<  Înapoi la Prima paginã Spiritus

Cu semne diacritice 

MIHAELA RUNCEANU In memoriam

Home   Mesaj de la spiritul Mihaelei   Melodii   Fotografii   Omagii Biografie

BIOGRAFIA MIHAELEI RUNCEANU (04.05.1955 – 1.11.1989) "Cântecul este modul prin care dãruim oamenilor tot ce avem mai bun si mai frumos în noi..."– Mihaela Runceanu     Cronologie       Mihaela Valentina Runceanu       se naste pe 4 mai 1955, la Buzãu. 1955 - Dupã douã luni si jumãtate, pãrintii Nicolae si Lenuta Runceanu se intorc cu Mihaela la Pãtârlagele, unde acestia îsi aveau locul de muncã.   1957 - Pãrintii se mutã cu serviciul la Orbeni (la cca. 30 de km de Bacãu). Aici Mihaela va descoperi pasiunea pentru vioarã. 1962-1963 - Urmeazã clasa I si jumãtate din clasa a-II-a la Orbeni (Bacãu), unde pãrintii se mutaserã cu serviciul.   1964-1970 - Continuã cursurile la scoala elementarã de pe lângã Liceul de muzicã si arte plastice din Buzãu. Profesor de vioarã: Eufrosina Tomescu, sotia directorului scolii, Constantin Tomescu. Mihaela îsi va petrece majoritatea vacantelor de vara la bunicii paterni în satul Runcu, un sat rãsfirat pe dealurile din apropierea comunei Pîrscov. 1970-1974 - Urmeazã Liceul de muzicã si arte plastice din Buzãu, pe care îl absolvã, ca sef de promotie. În perioada liceului, cântã în orchestra simfonicã a orasului, care se afla pe lângã Casa orãsenescã de culturã. Orchestra era alcãtuitã din cele mai diverse categorii de oameni, iubitori ai muzicii culte (profesori, avocati, ingineri, medici etc.) Cei mai multi erau elevi si profesori de la Liceul de muzicã si arte plastice din Buzãu, al cãrui director, profesorul C-tin Tomescu,a fost o perioadã si animatorul formatiei. Ulterior, bagheta de dirijor a fost preluatã de unul din tinerii profesori ai liceului, Tiberiu Tãnase. Acesta era profesorul de teorie si solfegiu al Mihaelei. Mihaela a cântat în orchestra respectivã, la vioara a doua, apoi la vioara întâi. 1972 - Câstigã premiul I la concursul "Tineretea Buzoianã" cu piesa "Anilor" de Petre Magdin, prima recunoastere publicã a vocatiei de solist de muzicã usoarã.   1973 (?) - Mihaela Runceanu si Laurentiu Cazan cântã la Praga si Karlovy Vary (Cehoslovacia) cu Orchestra Simfonicã din Buzãu.   1974 - Este admisã la Conservatorul de muzicã "Ciprian Porumbescu" (clasa profesor Giuleanu), cu media 9,95. Este colegã de grupã si de camerã cu Angela Ciochinã. Urmeazã, în paralel, cursurile scolii Populare de Artã din Bucuresti, clasa de canto condusã de profesoara Nina Bercaru (care o va însoti pe Mihaela Runceanu în majoritatea concursurilor la care va participa în perioada 1975-1976). D-na Nina Bercaru va afirma: "Pe toatã perioada celor trei ani de cursuri a fost extrem de sârguincioasã, de receptivã si aceasta la un student de conservator care pe deasupra stia sã cânte la un instrument (vioarã) si care citea note la prima vedere, fãrã dificultate. Aceastã ciudãtenie, sã zic asa, se datora si faptului cã la conservator studiile se fãceau doar pentru muzicã clasicã, muzica usoarã nu era bãgatã în seamã, fiind consideratã gen minor. Scoala Popularã de Artã avea în schimb trei catedre de canto ai cãror profesori erau Florica Orãscu, Gloria  Bordea si... Nina Bercaru”. 