<  Cuprins "Despre învingerea fricii şi dezvoltarea încrederii"


Metode de face faţă fricii

Capitolul 10, "Metode de face faţă fricii", din cartea dictată Ginei Lake de către Spiritul lui Isus Cristos „Jesus Speaking: On Overcoming Fear and Developing Trust” (Isus ne vorbeşte - Despre învingerea fricii şi dezvoltarea încrederii) - şi audiobook. Mediumul Gina Lake citeşte mesajul în limba engleză, cu subtitrarea în româneşte (videoclipul este încorporat la sfârşitul acestui articol).

Notă: Paragrafele scrise cu litere albastre pe fond alb provin din cartea tipărită, dar ele lipsesc din lectura autoarei Gina Lake în video-ul ataşat.

Jesus

10. Metode de face faţă fricii

«Sper că am argumentat suficient cât de neadevărate şi inutile sunt gândurile de frică şi, de asemenea, faptul că lucrurile de care vă temeţi, cum ar fi moartea, sărăcia, eşecul, pierderea, bătrâneţea şi boala, nu sunt sau nu trebuie să fie acele experienţe dificile la care vă gândiţi. Propria voastră minte face ca unele aspecte naturale ale vieţii să pară înspăimântătoare şi supărătoare.

Având atitudinea şi viziunea corectă faţă de aceste experienţe, ele nu vă vor mai provoca suferinţă. Puteţi învăţa să le priviţi din perspectiva sufletului, care este perspectiva pe care v-o împărtăşesc. Şi le puteţi accepta şi evolua prin intermediul lor, ceea ce ar fi foarte bine.

Dar dacă sunteţi paralizaţi de frică, ce veţi face atunci? În acest capitol, vă voi oferi câteva sugestii pentru a face faţă fricii, odată ce a prins rădăcini. A fi paralizat de frică este o stare de mare contracţie şi foarte disfuncţională. Frica vă afectează capacitatea de a funcţiona în parametri normali şi de a vă accesa resursele interioare date de Dumnezeu. Frica nu vă dă nimic în schimb.

Dovada că frica nu vă este de niciun folos este aceea că vă dă o stare proastă. Dimpotrivă, stările cele mai folositoare dau o dispoziţie foarte bună. Sunteţi cei mai eficienţi atunci când sunteţi fericiţi, liniştiţi şi relaxaţi. Este evident.

Cu toate acestea, dacă vă este frică, aveţi tendinţa de a simţi sau de a crede că trebuie să vă fie frică sau, cel puţin, că nu puteţi face nimic în acest sens. Dar, desigur, asta nu-i adevărat: Nu trebuie să vă fie frică şi chiar puteţi face ceva în privinţa fricii.

Dacă nu v-ar fi teamă niciodată, aţi fi în siguranţă perfectă. Chiar dacă viaţa vă este ameninţată, frica nu vă salvează. În cele din urmă, instinctul, înţelepciunea sau, poate, picioarele vă vor salva.

Deci, ce se poate face în legătură cu această emoţie? Primul lucru pe care îl voi sugera este foarte simplu şi, totuşi, foarte important, deoarece este adesea suficient pentru a vă scăpa de experienţa fricii. Când simţiţi frică, în loc să gândiţi sau să spuneţi „Mi-e teamă”, doar observaţi: „Apare frica”. Şi chiar ăsta-i adevărul.

Când personalizezi frica, revendicând-o ca fiind a ta, atunci o transformi într-o problemă în privinţa căreia tu trebuie să faci ceva. Mai probabil însă, adevărul este exact invers: Când ţi-e frică, cea mai bună acţiune este, probabil, să nu faci nimic, cu excepţia cazului în care eşti ameninţat fizic în acel moment. Totuşi, cele mai multe frici nu sunt de acest gen. Cele mai multe temeri sunt legate de ceva ce doar ţi-ai imaginat. Din moment ce frica te desparte de înţelepciunea adevăratului tău Sine, acţiunile motivate de frică nu prea tind să fie pe linia acelei înţelepciuni.

De fapt, nu există niciun „eu” de care să aparţină frica sau orice altă emoţie; emoţia doar-este. Emoţiile vin şi pleacă în corpul-minte, iar tu nu eşti corpul-minte. Nu este emoţia ta, la fel cum gândurile tale nu sunt ale tale. Atât gândurile, cât şi emoţiile apar şi dispar în corpul-minte, care este vehiculul ce dă posibilitatea conştiinţei să experimenteze şi să acţioneze în lume.

