< Înapoi la Pagina Răzvan Petre
traducere, adaptare şi note de Rãzvan Petre
Iată concluziile medicului brazilian Sérgio Felipe de Oliveira despre tulburările provocate de spirite asupra pacienţilor.
Observaţie: În discursul dr. Oliveira, termenul de "medium" este folosit mai
ales în sensul restrâns de "medium de încorporare". Există însă mai multe tipuri
de mediumi, conform tipologiei stabilite de Allan Kardec în "Cartea
Mediumilor".
A auzi voci şi a vedea spirite nu este un motiv să iei medicamente agresive pentru creier... "Posesiunea spirituală" ca boală a sufletului, este deja recunoscută de Medicină. Începând cu anul 1998, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (O.M.S.) a admis bunăstarea spirituală ca una din calităţile sănătăţii, pe lângă aspectul fizic, mental şi social. Înainte de acea dată, exista o viziune reducţionistă asupra naturii umane, care excludea componenta sa spirituală.
Influenţa psihosomatică provocată de spirite este menţionată distinct în Codificarea Internaţională a Bolilor, care permite astfel medicilor să o diagnosticheze. C.I.B. versiunea 10 (ICD-10), la itemul F.44.3 defineşte starea de transă şi posesiune ca "pierderea tranzitorie a IDENTITĂŢII personale, dar cu păstrarea integrală a CONŞTIINŢEI asupra mediului ambiant". Este important că această tulburare este diferenţiată atât de posedările "acceptabile din punct de vedere religios sau cultural", cât şi de alte patologii (tulburări psihotice acute sau tranzitorii, tulburarea organică de personalitate, sindromul posttraumatic, intoxicaţia cu substanţe psihoactive, schizofrenia). Prin urmare, faptul că, de exemplu, o persoană intră în transă şi încorporează spirite pe timpul ritualurilor religioase sau sesiunilor mediumnice nu este considerat o maladie. Din aceeaşi perspectivă, halucinaţia este un simptom care poate apărea atât în tulburările psihiatrice – în acest caz ar fi o boală, o tulburare disociativă psihotică, numită popular "nebunie" -, cât şi sub influenţa unei fiinţe dezîncarnate - posedarea spirituală. În psihiatrie se face deja distincţie între starea de "transă normală" şi cea a psihoticilor, adică cei bolnavi.
Manualul clasificării tulburărilor mentale a Asociaţiei Americane de Psihiatrie – DSM IV – avertizează medicii să aibă grijă pentru a nu pune eronat diagnosticul de "halucinaţie sau psihoză" persoanelor din anumite comunităţi religioase care spun că văd sau aud spirite ale persoanelor moarte, fiindcă în cazul lor s-ar putea să nu fie o halucinaţie sau nebunie. Itemul din DSM-IV este codificat V62.89: Problemă religioasă sau spirituală.
NOTĂ: La itemul V62.89 sunt incluse următoarele probleme ale pacienţilor, care trebuie abordate diferit faţă de maladiile psihice.
Detalii despre istoria introducerii acestuia în Manualul psihiatrilor americani puteţi citi aici. |
Deşi Clasificarea Internaţională a Bolilor este cunoscută în toată lumea medicală, în mod lamentabil, persoanele care spun că aud voci sau văd spirite încă mai sunt etichetate drept psihotice şi le sunt prescrise medicamente agresive pentru creier toată viaţa.
NOTĂ: Această eroare este cauzată, poate, şi de lipsa tratamentelor energetice sau spirituale care sunt necesare în aceste cazuri, fiindcă în manualele de psihologie sau medicină nu există conceptul de energie, cu atât mai puţin cel de spirit! Se impune, prin urmare, o regândire a paradigmei şi a programei de studiu în domeniul sănătăţii mintale. |
În practica clinică a doctorului Sérgio Felipe de Oliveira, marea majoritate a pacienţilor etichetaţi de alţi psihiatri drept "psihotici" fiindcă aud voci (claraudiţie) sau văd spirite (clarvedere), sunt în realitate mediumi, fără a conştientiza acest fapt până cum. Ei prezintă doar un dezechilibru energetic specific mediumilor şi nicidecum o boală psihiatrică. Mulţi dintre aceşti pacienţi s-ar putea vindeca dacă am avea o medicină care să ia în consideraţie Fiinţa în integralitatea ei.