1975 - Câstigã Trofeul "Steaua litoralului", Constanta (la acest concurs, Mihaela Oancea, o altã solistã deja conscratã, va obtine "Premiul Tineretii"). Obtine premiul I la Festivalul "Constelatii vâlcene", Râmnicu Vâlcea. Debutezã la Radio cu o piesã, în primã auditie, a compozitorului George Grigoriu. Va imprima la Radio si Electrecord (pânã în 1989) peste 150 de piese. Trece cu 10 pe linie prima etapã la concursul TV "Steaua fãrã nume" (presedintele juriului: Octav Enigãrescu (directorul Operei Române din Bucuresti), membrii juriului: Radu Serban, Vasile Vasilache, Aurel Giroveanu, Edmond Deda, Paul Urmuzescu (compozitori), Grigore Constantinescu (muzicolog), Gheorghe Ilionoiu, Nina Bercaru (profesori). În cadrul concursului, Mihaela Runceanu interpreteazã în primã auditie piesa "Numai de dragoste", compusã special pentru ea de Marcel Dragomir (pe atunci profesor la Scoala Popularã de Artã din Bucuresti). Marcel Dragomir va deveni un colaborator si prieten apropiat al Mihaelei. 1976 - Pe 8 aprilie participã la un spectacol organizat în sala de concerte a Radioteleviziunii alãturi de unii dintre cei mai în vogã cântãreti ai momentului. Presedintele juriului – Doina Caraman Fotea (pe atunci sefa sectiei de muzicã usoarã a Radioteleviziunii). Mihaela Runceanu va afirma ca "acesta a fost adevãratul meu debut ca solist profesionist de muzicã usoarã" Obtine premiul I la Festivalul "Lotca de aur", Brãila. Obtine premiul II la "Festivalul artei studentesti" din Galati (premiul I fiind adjudecat de Angela Ciochinã). Obtine premiul II la concursul "Bucuresti’76" (premiul I fiind adjudecat de Liliana Musat). La Festivalul "Constelatii vâlcene"din Râmnicu Vâlcea, Mihaela Runceanu, în calitate de câstigãtoare a editiei precedente, sustine un microrecital. Participã la concursul national de creatie si interpretare a muzicii usoare românesti "Mamaia’76" unde a interpretat melodia "De-as fi fost sã fiu" de George Grigoriu. Figurezã pe L.P.-ul omagial "Odatã cu cântecul", lansat cu prilejul împlinirii a douã decenii de carierã a compozitorului George Grigoriu, cu piesele "Sperante vis, sperante flori" si "Nu mai stiu ce sã cred". 1977 - I se imprimã prima melodie pe L.P.-ul "Slagãrele anului 1976".   1978 - Absolvã Conservatorul de muzicã "Ciprian Porumbescu", Facultatea de pedagogie, muzicologie, compozitie, cu lucrarea "Muzica usoarã româneascã si rolul sãu în societatea contemporanã" – coordonator prof. Al. Leahu. Obtine premiul I la concursul solistilor profesionisti, sectia muzicã usoarã. 1978-1979 - Profesoarã de vioarã la Scoala generalã de muzicã din Brãila. Cântã cu formatiile "Solaris" si "Mefisto" din localitate. Cu grupul "Mefisto" dã spectacole în Brãila, Galati, Focsani, Tecuci si alte localitãti. Tot cu "Mefisto" a fãcut si filmãri pe Dunãre pentru populara emisiune "Antena vã apartine". 1979 - La cea de-a IX-a editie a "Festivalului tineretii", desfãsurat în statiunea Amara (Ialomita), câstigã "Trofeul Amara". Pe locurile urmãtoare s-au clasat Mirela Voiculescu si Gina Pãtrascu. Presedintele juriului: Vasile Donose. Obtine premiul I la Festivalul national "Cântarea României". 