La fel ca o maşină care îţi permite să mergi în locuri unde nu puteai merge înainte, corpul-minte este doar un vehicul de carne ce permite conştiinţei să aibă experienţele pe care nu le putea avea înainte. Şi, exact ca o maşină fără şofer, corpul-minte nu are cum funcţiona fără conştiinţa care o animă.

Tu nu eşti corpul-minte, ci conştiinţa care observă apariţia şi dispariţia gândurilor şi emoţiilor din corpul-minte. Corpul-minte are anumite condiţionări ce produc aceste gânduri şi emoţii, dar nu tu ai pus acele condiţionări acolo. Nu eşti responsabil de acele condiţionări şi nici nu trebuie să încerci să scapi de ele sau să le remediezi.

Pe de altă parte, în fiecare fiinţă umană se desfăşoară un proces natural care destramă orice condiţionare negativă şi neadevărată. Orice om evoluează spre o mai mare libertate de constrângerile şi limitările condiţionărilor inutile, iar viaţa aduce fiecăruia mijloace în acest scop. Suferinţa este cel mai bun învăţător.

Modul de a-ţi „repara” frica, să zicem aşa, este doar să observi gândurile de frică pe măsură ce apar. Când observi un gând de frică înainte ca el să se transforme într-o emoţie de frică, te vei scuti de acea experienţă neplăcută. Asta cere mult control al minţii, dar pe drumul către iluminare, toată lumea învaţă, până la urmă, să o facă.

Deci, prima linie de apărare împotriva fricii sau oricărei alte emoţii negative este de a deveni conştient de gândurile care ar putea face ca acea emoţie să dea în clocot dacă acele gânduri ar fi şi crezute. Când eşti conştient de un gând, se va întrerupe tendinţa de a te identifica imediat cu el. Şi vei putea experimenta gândul ca pe un simplu gând, în loc de „gândul meu”. În acel moment, ai de ales şi poţi alege să nu-l hrăneşti cu atenţia ta. Cu toate acestea, odată ce un gând devine „gândul meu”, atunci capătă împuternicirea de a trece la etapa următoare, adică să devină o emoţie.

Cauza suferinţei este identificarea cu gândurile şi emoţiile – trăirea lor ca gânduri şi emoţii „ale mele”. Cei iluminaţi nu fac asta şi, astfel, nu suferă. Nu înseamnă că iluminaţii nu au gânduri sau chiar unele emoţii, dar nu se identifică cu acele gânduri şi emoţii şi, prin urmare, ele nu le provoacă suferinţă.

Nu-i aşa că-i interesant că simpla identificare este ceea ce îi face pe oameni să fie nefericiţi şi să sufere?! Fără identificarea cu gândurile şi emoţiile, este posibil să simţiţi viaţa cu totul altfel, iar viaţa este bună! Acesta este secretul fericirii şi cheia iluminării. Răsplata pentru ruperea identificării cu mintea este eliberarea de suferinţă.

Aş dovedi neglijenţă dacă nu v-aş spune cum să faceţi acest lucru în cel mai eficient mod posibil: prin meditaţie. Meditaţia este practica de a observa gândurile, dar neidentificându-vă cu ele. Pe măsură ce o practicaţi, ca în cazul oricărei alte abilităţi, devine mai uşor şi mai automat să vă dez-identificaţi cu gândurile.

Meditaţia vă va schimba viaţa, deoarece vă schimbă relaţia cu gândurile. De fapt, chiar schimbă creierul şi, astfel, schimbă modul în care trăiţi. Meditaţia vă va ajuta să rămâneţi centraţi şi să funcţionaţi din cortexul prefrontal, în loc de creierul inferior – acel aspect al creierului care reflectă ego-ul şi este responsabil pentru instinctul primar de luptă-sau-fugi. Totuşi, vă garantez că, dacă va fi nevoie, veţi putea să o luaţi la goană foarte bine!

Nu voi spune mai multe despre meditaţie aici, deoarece eu şi acest autor am scris despre ea în altă parte, dar voi menţiona doar că, dacă luaţi în serios evoluţia spirituală şi depăşirea fricii, atunci meditaţi. Faceţi-o o dată pe zi, timp de cel puţin o oră.