De aceea, posesiunea spirituală pe fondul unei mediumnităţi neconştientizate, ca boală a sufletului, merită a fi studiată serios şi profund de către lucrătorii din domeniul sănătăţii mintale, pentru a putea ameliora calitatea vieţii bolnavilor.
Într-un interviu acordat revistei "Spiritism & Ştiinţă", dr. Oliveira menţionează alte câteva idei interesante, selectate mai jos:
- Unele experimente ale dr. M. Persinger, din Canada, au arătat că persoanele supuse unui câmp magnetic intens orientat asupra lobilor temporali au declarat că au avut "viziuni" şi au simţit prezenţe ale spiritelor. Dar aceasta nu înseamnă că fenomenele spirituale au fost create de energia electromagnetică. Ci că influenţa spirituală se produce prin intermediul undelor electromagnetice. Nu este nicio contradicţie, ci o complementaritate. Energia spirituală acţionează asupra creierului prin câmpul electromagnetic.
- Ştiinţa nu infirmă viaţa de apoi, după cum nici nu o confirmă. Ştiinţa nu neagă mediumnitatea şi existenţa spiritelor. Dimpotrivă, se poate cerceta spiritualitatea prin metode ştiinţifice, ceea ce oferă credit spiritismului. Cei care afirmă că ştiinţa este "materialistă" ne propun propria lor opinie, care nu este punctul de vedere al ştiinţei.
- Poate fi vorba de o interferenţă spirituală când, de pildă, pacientul are o criză convulsivă puternică, dar electroencefalograma sau alţi parametri biofizici nu indică o variaţie majoră. Deci când reacţia nu este proporţională cu cauza. În schimb, mediumnitatea poate acţiona asupra sistemului nervos periferic, provocând descărcare de andrenalină, accelerarea ritmului cardiac, creşterea presiunii arteriale.
- Diferenţa dintre boala psihică şi mediumnitatea involuntară este că mediumul raţionează şi poate anunţa că "încorporează o entitate", pe când bolnavul zice să el este o altă persoană fictivă, cum ar fi Napoleon Bonaparte. Pe de altă parte, nu înseamnă că nu poate exista un psihotic dotat şi cu mediumnitate, fapt care îi poate agrava maladia.
- Cercetările ne-au arătat că, atunci când glanda pineală conţine mai multe cristale de apatită, omul poate capta mai uşor câmpul electromagnetic, ceea ce duce la o predispoziţie crescută de a absorbi câmpul informaţional al altor fiinţe (fie prin telepatie, fie prin încorporare de entităţi). Aceste cristale sunt clar vizualizate prin tomografie. Din contră, persoanele care se dedublează cu uşurinţă (fenomen denumit şi extracorporalitate, proiecţie astrală, ieşire din corp) nu prezintă astfel de cristale de apatită.
Sérgio Felipe de Oliveira este un psihiatru brazilian, doctor în neuroştiinţe, profesor la Institutul de Biomedicină din cadrul Universităţii Sao Paulo, coordonator al cursurilor postuniversitare de psihologie transpersonală, distins savant în domeniul psihobiofizicii. Cercetările sale înglobează psihologia, fizica, biologia şi spiritismul.
Domnia sa desfăşoară studii despre glanda pineală (epifiză), căutând relaţia dintre activităţile psihice şi recepţia semnalelor din lumea spirituală prin intermediul undelor electromagnetice. Este preşedinte al Asociaţiei Medicilor Spiritişti din Sao Paulo (AMESP - dedicată studiului relaţiei dintre medicină şi spiritualitate) şi director la clinica "Pineal Mind", unde dă consultaţii şi aplică rezultatele cercetărilor sale (în cazuri de psihoze, sindroame cerbrovasculare, anxietate, depresii, psihoze infantile, dependenţe de alcool şi droguri, dar şi studii asupra transei, mediumnităţii, creierului).
Sérgio Felipe de Oliveira a ţinut conferinţe pe această temă la multe universităţi din Brazilia şi în exterior, inclusiv la Universitatea din Londra. Unul din stimulii de a studia glanda pineală i-a venit într-o viziune spirituală în care i-a apărut decedatul profesor Zerbini, renumit medic cardiolog şi pionier al transplantului în Brazilia, care i-a sugerat insistent să studieze glanda pineală - după cum mărturiseşte însuşi cercetătorul.
Iată o conferinţă ţinută de dr. Sérgio Felipe de Oliveira despre glanda pineală, pentru cei care înţeleg limba portugheză (7 clipuri): 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 .
traducere şi adaptare din limba
portugheză,
Braşov, 11 aprilie 2011