1979-1980 - Profesoarã de vioarã la Liceul de muzicã si arte plastice din Buzãu, pe care îl absolvise cu numai sase ani în urmã. Face parte din formatia "Nona", condusã de profesorul Xenti Stãnescu. (Este anul când Mihaela Runceanu îsi îmbogãteste serios zestrea de cântece cu piese din repertoriul international). Formatia: Xenti Stãnescu (clape), Aurelia Stãnescu (clape), Laurentiu Cazan (chitarã), Misu Anghel (bass-electronistul formatiei), Nucu Oancea (baterie). Solisti vocali ai grupului: Mihaela Runceanu si George Nicolescu. Cu formatia "Nona" cântã si piese din repertoriul international îndeosebi din ABBA, Mattia Bazar, Ib Rabsen, Olivia Newton - John, Bee Gees etc. 1980 - În toamna anului 1980, Nina Bercaru, profesoarã la Scoala Popularã de Artã din Bucuresti, se pensioneazã. D-na Bercaru va trebui sã aleagã între Mihaela Runceanu si Angela Ciochinã (douã din cele mai talentate eleve ale sale) pentru postul de profesor de canto, post ce rãmânea vacant prin plecarea ei. Preferintele profesoarei se vor îndrepta spre Mihaela Runceanu.     1980-1989 - Mihaela Runceanu este profesoarã de canto la Scoala Popularã de Artã din Bucuresti. Corepetitor, la aceeasi clasã, compozitorul Ionel Tudor. Mihaela se ocupa de vocalize si de exercitii de respiratie, de pregãtirea vocalã, iar Ionel Tudor – de repertoriu.   Dintre cei care i-au fost elevi se numãrã: Marina Florea, Silvia Dumitrescu, Mircea Dumitrescu, Denis Roman (actualmente rezident SUA), Mihai Balaban (Texas), Coco Dumitriu (solist la Teatrul de Operetã) Gianina Olaru, Carmen Trandafir, Adrian Enache, Mãdãlina Manole, Nicola, Daniela Nicol, Doru Stelian, Ovidiu Baciu, Eugeniu Dan, Angela Stoica, Constantin Bruj, Paula Mitrache, Miki (fosta solista a trupei K-Pital), Marinela Chelaru de la grupul "Vouã" s.a. În aceastã perioadã Mihaela Runceanu va cânta la unele din cele mai renumite restaurante din Bucuresti, cum ar fi: "Intercontinental", "Bucuresti", "Continental", "Dorobanti", "Salonul spaniol", "Melody" precum si la "International" Sinaia si Timisoara. De asemenea, în fiecare varã, în timpul vacantelor, cântã pe litoral numai la restaurante de mâna întâi (ex: "Barul Paradis" din Jupiter). Tot în aceastã perioadã participã la un numãr mare de spectacole organizate în Bucuresti sau în provincie, numele ei devenind, prin ani, o garantie sigurã a calitãtii spectacolelor respective. Este solicitatã tot mai des pentru înregistrãri la Radio, Televiziune si Electrecord. La Radioteleviziunea românã colaborezã cu realizatorii Doru Dumitrescu, Mariana Soitu, Eugen Dumitru, Liliana Moldovan, Titus Munteanu, Simona Patraulea, Nicolaeta Pãun, Nichi Modreanu, Ioana Bogdan, Sergiu Ionescu, Andrei Brãdeanu, Titus Andrei si operatorii Radu Toader, Viorel Sergovici, Cristian Muller s.a. Mihaela Runceanu devine unul din cei mai solicitati interpreti de compozitori. Interpreteazã atât piese apartinând unor compozitori arhicunoscuti ca George Grigoriu, Ion Cristinoiu, Marcel Dragomir, Cornel Fugaru, Jolt Kerestely, Anton