Dacă un gând sau mai multe v-au scăpat din atenţie şi v-aţi identificat cu ele, iar acum simţiţi frica, puteţi face câteva lucruri pentru a slăbi acea identificare şi a vă elibera de acea emoţie. În primul rând, trebuie să deveniţi conştienţi că simţiţi frică. Cu cât deveniţi conştienţi mai devreme, cu atât mai bine, căci frica încă nu a prins rădăcini la fel de adânci pe cât o va face dacă rămâneţi identificaţi cu ea mai mult timp.

Emoţiile tind să se amplifice precum bulgărele de zăpadă, dar dacă observaţi că aveţi o emoţie înainte ca ea să câştige forţă, sunteţi în avantaj. Cel mai greu este să vă dez-identificaţi cu temerile care au devenit atât de puternice, încât corpul reacţionează de parcă ar exista o ameninţare reală, vie. Odată ce a fost activată reacţia de luptă-sau-fugi, este dificil să convingeţi mintea că sentimentul de frică nu se bazează pe nimic real. Senzaţiile corpului întăresc gândul imaginar de spaimă şi îl fac să pară adevărat şi ca o problemă reală.

Celor mai mulţi oameni nu le vine uşor să fie conştienţi şi obiectivi cu privire la sentimentele lor. S-ar putea să spună că le este teamă sau că sunt mânioşi, dar o fac de obicei prin identificarea cu acea emoţie, ceea ce nu face decât să le întărească emoţia. Majoritatea oamenilor nu se pot distanţa suficient de sentimentele lor pentru a fi raţionali în legătură cu ele. Cei mai mulţi reacţionează, pur şi simplu, la emoţii, fără a-şi examina reacţiile sau a le alege în mod conştient.

Aşadar, pentru depăşirea fricii este esenţială dezvoltarea conştientizării emoţiilor şi a obiectivităţii, la fel ca şi în cazul gândurilor. Şi meditaţia realizează asta, deoarece dezvoltă capacitatea de a vă detaşa de emoţii şi de a observa ceea ce se întâmplă, în loc să fiţi atraşi de ele şi să reacţionaţi automat pe baza condiţionărilor.

Majoritatea oamenilor sunt destul de inconştienţi şi nu-şi examinează gândurile, emoţiile sau comportamentul. Vă puteţi imaginaţi în ce lume diferită aţi trăi, dacă oamenii ar fi mai conştienţi şi ar alege mai conştient cum se comportă! Adevăratul Sine este cel capabil să aleagă cu mai multă înţelepciune şi să învingă condiţionările. Şi, din fericire, adevăratul Sine este amabil, grijuliu, răbdător, iubitor şi paşnic. Dacă oamenii şi-ar lăsa Sinele lor adevărat să decidă cum să se comporte, atunci aţi trăi într-o lume bună şi liniştită. Deocamdată, conduce ego-ul şi nu-i prea plăcut.

Odată ce aţi reuşit cât de cât să conştientizaţi frica sau altă emoţie care v-a cuprins, ceea ce va trebui să faceţi în continuare pentru a vă relaxa şi a vă diminua emoţia este un lucru contraintuitiv. Este contraintuitiv, din cauză că fiinţele umane sunt programate să se împotrivească emoţiilor lor negative. Vor să scape de ele. Dar acest lucru nu este util, deoarece, după cum ştie toată lumea, „De ceea ce ţi-e frică, nu scapi”. Şi asta-i adevărat. Alternativa la împotrivire este să lăsaţi emoţia să vină şi să plece de la sine.

Aplicarea acestei înţelepciuni asupra fricii sau oricărei alte emoţii, înseamnă, pur şi simplu, să lăsaţi emoţia să fie acolo. Lăsaţi-o aşa cum este ea, fără a o alunga sau a dori să fie altfel decât este. Dacă simţiţi dorinţa să dispară, doar observaţi-vă acea dorinţă şi continuaţi să lăsaţi emoţia în pace. Când permiteţi ca ceva să existe, pur şi simplu, atunci se relaxează şi se disipă în mod natural.

Oare nu tot aşa se dezamorsează nişte replici emoţionale dintre doi oameni? Când lăsaţi emoţiile celeilalte persoane să se manifeste fără a vă implica emoţional sau dezaprobând-o sau încercând s-o schimbaţi, atunci acele emoţii se risipesc, deoarece nu le-aţi alimentat. Emoţiile nu pot supravieţui şi prospera într-un mediu neutru, îngăduitor şi amabil. Au nevoie de alte emoţii pentru a continua şi a escalada. Dacă nu adăugaţi emoţii la o stare emoţională, emoţiile care există nu pot fi menţinute: Este nevoie de doi pentru a dansa tango (sau a se certa!), cum se spune.

