULUI SFÂNT (duhurile sfinte), dirijată de Tatăl şi Fiul Divin.
< sus >
În Brazilia, sincretismul religios şi toleranţa religioasă sunt prezente poate mai mult decât în orice altă ţară.
Candomblé – animismul de origine africană
La baza practicilor religioase afro-braziliene ale Candomblé-ului se află credinţa yoruba (provenind de la vechii sclavi sudanezi şi nigerieni). Această cultură predomină în nordul Braziliei. Aici şi-a păstrat integritatea, datorită marii concentrări a populaţiei negre şi a mulatrilor. Ceremonia Candomblé are ca scop să cheme (în limba africană nativă) spiritele divinităţilor africane cu ajutorul tobelor, dansului şi cântecelor, pentru a se încorpora într-un medium. Este vorba despre o transă de posedare. Aceasta este produsă, condusă, controlată tot timpul de către cei prezenţi la ceremonie, care execută un dans ritual. Dansul este trăit ca o bucurie, o adorare, o implorare, o mulţumire.
Cum religia oficială obligatorie a fost mult timp catolicismul, cultul divinităţilor devenise clandestin. Rasa neagră, inspirându-se din simbolurile religioase, a făcut, din necesitate, o apropiere între divinităţile sale şi sfinţii catolici; este ceea ce numim sincretism.
< sus >
Şamanismul amerindian – animismul aborigen
Când portughezii au invadat Brazilia (secolul XVI), amerindienii aveau o civilizaţie tot atât de avansată ca şi a celorlalte popoare ale Americii de Sud. Ei adorau un Zeu Suprem, stăpânul tuturor, care mânuieşte Natura şi elementele ei.
Vechii Paye care deţineau tradiţia ocultă, păstrată de-a lungul mileniilor din Maestru în Maestru, posedau multe cunoştinţe magice, terapeutice, spiritiste, rituale etc. Amerindienii cunoşteau muzica rituală şi toate practicile mediumităţii. Erau maeştri în arta de a vindeca boli prin metode numai de ei ştiute. Divinizau femeile care cădeau în transă mediumică şi aveau darul profeţiei. Îşi pregăteau minuţios ceremoniile în cursul cărora urmau să se producă revelaţii. Contribuiau la acestea cu fumul de plante, scuturatul tigvelor de dovleac în care se aflau pietricele, rostirea unor incantaţii speciale. Persoanele cu puteri mediumice cădeau la pământ, în transă, iar ceva mai târziu se ridicau şi profetizau.
Astăzi, ca şi altădată, fiecare trib are în sânul său un om capabil de a goni Spiritele rele: Paye devenit astăzi Pagé, vindecător, preot şi îndrumător în acelaşi timp (cunoscut şi sub numele de şaman). Darul spiritual se recunoaşte prin uşurinţa cu care Pagé-ul cade în transă. La fiecare nouă transă, chipul mediumului se transformă: arată când bătrân, când tânăr, semănând a femeie sau a bărbat. A devenit însuşi Spiritul coborât în corpul său, care vorbeşte prin gura sa, pentru a transmite o vorbă de speranţă nefericitului care-l ascultă. Astfel, poate să recomande o fiertură bolnavului aflat în suferinţă, să reunească cuplurile despărţite, sau să despartă cuplurile unite. El ştie să citească viitorul, să spună cine i-a deocheat pe membrii tribului său, să aducă ploaia când e secetă şi nu mai este altceva de mâncat decât scoarţa copacilor sau lăcuste. Mai trebuie să-l sfătuiască pe şeful de trib cum să conducă, să celebreze căsătoriile şi funeraliile, să fie mediator între tribul său şi celelalte triburi. Pagé cunoaşte frunzele ce alină durerile de stomac, rădăcinile care, transformate în pulbere, calmează durerile, ştie cum să prepare o cataplasmă din noroi, ceară de albine şi ierburi de leac pentru a extrage otrava din rana provocată de muşcătura scorpionului sau a şarpelui. Aceste secrete magice ţin seama şi de mersul stelelor.
Tradiţiile indienilor brazilieni s-au perpetuat prin Umbanda.
< sus >
Umbanda
Umbanda s-a constituit după anul 1547, când rădăcinile africane şi amerindiene au fuzionat în cadrul unui ceremonial. Ritul Umbanda actual există de aproximativ 80 de ani. El s-a născut din nevoia claselor mijlocii şi inferioare ale populaţiei urbane de a crede în ceva mai puţin simplist decât riturile africane şi mai puţin complicat din punct de vedere intelectual decât spiritismul filosofic experimental de concepţie franceză. Religia actuală Umbanda a fost înfiinţată la sfârşitul anilor 1920 de către un medium brazilian. Ea este alcătuită din nenumăraţi “părinţi, preoţi” şi adepţii lor. La început, se considera că Umbanda face parte din Mişcarea Spiritistă, dar ulterior, datorită unor scandaluri legate de practici de magie neagră, Spiritismul kardecian s-a separat oficial de practicile umbandiste, considerând că acestea apelează la entităţi inferioare. Umbanda are actualmente o teologie proprie, în multe privinţe asemănătoare cu doctrina spiritistă.
Umbanda foloseşte Spiritele morţilor pentru a-i trata şi vindeca pe cei bolnavi. În timp ce în Candomblé sunt incluse doar Spiritele africane, în cultul Umbanda mediumii sunt capabili să folosească Spiritele vechilor înţelepţi negri, ale foştilor Pagé amerindieni şi ale unor doctori albi decedaţi. Prin gesturi şi cuvinte magice, mediumul goneşte spiritele rele care-i chinuiesc pe bolnavi. Le dă sfaturi bune pacienţilor, le recomandă un ritual magic ce trebuie urmat acasă, pentru a se elibera de o problemă, sau le dă medicamente pe bază de ierburi.
Mediumul lucrează de obicei stând în picioare în sanctuarul său, impregnat de arome, alături de fetişuri, imagini ale sfinţilor catolici, ale zeilor africani sau amerindieni. Rugăciuni şi cântece colective însoţesc plecarea Spiritelor încorporate şi întoarcerea mediumului din starea de transă în cea conştientă obişnuită.
Răzvan Petre
3 apr 2010
< sus >
Citiţi despre o localitate din Brazilia formată din mediumi şi vindecători: Vale do Amanhecer
LINK-URI UTILE (în limba portugheză)
Federaţia Spiritistă Braziliană (reuneşte sute de asociaţii locale şi regionale spiritiste)
Asociaţia Braziliană a Magistraţilor Spiritişti
Asociaţia Militarilor Spiritişti din Brazilia
Asociaţia Braziliană a Psihologilor Spiritişti
Asociaţia Medicilor Spiritişti din Brazilia
Televiziunea online spiritistă TV Mundo Maior
Portal de Spiritism din Brazilia
Grupul de Studii Spiritiste Avansate
Asociaţia Braziliană pentru Răspândirea Spiritismului
Numeroase alte site-uri spiritiste
< sus >