Suteu, Laurentiu Profeta, Horia Moculescu, Aurel Giroveanu, Constantin Teoharie, Misu Iancu, Camelia Dãscãlescu cât si pe cele ale unora mai putin cunoscuti (la acea vreme) de marele public cum este cazul cu Alexandru Willmany, Virgil Popescu, Ion Bratu – Voicescu, Dinu Giurgiu, Dan Beizadea, Zoltan Boros, Dan Dumitriu, Gheorghe E. Marian, Alex. Simu, Viorel Gavrilã, Dan Ardelean, Dan Pavelescu, Eugen Mihãescu si multi altii. Este prezentã pe un numãr foarte mare de compilatii apãrute la Electrecord. A imprimat la Radio si Electrecord (din anii’70 si pânã în 1989) peste 150 de cântece. 1981 - Obtine din nou premiul I la Festivalul national "Cântarea României".   1982 - Melodia "E-adevãrat iubirea mea", preluatã din repertoriul international, devine primul mare slagãr al Mihaelei Runceanu. Texul melodiei este semnat de Roxana Popescu, care va deveni textiera preferatã si o bunã prietenã a Mihaelei.   1983 - Marina Florea, elevã a Mihaelei Ruceanu, obtine Marele Premiu la sectiunea "Interpretare" la Festivalului national de muzicã usoarã de la "Mamaia’83" (26-30.08). Îi apare primul disc single la Electrecord cu piesele "Luna" de Vasile Veselovschi si "Ce frumos am visat" de Dan Beizadea. 1984 - În cadrul programului TV "Revelion’84", Mihaela Runceanu cântã în duet cu elevul sãu, Mircea Dumitrescu, melodia "Cu noi". Cu acest prilej lanseazã cariera solisticã a lui Mircea Dumitrescu. 1985 - Apar slagãrele: "De-ar fi sã vii", "Nu, nu mai vreau sã stiu", "Sã crezi în dragostea mea", "Tu nu vei stii niciodatã", "Nu stiu cum m-am îndrãgostit". La concursul "Melodii’84", Mihaela Runceanu participã cu melodiile "Nu stiu cum m-am îndrãgostit" (Horia Moculescu), "Sã crezi în dragostea mea" (Ion Cristinoiu) si "În luna mai" (Dumitru Lupu) la sectiunea "Prime auditii". Melodia "Sã crezi în dragostea mea" obtine premiul I la concursul de creatie. Din acest moment Mihaela Runceanu intrã în categoria "grea" a muzicii usoare românesti devenind unul din cei mai solicitati interpreti de compozitorii care urmau sã-si prezinte lucrãrile ca prime auditii. În perioda 1- 30 iulie 1985 efectuezã un turneu în Cuba (cu escalã la Berlin) unde participã si la Festivalul si concursul "Gala’85"(participã cu o melodia din repertoriul cubanez si cu slagãrul "Sã crezi în dragostea mea"). Silvia Dumitrescu, elevã a Mihaelei Ruceanu, obtine premiul CC al UTC la sectiunea "Interpretare" la Festivalului national de muzicã usoarã de la "Mamaia’85" (29.08 – 1.09). La aceeasi editie a Festivalului, Grupul "Forte" (din care face parte si Nicola, o altã elevã a Mihaelei Runceanu) obtine premiul Teatrului "Fantasio". În Topul "Sãptãmâna" din anul 1985, realizat de Andrei Partos pe baza preferintelor ascultãtorilor, Mihaela Runceanu obtine locul I cu piesa "Sã crezi în dragostea mea" fiind urmatã de: Mirabela Dauer si Mihai Constantinescu (locul II), Cornel Fugaru (locul III), Dida Drãgan (locul IV). 1986 - Apar slagãrele: "Sã fim copii", "Haide spune!", "Viata începe cu tine",  „Nu, nu mai vreau sã stiu”, „Voi, oameni” „Zborul vântului”.    