Acelaşi lucru este valabil şi cu propriile emoţii. Dacă le întâmpinaţi cu bunătate, pace, compasiune, acceptare şi îngăduinţă, ele se relaxează şi se risipesc în mod natural. Şi pentru că nu le întăriţi, este posibil să apară mai rar şi cu mai puţină forţă.

Poate că nu doriţi să acceptaţi o emoţie în acest fel (ego-ul nu vrea), dar nu-i greu de făcut. Oare cât de greu să fie să acceptaţi o emoţie şi să o observaţi, doar să o simţiţi şi atât?! Asta-i tot ce trebuie să faceţi. Observaţi-o cum este. Cum se simte în corp?

O emoţie precum frica este doar un set de senzaţii în corp. Doar poveştile ataşate emoţiei vă fac să vreţi să scăpaţi de ea. Dar senzaţiile în sine nu sunt o problemă. Dacă nu mai daţi atenţie poveştilor care alimentează frica, senzaţiile se vor stinge.

Chiar dacă tot ce veţi face vreodată în privinţa fricii sau altor emoţii va fi doar să le acceptaţi şi să le îngăduiţi şi să le simţiţi în corp, atâta şi va fi de ajuns. Faceţi asta în mod constant de fiecare dată când apare o teamă sau altă emoţie. Şi aveţi răbdare, deoarece emoţiile pot dura mult timp până se sting. Poate că va trebui să îngăduiţi o frică de sute de ori, dar de fiecare dată când va apare, va fi tot mai slabă.

Această metodă funcţionează, în parte, deoarece, dacă daţi toată atenţia senzaţiilor corporale de frică aici-şi-acum, atunci nu veţi mai da atenţie poveştilor imaginare invocate de minte, ce alimentează frica, care sunt foarte dureroase şi dificil de contrat. Acesta este celălalt avantaj de a da atenţie experienţei corporale provocate de o emoţie. Deplasarea atenţiei de la vocea din cap către aici-şi-acum este reţeta de succes – în orice moment – pentru eliberarea de suferinţă şi fericirea adevărată.

Chiar dacă nu vă opriţi o clipă ca să daţi atenţie senzaţiilor unei emoţii, ci doar vă îndepărtaţi atenţia de la vocea din cap către trăirea de ansamblu a corpului şi simţurilor sau către altceva din aici-şi-acum, asta va dezamorsa emoţia. A da atenţie senzaţiilor unei emoţii nu este singura modalitate de a o dezamorsa. Oricând nu vă identificaţi cu fluxul de gânduri din spatele unei emoţii şi vă implicaţi în a face ceva aici-şi-acum – vă cufundaţi într-o activitate – emoţia se va estompa şi se va retrage. Doar că, dând atenţie senzaţiilor date de emoţie, asta are şi potenţialul de a o vindeca într-un mod mai permanent.

Din păcate, pentru mulţi oameni, fără o practică de meditaţie, este uşor de zis, dar greu de făcut să poată renunţa la gânduri îndeajuns ca să se cufunde total într-o activitate. Persoanele care sunt în mod regulat cuprinse de frică şi alte emoţii sunt cel mai puţin capabile de a face acest lucru. O altă complicaţie este acea că meditaţia este deosebit de dificilă pentru aceste persoane. Dar cu atât mai mult, ar trebui să găsească o modalitate de a trece peste acea rezistenţă interioară şi să mediteze oricum. Pentru mulţi, meditaţia este chiar singura cale de ieşire.

Pe lângă metoda de a da atenţie senzaţiilor unei emoţii, mai există şi alte lucruri pe care le puteţi face pentru a face faţă emoţiilor recurente şi deosebit de dificile, cum este frica. Una dintre acestea este autoinvestigaţia. Puteţi să vă întrebaţi: „La ce mă gândeam de am început să mă tem? Ce gânduri au creat această teamă?” Punându-vă această întrebare, activaţi şi aduceţi în prim-plan latura raţională, subminând astfel influenţa ego-ului.

Pentru a vă răspunde la această întrebare, trebuie să vă acordaţi la acea parte din voi care este obiectivă şi raţională. Cu alte cuvinte, vă activaţi cortexul prefrontal. Acest sine înţelept şi raţional este, desigur, adevăratul vostru Sine.

