Fragmente din emisiunea "Te vezi la Stirile Pro Tv - Pe urmele misterelor din Tara Fãgãrasului" din 25 martie 2007, prezentând interviul luat Ninei Petre de cãtre Cristian Tabãrã în data de 10 martie 2007 despre fenomenele ciudate din Templul Ursitelor de lângã Sinca Veche, judetul Brasov.
Cristian Tabãrã: Nimic nu pare a fi clar în legãturã cu asezãmântul de aici. Nici mãcar vechimea lui, plasatã între 250 si 9000 de ani. Cât priveste destinatia grotei, dupã unii, ea a fost un templu preistoric dacic, dupã altii, refugiu si sanctuar ezoteric, sau mânãstire. Dar cei mai multi preferã sã creadã cã energiile de aici le schimbã destinele, indiferent de rosturile grotei.
Sãtean, profesor de istorie: Gheorghe Moldovan sustine asa, niste idei, cum cã acest templu este de vreo 7500, sau chiar 9000 de ani înainte de Hristos. Vorbeste de o civilizatie pre-elenã, înaintea grecilor. Si cã, prin acest templu, se intra în contact cu civilizatia extraterestrã. Aici este buricul pãmântului, si dacã îti propui ceva aicea, în zona din jur, ti se înfãptuieste. Cartea sa a avut un impact, fiindcã din acel moment au început sã vinã multi.
Cristian Tabãrã: Multi, si cu multe preocupãri, am putea spune, dacã tinem cont cã în Grota de la Sinca Veche au ajuns arheologii, satanistii, parapsihologii si mediumii, teologii, turistii sau rockerii, fiecare lãsând urmele trecerii sale, utile sau inutile, fiecare având propria teorie.
Nina Petre: Au murit atâtia oameni în aceastã grota, si în galeriile de sub acest munte, poate fãrã o lumânare lângã ei, fãrã o slujbã crestineascã. Se bucurã atunci când vin oameni si se roagã crestineste, aprind o lumânare, considerând cã acest altar este un loc de rugãciune, de reculegere. Dumnezeu sã-i odihneasca în pace! Acum vor fi mai linistiti, vom putea sã vizitãm toate colturile acestei grote, care, de-a lungul anilor, a devenit un adevãrat templu.
Cristian Tabãrã: Doamna Petre, acesta este unul din acele locuri despre care se spune, în legendele locului, cã ar schimba destinul? Aici, la altarul mare se fac rugãciunile acestea? Povestile locului vorbesc despre asa ceva.
Nina Petre: Eu cred cã în toatã grota. Dar altarul mare si altarul mic sunt niste locuri de rugãciune. Aici chemãm Divinitatea si o rugãm sã ne ajute. Din proprie experienta, si din experienta altor turisti, vã pot spune cã, în decurs de un an de zile, dorinta pe care ne-am pus-o în minte în fata acestui altar, sau a celuilalt, se îndeplineste. Am fost aici în luna martie, anul trecut, cu un grup de prieteni. Ne-am închinat, am aprins lumânarea, ne-am rugat catre Tatãl Ceresc sã ne ajute într-o problemã. Trebuie sã retinem faptul cã o singurã dorintã trebuie sã ne punem în minte. Si ni s-a îndeplinit, în mai putin de un an de zile. Asa este vorba locului, a intrat în traditie: sã ne punem o singurã dorintã. Putem reveni. Chiar este indicat sã venim de Pasti, si în Duminica Tomii. Atunci energiile divine vin mai bine cãtre noi si intrãm cumva în rezonantã cu toate sufletele care se aflã sub aceastã podea, suflete care au nevoie de foarte multe rugãciuni.
Eu o sã-mi apropii mâna stângã de acest spatiu si am sã vã spun ce simt: simt o rãcoare foarte densã, asemãnãtoare cu cea pe care o simt în apropierea icoanei Maicii Domnului, care este montatã în argint. Este o rãcoare binefãcãtoare, foarte puternic energizantã si purificatoare. Mã simt chiar foarte bine apropiind mâna de acest spatiu. Aici s-a concentrat o cantitate foarte mare de rugãciuni.