La concursul "Melodii’85", Mihaela Runceanu participã cu melodiile "De-ar fi sã vii" (Alexandru Willmany), "Tu nu vei stii niciodatã" (Ionel Tudor), "Nu, nu mai vreau sã stiu" (Dan Dimitriu). Melodia "De-ar fi sã vii" obtine premiul I la concursul de creatie. Mihaela Runceanu si Adrian Daminescu participã la noua editie a concursului "Cu mascã fãrã mascã" (realizator Simona Patraulea). În costume de epocã vor interpreta o arie de Mozart, Mihaela Runceanu la vioarã si Adrian Daminescu la violoncel. În vara acestui an, Mihaela participã la Festivalul de muzicã de la Rostock, în fosta R.D.Germanã, unde are un neasteptat succes cu piesa "Marea" de Ionel Tudor. Participã la Festivalului national de muzicã usoarã de la "Mamaia’86" (27 – 31.08) cu melodiile "Cineva te iubeste" (Al. Wilmany) si "Voi ne-ati promis cetãti" (Horia Moculescu) cea din urmã cântatã în duet cu Adrian Daminescu. Trei elevi ai Mihaelei Runceanu au fãcut o bunã impresie la concursul de Interpretare al Festivalului. Acestia sunt: Daniela Nicol (premiul I), Amelia Ionascu si Doru Stelian (premiul I). În programul de Revelion participã, alãturi de alte mari vedete ale muzicii usoare românesti, la înregistrarea slagãrului "Deschideti poarta soarelui" (Anton Suteu). 1987 - Apar slagãrele: "Adevãrul floriilor", "Dacã omul poate fi", "Sã învingã dragostea", „Iartã”.   La concursul "Melodii’86" melodia "De-ar fi sã vii" este una din melodiile laureate ca slagãre ale anului 1986. Mihaela Runceanu interpreteazã alãturi de alte mari vedete ale muzicii usoare românesti slagãrul "Deschideti poarta soarelui" (Anton Suteu) care este premiat de Uniunea Compozitorilor si Muzicologilor din România. Participã la Festivalului national de muzicã usoarã de la "Mamaia’87" (26-31.08) cu melodiile "Dacã omul poate fi" (Alexandru Simu), "Adevãrul florilor" (Zoltan Boros) si "Sã-nvingã dragostea" (Dan Pavelescu) cea din urmã melodie cântatã în duet cu George Nicolescu. La aceastã editie a festivalului 8 elevi ai Mihaelei Runceanu obtin premii. La începutul lunii decembrie apare la Electrecord primul album al solistei - "Mihaela Runceanu". 1988 - Apar slagãrele: „Acasã”, „Cât as fi vrut sã te chem”, “De câte ori îti spun la revedere” „Conga”, „A doua zi”, „Pentru voi, muguri noi” (I Bratu-Voicescu). La concursul "Melodii’87", melodia "Sã-nvingã dragostea" (Dan Pavelescu), cântatã în duet de Mihaela Runceanu si George Nicolescu, obtine Premiul de popularitate. În ultima searã a concursului Mihaela Runceanu sustine un recital de mare succes fiind acompaniatã la o melodie de actorul Paul Stanoevici si la alta de grupul "Stil". Participã la Festivalului national de muzicã usoarã "Mamaia’88" (31.08-4.09) cu melodiile "Acasã" (Dan Ardelean) si "Cât as fi vrut sã te chem" (Alexandru Willmany). Cea din urmã melodie obtine Mentiune. În cadrul festivalului, Mihaela Runceanu sustine si un recital de mare succes. Mãdãlina Manole, o altã elevã a Mihaelei Runceanu, se face remarcatã la acestã editie a Festivalului. La Buzãu, orasul sãu natal, Mihaela Runceanu sustine un recital plin de succes cu prilejul traditionalei "Zi a Învãtãtorului". Datoritã solicitãrilor foarte dese pentru turnee si spectacole, Mihaela Runceanu se hotãrãste sã-si reducã din ore la Scoala Popularã de Artã din Bucuresti. Începând cu 6 noiembrie 1988 îsi împarte norma cu binecunoscuta solista si profesoarã, Viorela Filip (o altã bunã prietenã a Mihaelei). 