Nu-i aşa că-i interesant că puteţi folosi o parte a creierului pentru a pătrunde într-o altă parte a creierului, latura primitivă, iraţională, care este ego-ul? Putem folosi termeni din neuroştiinţe pentru a vorbi despre dualitatea din natura umană. Această dualitate – ego-ul şi adevăratul Sine – se reflectă în zone distincte ale creierului. Nu spun că conştiinţa ar fi situată într-o anumită zonă din creierul (ci mai degrabă, se foloseşte de creier), dar ego-ul este! Face parte din programarea neuronală.

Scopul acestei autoinvestigaţii este să vă ajute să înţelegeţi adevărul despre frici: Sunt create de gânduri. După cum am mai spus, temerile sunt inventate şi nu se bazează pe realitate şi, prin urmare, sunt nişte minciuni. Examinând gândurile din spatele fricilor voastre, sunt demascate minciunile pe care se bazează fricile.

Aţi putea replica că aceste gânduri sunt adevărate; totuşi, ele sunt adevărate doar din perspectiva ego-ului. Ele pot fi puţin adevărate sau parţial adevărate, motiv pentru care par adevărate, dar adevărurile parţiale nu prea sunt de folos şi sunt, în esenţă, nişte minciuni. Ar fi fost mult mai uşor să le depistaţi ca scorneli, dacă aceste gânduri ar fi fost complet false. Dar, ca orice escroc şi mincinos talentat, vocea din capul vostru amestecă minciunile cu nişte adevăr ca să vă păcălească.

Aşa-zisul adevăr al ego-ului este o perspectivă care lasă multe pe afară, motiv pentru care este o minciună. De exemplu, „Sunt un ratat” este o minciună din două motive: Nu poţi fi un ratat (căci tu nu exişti, iar eşecul este un concept) şi nu dai greş întotdeauna. Chiar şi un singur caz de succes ar face din această afirmaţie o minciună.

Când recunoaşteţi faptul că gândurile pe care se întemeiază fricile şi emoţiile negative sunt incomplete şi, prin urmare, nişte minciuni inutile, atunci slăbiţi acele emoţii şi, până la urmă, le scoateţi din priză. Odată ce începeţi să vă examinaţi gândurile în acest fel, veţi înţelege de ce este adesea folosit cuvântul „iluzie” pentru a descrie lumea pe care şi-o creează şi în care trăieşte ego-ul. Ego-ul priveşte viaţa şi lumea printr-o lentilă care distorsionează şi, prin urmare, iluzionează. Trăieşte într-o lume iluzorie a propriei imaginaţii. Voi trăiţi în această realitate virtuală creată de minte până în momentul când veţi vedea adevărul.

Un alt lucru pe care îl puteţi face în timp ce daţi atenţie senzaţiilor unei emoţii este să vorbiţi cu ea: să dialogaţi cu ea. Aflaţi ce are de spus. Acest lucru este similar cu investigarea credinţelor din spatele fricii, dar dialogul are tendinţa de a descoperi lucruri care s-ar putea să nu fie dezvăluite prin investigaţie. Dialogul cu o emoţie dezvăluie adesea informaţii din inconştient, deoarece, de fapt, dialogaţi cu mintea inconştientă. Un astfel de dialog este o invitaţie către mintea inconştientă de a vă dezvălui lucruri.

Când faceţi o astfel de invitaţie şi vă arătaţi disponibilitatea de a primi informaţii din mintea inconştientă, este posibil chiar să se întâmple asta! Aceste informaţii vă parvin ca un „Aha!”, o transmitere, o intuiţie sau vreun alt flash nonverbal de cunoaştere. Sau ar putea să vă apară în minte o imagine ori o amintire din primii ani de viaţă sau din viaţa anterioară, care vă ajută să înţelegeţi de ce vă simţiţi aşa sau de ce gândiţi aşa. Când invitaţi mintea inconştientă să-şi dezvăluie conţinutul, o va face într-un mod sigur şi adecvat. Nu aveţi de ce să vă temeţi de acest proces. Aşa se petrece vindecarea emoţională.

Toate acestea sunt modalităţi simple prin care puteţi face faţă eficient şi vă puteţi vindeca frica. Şi, desigur, puteţi obţine ajutor de la un profesionist care cunoaşte aceste lucruri. După cum am spus mai devreme, terapia de regresie în vieţile trecute poate fi foarte utilă şi, cu siguranţă, cei specializaţi în traume vă pot ajuta dacă aţi suferit nişte traume. Dacă aţi fost victima unor abuzuri sau neglijenţe în copilărie şi nu aţi mai lucrat cu un profesionist, atunci probabil că va trebui să faceţi această lucrare psihologică cu cineva priceput să vă îndrume.