1989 - Apar slagãrele: „Clipe ce dor”, "Eu nu te-am uitat", "Fericirea are chipul tãu", "Dacã totusi vei pleca", "Cântã iubirea". La începutul anului, Mihaela Runceanu sustine un recital plin de succes în cadrul unei noi editii a concursului TV „Steaua fãrã nume”. Este acompaniatã de formatia Cross din Tulcea si de Eugen Mihãescu, liderul formatiei Krypton, care i-a compus piesa “Clipe ce dor”. Eugen Mihãescu este si  orchestratorul mai multor piese din repertoriul Mihaelei. Mihaela Runceanu sutine un recital de mare succes in cadrul Concursului de Dans de la Sala Polivalenta din Bucuresti. Participã la Festivalului national de muzicã usoarã "Mamaia’89" (30.08 - 3.09) cu melodiile "Viers din inimã românã" (Dragos Nedelcu) si "Pentru inima planetei" (Cornel Fugaru), cea din urmã prezentatã Hors Concours si cântatã în duet cu Mirela Voiculescu – Fugaru, Loredana Groza, Gabriel Cotabitã si Bogdan Bratu. Ovidiu Baciu, elev al Mihaelei Ruceanu, obtine premiul III la sectiunea "Interpretare" a Festivalului. La aceeasi editie a Festivalului se lanseazã si Adrian Enache, un alt elev al Mihaelei Runceanu pe care aceasta îl remarcã în anul 1988 într-un spectacol si îl sfãtuieste sã se înscrie la Scoala Popularã de Artã. În perioada 10–15 octombrie, Mihaela Runceanu sustine cinci spectacole la Sala Polivalentã din Bucuresti, cu casa de modã "Venus" (fiind invitata d-nei Nina Stavarache). La aceste spectacole mai evolueazã si Loredana Groza, Silvia Dumitrescu, Cornel Constantiniu si altii (Mihaela Runceanu este capul de afis). Pe data de 23 octombrie, în cadrul unui turneu în provincie, Mihaela Runceanu sutine un spectacol plin de succes la Turda. Aceasta este ultimul turneu al Mihaelei Runceanu. În ultimele zile ale lunii octombrie, Mihaela filmeazã la TVR un videoclip la piesa "Eu nu te-am uitat" (r. Titus Munteanu). Acesta este ultima înregistrare TV a Mihaelei Runceanu. Pe data de 29 octombrie, Mihaela Runceanu participã la spectacolul - maraton de mare succes "Start Melodii’89", care are loc la Sala Radio. Mihaela Runceanu are un succes fantastic fiind bisatã de douã ori. De emotie Mihaela va îngenunchia la aplauzele publicului. Acesta este ultimul spectacol sustinut de Mihaela Runceanu. Pe 30 octombrie (dupã lungi asteptãri) apare la Electrecord cel de-al doilea album al Mihaelei Runceanu - "Pentru voi, muguri noi". În doar 2 zile vânzãrile discului ajung la o cotã fabuloasã. Pe 31 octombrie, Mihaela Runceanu merge la sediul Radiodifuziunii Române unde se întâlneste cu Titus Andrei si lucreazã mai bine de 3 ore în "cardex", cãutând negativele unor cântece. În jurul orei 19 - 19:30, Mihaela îi telefoneazã mamei ei sã-i spunã cã, în sfârsit, i-a apãrut discul mult asteptat. 1 noiembrie 1989 – În jurul orei 1:00 a.m., Mihaela Runceanu este asasinatã în mod bestial în garsoniera sa din Bucuresti situatã pe Soseaua Mihai Bravu, Nr.293 (la intersectia cu Dristor), Bloc 12, Scara B, Ap.48, Parter. Scopul crimei: jaful. Criminalul Daniel Cosmin Stefãnescu a furat numeroase obiecte printre care: un videocasetofon marca "Panasonic", un televizor "Telecolor", un magnetofon stereo marca "Rostov", un picup "Unitra", douã boxe "Unitra" de 75 W, statie de amplificare "Delia", douã cartuse tigãri "Kent", sase casete video, benzi de magnetofon, cafea, bãuturi fine, 2 canistre cu benzinã, un material textil, încãltãminte, cosmetice (deodorante, sãpunuri, ruj de buze), bijuterii (printre care o brãtarã, douã inele, un lant, un colier), 3 carnete C.E.C, un pachet cu carne. Ecouri post-mortem Pe data de 2 noiembrie 1989, la doar 36 de ore de la comiterea crimei, Daniel Cosmin Stefãnescu este prins si arestat. Pe 4 noiembrie 1989 este înmormântatã la cimitirul "Dumbrava" din Buzãu, nu departe de celebrul grup statuar "Rugãciunea" al lui Constantin Brâncusi. 1990 - În mai 1990 se naste Fan-Club-ul Mihaela Runceanu. Primul Fan-Club din România. În perioada 23 octombrie 1990 – 29 ianuarie 1991, bisãptãmânal, în ziarul "Senator" din Buzãu, Nicolae Penes publicã sub genericul "Un monstru cu chip uman", aspecte de la procesul asasinului Mihaelei Runceanu.   1991 - Pe 21 ianuarie 1991, asasinul Mihaelei Runceanu, Daniel Cosmin Stefãnescu, este condamnat la 21 de ani închisoare si 8 ani interzicerea drepturilor. Apare cartea "Pagini din procesul asasinului Mihaelei Runceanu", scrisã de Nicolae Penes. Cartea reuneste laolaltã toate relatãrile procesului crimei care au apãrut în ziarul "Senator" din Buzãu. 24-26 mai - La Buzãu are loc prima editie a Festivalul de muzicã usoarã "Mihaela Runceanu". Carmen Trandafir, fostã elevã a Mihaelei Ruceanu, obtine Marele Premiu la sectiunea "Interpretare" la Festivalului national de muzicã usoarã de la "Mamaia’91". 1993 - Apare cartea "Viata si moartea Mihaelei Runceanu", scrisã de Nicolae Penes si publicatã la Editura Divers Press din Bucuresti.   2004 - Electrecordul lanseazã albumul "Vom fi mereu" – o compilatie cu 18 din cele mai celebre slagãre ale Mihaelei Runceanu. În luna noiembrie, regretata Mihaela Runceanu a fost declaratã post-mortem cetãtean de onoare al municipiului Buzãu. Distinctia a fost atribuitã de consilierii locali. La sedinta ordinarã, acelasi titlu a fost acordat altor 13 personalitãti. Printre ei se numãrã scriitorii Nicolae Penes si Radu Cârneci, muzeograful Valeriu Nicolescu, regizorul Nicolae Cabel si jurnalistul Dumitru Ion Dincã. La propunerea grupului Opozitiei din Consiliul Local, pe lista cetãtenilor de onoare ai orasului Buzãu a fost trecutã si regretata voce a muzicii usoare românesti.   2005 - Dan Cosmin Stefãnescu avea 21 de ani când a primit pedeapsa de 25 de ani pentru crimã. În 2004 a fost eliberat din eroare, pe baza unei gratieri acordate de fostul presedinte Ion Iliescu. A fost reîncarcerat si a mai ispãsit 16 luni de pedeapsã pânã anul trecut, când a fost eliberat pentru bunã purtare. Motivul crimei – jaful – nu i-a linistit pe oameni. Din contrã, a iscat scenarii pentru a justifica rara violentã cu care a fost sãvârsitã fapta. Unii spun cã Mihaela a fost eliminatã de Securitate, altii cã nu ar fi plãtit taxa de protectie impusã de figuri ale lumii interlope bucurestene.   