Frica nu este prietenul, dar nici duşmanul tău. Nu trebuie să te temi de frică. Nu este puternică, decât atunci când crezi că este. Tu eşti cel puternic. Tu eşti cel ce poţi alege a da atenţie gândurilor tale de frică sau nu. Tu eşti cel ce poţi alege să le crezi sau nu. Tu eşti cel care poate prelua conducerea de la ego. De fapt, tu eşti cel care trebuie să alegi s-o faci. Nimeni altcineva nu poate alege în locul tău.

La un moment dat, adevăratul Sine se trezeşte în voi şi începe să demonteze ego-ul şi minciunile lui şi începe să vadă adevărul şi să aleagă adevărul. Majoritatea dintre cei care citiţi sau ascultaţi asta vă aflaţi în acest punct. Sunteţi gata să mergeţi înainte şi să renunţaţi la gândurile şi temerile dureroase şi limitative şi începeţi să aveţi încredere în frumoasa fiinţă care sunteţi şi o lăsaţi să vă aştearnă ea viaţa. Sunteţi sortiţi să fiţi fericiţi. Vă rog să vă relaxaţi, să aveţi încredere şi să ştiţi că sunteţi pe mâini bune – mâinile lui Dumnezeu. Şi nu ezitaţi să apelaţi la mine şi la alţii ca mine pentru a vă ajuta pe calea voastră.»

< Sus >

Despre autor:

Gina Lake este un învăţător spiritual nondualist şi autoarea a peste douăzeci de cărţi despre trezirea la adevărata natură. De asemenea, este un senzitiv şi medium talentat, cu un master în Consliere psihologică şi o experienţă de peste treizeci de ani în sprijinirea oamenilor în evoluţia lor spirituală. În 2012, Isus a început să dicteze cărţi prin intermediul ei. Aceste învăţături de la Isus se bazează pe adevărul universal, nu pe vreo religie. Site-ul ei oferă informaţii despre cărţile ei, cursuri online, transmisiuni, o carte electronică gratuită şi înregistrări audio şi video: RadicalHappiness.com

Transmisiile conştiinţei Cristice (CCT) în cadrul unor întâlniri săptămânale online

Transmisia energetică se derulează în mod natural de la învăţătorul spiritual către aspirant şi de la fiinţele din dimensiunile superioare către cei din această dimensiune care sunt dispuşi să o primească. Transmisia a fost folosită de-a lungul veacurilor pentru a accelera evoluţia spirituală şi a eleva conştiinţa. În acest proces, au loc şi vindecări emoţionale şi, uneori, fizice, căci o parte naturală şi necesară a procesului de elevare a conştiinţei este eliminarea blocajelor energetice.

În cadrul întâlnirilor video săptămânale online prin Zoom, Gina Lake şi soţul ei oferă transmisii ale Conştiinţei Cristice. Acesta este unul dintre modurile prin care Isus şi ceilalţi Maeştri Ascensionaţi care lucrează cu Isus intenţionează să ridice nivelul de conştiinţă al umanităţii. Înainte de transmisie, Isus transmite un mesaj mediumnic pentru a pregăti, învăţa şi inspira pe cei care sunt gata să primească transmisia de energie. Mulţi declară că simt o transmisie energetică şi prin aceste mesaje mediumnice.

Transmisia durează aproximativ douăzeci de minute şi se face în tăcere, cu excepţia unei muzici de fundal, menită să ajute oamenii să se deschidă şi să primească. În timpul transmisiei, Gina Lake şi soţul ei acţionează, pur şi simplu, ca antene pentru conştiinţa Cristică, care curge spre Pământ pentru a fi primită de toţi cei care sunt dispuşi să se deschidă şi să fie înălţaţi de harul divin. Deoarece nu există, de fapt, nici timp şi nici spaţiu, acestea nu reprezintă o piedică în calea recepţionării transmisiei, care funcţionează la fel de bine online ca şi faţă în faţă. Puteţi afla mai multe despre aceste transmisii pe site-ul Ginei la:

RadicalHappiness.com/transmissions

traducere de Răzvan A. Petre
21 august 2021

< Sus >

Link-ul: https://www.youtube.com/watch?v=QkVbCCRS4lA

Videoclipul subtitrat provine din varianta originală în engleză, publicată ca lectură audio în 6 iunie 2021.