2006 - În luna aprilie Dan Cosmin Stefãnescu este eliberat de la Penitenciarul de Maximã Sigurantã Rahova-Bucuresti pentru bunã purtare. A fost gratiat de fostul presedinte Ion Iliescu, dar eliberarea lui a fost întârziatã cu mai bine de un an, în urma unei grave erori de comunicare dintre Presedintie si Monitorul Oficial, care a publicat Decretul de gratiere. A iesit si s-a reîntors acasã, alãturi de pãrintii sãi.   2007 - În luna decembrie, apare o editie de colectie a "Jurnalului National", dedicatã Mihaelei Runceanu. Editia este însotitã si de un CD cuprinzând 20 de piese de succes ale Mihaelei.   2008 - În perioada 29-31 mai 2008, Festivalul national de muzicã usoarã “ Mihaela Runceanu” reînvie dupa o pauzã de 5 ani si este organizat de Agentia M-BODY MUSIC si Asociatia Pentru Calitatea Serviciilor în Showbiz din Romania – ACSSR în parteneriat cu Casa de Culturã a Municipiului Buzãu, Fundatia Pentru Tineret Buzãu si în colaborare cu Primãria si Consiliul Local Buzãu.   "Ne luãm ades adio Sã vedem în asteptare Dacã despãrtirea doare Sau e joacã de copii?!" (Mihaela Runceanu)   Bibliografie Penes, Nicolae: Viata si moartea Mihaelei Runceanu, Bucuresti, Editura Divers Press, 1993. Penes, Nicolae: Pagini din procesul asasinului Mihaelei Runceanu, 1991. Caraman - Fotea, Diana: Meridianele cântecului, Bucuresti, Editura Muzicalã, 1989. Caraman - Fotea, Diana; Andrei, Titus: Alternative Pop Dance, Bucuresti, Editura Humanitas Educational, 2003 Revista "Sãptãmâna" anii 1984-1989 "Jurnalul National",  editia de colectie "Mihaela Runceanu" de pe 10.12.2007   Acest text este disponibil sub licenta Creative Commons Atribuire-Distribuire în conditii identice si contine materiale din articolul «Mihaela Runceanu» de la Wikipedia.   Cântecul de lebãdã Cu o lunã înainte de sfârsitul anului 1988, o veste groaznicã a zdruncinat amorteala românilor: a fost ucisã Mihaela Runceanu! Renumita cântãreatã de muzicã usoarã si îndrãgita profesoarã de canto de la Scoala Popularã de Artã din Bucuresti a avut parte de o moarte violentã. [...] La prima vedere, mobilul crimei a fost jaful. Dupa asasinarea cântãretei, criminalul a jefuit apartamentul. Cotrobãind prin casã, s-a împiedicat de douã canistre de benzinã, tinute în acea vreme de penurie ca rezerve pentru autoturisme. Atunci a decis sã ascundã urmele: a stropit cadavrul si apartamentul, dându-le foc. [...] Mihaela Runceanu s-a nãscut la Buzãu la 4 mai 1965. Dupã moartea unicului sãu copil, mama îndureratã a povestit reporterilor cã Mihaela fusese un copil cu personalitate, o fetitã cochetã, care se îmbrãcatã mereu "în ton cu moda". [...] În ziua fatalã, Mihaela si-a sunat pãrintii pentru a împãrtãsi cu acestia bucuria aparitiei ultimului ei disc - "Pentru voi, muguri noi".  A doua zi, în toiul noptii, pãrintii erau chemati de urgentã la Bucuresti... Paula Mihailov Chiciuc cotidianul "Jurnalul National", 15 ianuarie 2007 Articolul integral:  http://www.jurnalul.ro/stire-editie-de-colectie/cantecul-de-lebada-4306.html